2,115 matches
-
produs în Marea Britanie dedicat preșcolarilor cu vârsta între 3 și 6 ani în care copii actori interpretează pe înțelesul celor mici povești clasice precum Scufița Roșie, Jack și vrejul de fasole, Pinocchio, Petrică și lupul, Flautul fermecat, Cei trei purceluși, Uriașul singuratic, Hansel și Gretel, Fetița cu părul de aur și cei trei ursuleți, Lacul lebedelor și Spărgătorul de nuci. Premiera în România a fost pe 11 iulie, 2012 pe canalul Boomerang ca parte a blocului "Cartoonito". A fost produs și
Lumea poveștilor Cartoonito/Boomerang () [Corola-website/Science/328207_a_329536]
-
București. Nuvela relatează cazul de macrantropie al lui Eugen Cucoaneș, un prieten apropiat al naratorului. Personajul principal începe să crească, fără niciun motiv aparent, spre disperarea sa și a logodnicei sale, Lenora. El se transformă, împotriva voinței lui, într-un uriaș. În cele din urmă, ca urmare a neputinței medicilor de a opri procesul de creștere și a dimensiunilor enorme la care a ajuns, Cucoaneș se retrage în munți. Nuvela se inspiră din mitul uriașilor existenți în basme. Într-o seară
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
transformă, împotriva voinței lui, într-un uriaș. În cele din urmă, ca urmare a neputinței medicilor de a opri procesul de creștere și a dimensiunilor enorme la care a ajuns, Cucoaneș se retrage în munți. Nuvela se inspiră din mitul uriașilor existenți în basme. Într-o seară tristă din iulie 1933 naratorul primește vizita unui fost coleg de liceu, Eugen Cucoaneș. Cei doi se cunoscuseră în primele clase de liceu, dar nu se împrieteniseră niciodată. Cucoaneș absolvise Politehnica și devenise inginer
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
cel puțin trei metri și jumătate. Vocea lui Cucoaneș se transformase în niște sunete incomprehensibile, iar mâna lui devenise "„grea, rece, inumană”". În a patra noapte de la despărțirea de Cucoaneș, naratorul se duce să-i aducă scule de tâmplărie pentru ca „uriașul” să-și construiască o cabană în munte, precum și pături. Alături de el vine și Lenora, logodnica inginerului. Cucoaneș devenise de nerecunoscut, având o înălțime de 6-7 metri. El nu-i mai auzea ce vorbeau, iar vorbele sale nu mai puteau fi
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
El nu-i mai auzea ce vorbeau, iar vorbele sale nu mai puteau fi înțelese. Cu ajutorul unei crete, Cucoaneș scrie pe o tablă că „e bine” și le arată apoi cerul. Naratorul și Lenora pleacă, lăsându-l în urmă pe uriaș, "„cu soarele care-l lovea deasupra, ca pe un munte”". În săptămânile următoare au fost organizate potere în Munții Bucegi, iar un miliardar sud-american a oferit un premiu celor care-l vor prinde viu. Mai mulți oameni afirmau că-l
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
că l-a văzut pe Cucoaneș pentru ultima oară două săptămâni mai târziu când mergea pe un drum de munte (între Moroeni și Dobrești), iar mașina sa a fost oprită de un grup de muncitori care se întorcea de la lucru. Uriașul s-a ivit din pădure, având doar niște pături zdrențuite în jurul coapselor, s-a uitat către luminile mașinii și apoi și-a văzut de drum. Martorii la această întâlnire opinau că el avea la acea vreme între 15 și 30
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
drum. Martorii la această întâlnire opinau că el avea la acea vreme între 15 și 30 de metri înălțime. Potrivit zvonurilor, el ar fi fost văzut în luna octombrie în Câmpia Bărăganului, distanța între pașii săi fiind de 40-50 metri. Uriașul umbla numai noaptea și pe vreme ploioasă pentru a nu călca oamenii aflați la muncă și pentru a i se pierde urmele. La sfârșitul aceleiași luni, unii oameni au afirmat că l-ar fi zărit la nord de Constanța, intrând
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
Mușat considera că personajul abandonează Cultura și se reintegrează în Natură (traseu invers față de cel urmat de Dumitru din „O fotografie veche de 14 ani”), depășindu-și condiția de om în urma unui accident biologic straniu. Cucoaneș se transformă într-un uriaș, el pierzându-și treptat auzul exterior și capacitatea de a comunica într-un limbaj articulat. Creșterea lui în înălțime este relativ lentă la început, dar se accelerează, depășind rapid verosimilitatea medicală a cazului. Personajul își depășește astfel condiția umană, fiind
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
superioare, în timp ce rămâne irecognoscibil persoanelor obișnuite. Există totuși unele vagi indicii. Adus în sălbăticia munților, Cucoaneș începe să semene cu un profet și își ridică înspăimântător brațele către cer și începe să se adreseze văilor și munților, vorbind și cântând. Uriașul rostește expresiile „Vox populi” și „Vox clamantis in deserto”, ultima dintre ele amintind de predicarea în deșert a Sfântului Ioan Botezătorul și luminând semnificația exilului lui Eugen. Înălțarea sa fizică poate reprezenta și o ascensiune spirituală, personajul descoperind o taină
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
a înțelege semnificația vieții, dar nu este însă înțeles. Cei trei vizitatori iau cu mare teamă ramura verde în mâini, dându-și seama că se încearcă dezvăluirea unei taine cutremurătoare, dar nu știu ce să facă cu ea și-l privesc pe uriaș, așteptând lămuriri pe care nu le mai primesc. Dispariția finală în mare (izvor al vieții) a lui Cucoaneș ar putea semnifica o cufundare în înțelepciunea primordială și eternă a Cosmosului și depășirea granițelor condiției umane. Analizând proza fantastică interbelică a
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Academicianul Eugen Simion considera că această nuvelă este inspirată din mitul uriașilor existenți în mitologia românească precum Ochilă, Strâmbă-Lemne, Sfarmă-Piatră sau copiii care cresc într-o zi cât alții într-un an, apropiindu-se ca subiect de fantasticul anatomic cultivat în perioada interbelică. În studiul său dedicat istoriei literaturii științifico-fantastice din România
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
an, apropiindu-se ca subiect de fantasticul anatomic cultivat în perioada interbelică. În studiul său dedicat istoriei literaturii științifico-fantastice din România, criticul Florin Manolescu afirmă că „Un om mare” poate fi considerată o nuvelă S.F. ce instituie un mit: mitul uriașilor care ar fi existat în perioadele vechi ale istoriei și care ar fi dispărut în procesul de evoluție al omenirii. Criticul Matei Călinescu, cercetător al operei literare a lui Mircea Eliade, scria că această nuvelă i se pare pur și
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
(1737-1808), prinț rus a fost fratele lui Grigori Grigorievici Orlov, care a fost de asemenea un ofițer rus și unul din amanții țarinei Ecaterina cea Mare. Alexei avea o constituție de uriaș, dispunând și de o forță considerabilă. Împreună cu fratele său Grigori a contribuit în anul 1762 la urcarea țarinei Ecatarina pe tronul rus. El l-a strangulat personal pe Petru al III-lea fostul soț al țarinei și care era socotit
Alexei Grigorievici Orlov () [Corola-website/Science/330626_a_331955]
-
Haita (1990) (titlu original "La Meute") este un roman fantastique scris de Serge Brussolo. Werner Mareuil-Mondesco, un om cu statură de uriaș, este un vânător neînfricat. În lungile sale peregrinări prin lume a vânat nenumărate animale - de la căprioare la elefanți, gorile și lei - pe care le-a împăiat și le-a expus într-un dom-muzeu anexat impunătoarei sale reședințe, o clădire-cazemată izolată
Haita (roman) () [Corola-website/Science/329040_a_330369]
-
sunt tipărite începând cu anul 2004. La început a colaborat cu Editura Skrzat, ulterior și cu Editura Literatura din Łódz. Nu numai că scrie pentru cititorul tânăr, dar și traduce, printre alții Mark Twain ("Aventurile lui Tom Sawyer"), Brian Patten ("Uriașul din Povestea Zamczyska"), Edith Nesbit ("Cartea dragonilor"), Margaret Mahy ("Schimbarea"). Este autorul sau coautorul dicționarelor polon-englez și englez-polon și al Marelui Dicționar PWN-Oxford.
Paweł Beręsewicz () [Corola-website/Science/329414_a_330743]
-
intrat și a fost aruncată de rozătoare în groapă de gunoi. Domnul Wonka i-a condus pe restul vizitatorilor într-un lift de sticlă. Au mers în „Cameră cu televizorul”. Acolo erau mulți Oompa-Loompa care lucrau la un aparat foto uriaș. Într-un alt colț al camerei, un alt Oompa-Loompa se uită la televizor. Dl. Wonka le explica turiștilor că tot ce era fotografiat era trimis în televizor. Mike a încercat experiență , dar când a fost scos din televizor avea doar
Fabrica de ciocolată a lui Charlie () [Corola-website/Science/329504_a_330833]
-
în care se retrăseseră. Bethod scapă și fuge în reședința sa fortificată, iar armata Uniunii este rechemată la sud pentru a face față invaziei gurkiene. Disperat că Bethod ar putea scăpa nepedepsit, Logen îl provoacă la luptă pe Temutul - un uriaș aflat în slujba lui Bethod care-și trage puterea din Cealaltă Lume cu ajutorul unei vrăjitoare. Victoria Temutului ar consfinți domnia lui Bethod în Englia, în timp ce cea a lui Logen ar însemna sfârșitul ei. După ce Dow cel Negru o ucide pe
Puterea armelor () [Corola-website/Science/330977_a_332306]
-
spune că "Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos peste și trăiesc într-un parau; femeile și fetele lor cântă foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase". Există credință că Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se războiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om. Blajinii sunt cunoscuți și sub numele
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
Europene. În ciuda viscolului și temperaturilor scăzute, protestele au continuat pentru a zecea zi la rând în București și orașele mari din țară. În cea de-a 13-a zi consecutivă de proteste antiguvernamentale, la București protestatarii au format un tricolor uriaș prin aprinderea lanternelor de la telefoane sub coli colorate în roșu, galben și albastru. Televiziunile anunță că în Piața Victoriei au fost între 40.000 și 70.000 de oameni. Proteste au avut loc, de asemenea, și în restul țării, în
Protestele din România din 2017 () [Corola-website/Science/337502_a_338831]
-
încă din anul 1967 expus la tezaurul din Kremlin, Moscova. are o suprafață totală de aproximativ 631.000 de metri pătrați, fiind cel mai mare templu hindus încă funcțional din lume. Ca mărime este însă al doilea templu hindus după uriașul Angkor Wat din Cambodgia, dar acesta nu mai este funcțional. Complexul templului este încercuit de 7 ziduri concentrice, numite "prakarams" sau "mathil suvar". Spațiul exterior al primelor două prakarams cuprinde magazine, restaurante și tarabe cu flori. Restul complexului cuprinde "gopurame
Templul Sri Ranganathaswamy () [Corola-website/Science/336460_a_337789]
-
pe un scenariu de Chris Morgan (cel care a scris scenariul filmului "") și de Hossein Amini ("The Wings of the Dove"). Filmul este bazat vag pe povestea epică și istorică originală, având loc „într-o lume a vrăjitoarelor și a uriașilor”. Studioul Universal Pictures a anunțat primul proiect în decembrie 2008 cu actorul Keanu Reeves într-un rol principal. Revista "Variety" afirma că "filmul va spune o versiune stilizată a poveștii, amestecând elemente fantastice ca cele văzute în "Stăpânul Inelelor" cu
Ronin: 47 pentru răzbunare () [Corola-website/Science/331578_a_332907]
-
Soldaților le era frică, și nimeni nu a avut curajul să îl infrunte .Regele a oferit mâna fiicei sale celui care are curajul să se lupte cu Goliat, dar și cu această ofertă nimeni nu a îndrăznit să lupte cu uriașul. Apoi, spre surprinderea tuturor, un tânăr păși în față, lucru ce a stârnit hohote de râs din partea adversă, și chiar uimirea regelui Saul. Acel tânăr era David, din orașul Bethleem .Deși nu avea niciun fel de experiență în război, credința
David în Islam () [Corola-website/Science/331872_a_333201]
-
merge la munte să-și caute ursitul, este nucleul mitic central al narațiunii, în care elementele mitologice din basme pătrund în proza obișnuită. Ca și inginerul Cucoaneș, macrantropul din „Un om mare”, Oana pare a fi urmașa unei rase de uriași care a trăit pe pământ în timpul întâmplărilor biblice, metamorfozată în urma unui blestem. Un alt element mitologic prezent în nuvelă este puterea magică a întineririi biologice pe care o posedă Marina și care va mai apărea în nuvelele „Les trois Grâces
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Iuda , iar in Cartea Judecătorilor 1:20 și în Iosua 14:13-14,15:13-14 - lui Caleb. Orașul însuși, cu câteva pășuni adiacente, a fost alocat lui Caleb (Iosua 21:3-12, Cronici 6:54-56), care i-a izgonit pe cei trei uriași - Sheshai, Ahiman și Talmai - care conduceau cetatea. Mai târziu, povestirea biblică îl arată pe regele David domnind la Hebron vreme de circa șapte ani. Aici au venit la el bătrânii Israelului pentru ca el să lege o alianță în fața lui Elohim
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
stâng, în timp ce etimologic numele său semnifică „brațul drept”. De asemenea, în constelația Orion (imaginea alăturată) poziția spatelui vânătorului pune Rigel, situată în partea dreaptă a constelației, la nivelul piciorului său drept, în timp ce etimologic numele său corespunde sintagmei „piciorul stâng [al uriașului]”. Lista constelațiilor antice date de Claudiu Ptolemeu: Fiecare hartă a constelației este precedată de un tabel care conține nomenclatura, descrierea și magnitudinea stelelor care o compun. Din nefericire, prima ediție a lucrării avea probleme serioase: tabelul și harta unei constelații
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]