3,641 matches
-
tăierea animalelor (bovine, cabaline, porcine, ovine, iepuri de crescătorie, păsări, vânat cu blană și pene) destinate alimentației umane. 3. Centru de tăiere - construcție amenajată și dotată tehnic, destinată tăierii ocazionale a animalelor (bovine, cabaline, porcine, ovine, iepuri de crescătorie, păsări, vânat cu blană și pene). 4. Antrepozit frigorific - unitate care utilizează frigul pentru conservarea cărnurilor și a produselor de origine animală, destinate alimentației umane, corespunzătoare în ceea ce privește amenajarea, echipamentul și utilajele. 5. Unități pentru prelucrarea cărnii și a subproduselor din carne - unități
ORDIN nr. 103 din 6 noiembrie 1998 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile sanitare veterinare şi procedura de autorizare sanitară veterinara de funcţionare a unităţilor supuse controlului sanitar veterinar şi privind aprobarea efectuării de activităţi de export cu produse de origine animala şi cu alte produse supuse controlului sanitar veterinar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122547_a_123876]
-
pentru carne Activitate: recepționarea și prelucrarea în secții și în fabrici anexe a produselor și subproduselor rezultate în urmă tăierii animalelor, depozitarea și livrarea acestora 2. Abator Activitate: recepționarea și tăierea animalelor (bovine, cabaline, porcine, ovine, iepuri de crescătorie, păsări, vânat cu blană sau pene) destinate consumului uman, depozitarea și livrarea acestora 3. Centru de tăiere Activitate: recepționarea și tăierea ocazionala a animalelor (bovine, cabaline, porcine, ovine, iepuri de crescătorie, păsări, vânat cu blană sau pene), depozitarea de scurtă durată și
ORDIN nr. 103 din 6 noiembrie 1998 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile sanitare veterinare şi procedura de autorizare sanitară veterinara de funcţionare a unităţilor supuse controlului sanitar veterinar şi privind aprobarea efectuării de activităţi de export cu produse de origine animala şi cu alte produse supuse controlului sanitar veterinar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122547_a_123876]
-
animalelor (bovine, cabaline, porcine, ovine, iepuri de crescătorie, păsări, vânat cu blană sau pene) destinate consumului uman, depozitarea și livrarea acestora 3. Centru de tăiere Activitate: recepționarea și tăierea ocazionala a animalelor (bovine, cabaline, porcine, ovine, iepuri de crescătorie, păsări, vânat cu blană sau pene), depozitarea de scurtă durată și livrarea acestora 4. Antrepozit frigorific Activitate: recepționarea, depozitarea și conservarea cu ajutorul frigului a cărnii, subproduselor comestibile și a altor produse alimentare de origine animală, livrarea acestora; prelucrarea în secția de tranșare
ORDIN nr. 103 din 6 noiembrie 1998 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile sanitare veterinare şi procedura de autorizare sanitară veterinara de funcţionare a unităţilor supuse controlului sanitar veterinar şi privind aprobarea efectuării de activităţi de export cu produse de origine animala şi cu alte produse supuse controlului sanitar veterinar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122547_a_123876]
-
paralelă, la pompă benzinăria "Rompetrol", valea scăzută, tegumentul tăbăcit al șoselei și iarba verde, biciclistul fără mîini pe ghidon, manifestare principală, la boala om, este să te manifești, casele de margine mai lasă din pretenții, "Benzinăria Ion-Diana drum bun!" cum vînează haitele, acum cu privirea în ochii partenerilor de vînătoare, ajung povești de turism, farmecul peisajului, altele asemenea, zonă agroturistică în ceata săracă, linii vag țigănești, lipsă veșmintele etniei, "Combinatul de Prelucrare a Lemnului" autobuzul din sens opus, curtea bujor înflorit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
peninsulei și în Galia meridională, în 842, ci distrug Arles, în 846 atacă Roma, care rezistă, și pradă bazilica Sf. Petru. În 932, ei ocupă Genova. În interiorul teritoriilor pe care le jefuiesc pînă la păsurile alpine, ei devastează mănăstiri și vînează sclavi. Pe oriunde trece teroarea sarazină, locuitorii părăsesc cîmpiile de coastă pentru a se refugia pe înălțimi. La sfîrșitul secolului al X-lea, majoritatea fortărețelor musulmane sînt recîștigate, dar nesiguranța rămîne vie, pentru multă vreme încă, de-a lungul coastelor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fidelii lui Valdes se împart în mai multe facțiuni: cea care. se instalează în Sudul Franței și se opune Cămărilor și care va fi recuperată de predicile Sf. Domi-nic. Cealaltă ramură trece în Italia, apoi în Europa Centrală, unde este vînată de autoritatea bisericească. Mai periculoasă pentru Biserica romană este erezia cathară ("purii"). Ea fost introdusă în Germania mai întîi, apoi în Nordul Franței, în Lombardia, în Italia Centrală și în Catalonia. De aici, ea trece în Languedoc și în regiunea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
p. 36). Teza exterminării dacilor va deveni marca înregistrată a Școlii Ardelene prin opera polemică a lui Petru Maior, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia. Căderea Sarmisegetuzei nu a potolit setea de răzbunare a romanilor, care au continuat să îi vâneze pe învinșii lor vrăjmași, "ca cu totul să concenească și să șteargă de pre fața pămîntului sămînța dăcească" (Maior, 1990, p. 14). Concluzia logică pe care o desprinde Maior din premisa exterminării dacilor este că "Dachia cu prilejul răsboiului Romanilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
T.: Absolut toți. S. B.: În ce constau discuțiile respective? D. T.: Era o învăluire. Ce faci, cum crezi că putem să împrospătăm organizația studențească. Pe de o parte, Cranta a fost așa o prezență inedită și a venit cu vâna aia mai studențească în conducere, dar a și deranjat. Eu îl știu bine pe Mircea Cranta, că am și lucrat cu el după aceea și ne-am văzut și de câteva ori după Revoluție. S. B.: După Revoluție el unde
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
izolat, ci se găsesc într-o continuă interacțiune: o interacțiune semetică, ceea ce înseamnă că semnalele transmise de o specie sunt recepționate, interpretate și folosite de o altă specie. Așa cum am mai arătat, iepurii au învățat că vulpea nu obișnuiește să vâneze un iepure dacă a fost văzută de la distanță. În această situație, iepurii fac tot posibilul să-i semnaleze vulpii că a fost văzută. Se realizează astfel un discurs ecosemiotic. Cu cât individul, sau specia, vor realiza mai multe discursuri ecosemiotice
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
că am asista la o adevărată răsturnate de cutume și la generarea unor probleme sociale enorm de complexe. Femeile sînt dezavantajate, sînt mai atașate de copii și se deteriorează fizic mai repede decît bărbații. Unele au armele lor pentru a vîna un tată pentru copii, altele recurg la cele mai neașteptate mijloace. Cînd un bărbat începe a căpia, femeia intră în luptă ca să-și salveze familia. Nu prea dispune de multe mijloace. Uneori nu rezistă și se sinucide. Sau și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
voievod, astfel s-au jeluit înaintea noastră că le-au pierdut din pricina oștilor leșești, în zilele lui Eremia voievod.” - Se întâmpla, mărite Spirit, ca țiganii robi să se facă nevăzuți, și atunci tot voievodul dădea împuternicire sfințiilor lor - egumenilor - să-i vâneze și să-i aducă înapoi. - Iaca și primul care dă o asemenea carte. Acesta este Miron Barnovschi voievod, care, la 19 martie 1627 (7135), spune: „Dat-am cartea domnii mele părintelui și rugătorului nostru, egumenului de la sfânta mănăstire de la Aron
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
asupra societății românești în ansamblul ei. Lumea s-a înrăit. Guvernul (demisionar) și opoziția (incluzând, o vreme, și partenerii de guvernare) și-au adus neîncetat acuzații dure și au creat, astfel, o atmosferă de lucru otrăvită. Partidele politice s-au vânat și se vânează reciproc pentru a ieși mereu în avantaj (electoral). Presa a cultivat și cultivă, cu un zel demn de o cauză mai bună, atacul, injuria, calomnia, scandalul. Ore întregi, la diferite posturi de televiziune, se distribuie acuzații, se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în ansamblul ei. Lumea s-a înrăit. Guvernul (demisionar) și opoziția (incluzând, o vreme, și partenerii de guvernare) și-au adus neîncetat acuzații dure și au creat, astfel, o atmosferă de lucru otrăvită. Partidele politice s-au vânat și se vânează reciproc pentru a ieși mereu în avantaj (electoral). Presa a cultivat și cultivă, cu un zel demn de o cauză mai bună, atacul, injuria, calomnia, scandalul. Ore întregi, la diferite posturi de televiziune, se distribuie acuzații, se încurajează batjocura, limbajul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
umane. Aș îndrăzni să spun și ce nu trebuie făcut într-o lume destructurată de disperare: nu trebuie s-o amplifici. A folosi disperarea generală ca sursă de rating, a o transforma în spectacol televizat sau în armă politică, a vâna sinucigași pentru a face paradă de iubire creștină și de simț civic e obscen. E iresponsabil. Și recunosc că ori de câte ori văd un fost disperat reciclat în analist politic la câte o emisiune de televiziune, sau adus, cu comentarii funebre, în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ca pe bărbat, dar nici nu-i fură nimic - pentru că e independentă - decât poate oleacă de Soare; și stă În gazdă la el. Dar astfel proprietarul se ascunde În spatele chiriașului de privirile pofticioase ale unora: poate ale veveriței care-i vânează conurile, adică urmașii... Cum aș putea traduce, cu bruma mea de latină, numele unui mușchi, Barbura muralis, decât ca barba zidului? O ferigă, Equisetum arvense, silește pe urs să meargă la bărbier, dar procură omului hemostatice și diuretice. O rubedenie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
colț, pe care-o uită deîndată pe undeva, dar nu uită să lase În loc, drept recunoștință, vreo sticlă două goale... Descinzând din apartamentul său ultramodern și ultracentral, În tot mai Îndepărtata și rărita tot de el pădure, Îi place să vâneze - ca sport, desigur - arătând cu degetul spre lupul cel „rău“, uitând că acela nu părăsește niciodată ecosistemul În care vânează, Îndeplinindu-și obligațiile față de acesta. Îi place să se joace cu cele mai sofisticate „jucării“ pe care epoca Îi permite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Descinzând din apartamentul său ultramodern și ultracentral, În tot mai Îndepărtata și rărita tot de el pădure, Îi place să vâneze - ca sport, desigur - arătând cu degetul spre lupul cel „rău“, uitând că acela nu părăsește niciodată ecosistemul În care vânează, Îndeplinindu-și obligațiile față de acesta. Îi place să se joace cu cele mai sofisticate „jucării“ pe care epoca Îi permite să le imagineze, dar de care se plictisește repede, tânjind după altele noi, pe care le plătește desigur nu el
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
luând, nu o dimensiune, ci o „măsură“. „Sâmbătă cu prieteni“, 26 septembrie 1998, ora 15,13 36. Micuța exilată Desigur, omului Îi plac florile. Și nu vorbesc de cele tăiate, nu doar ca să mă dezvălui polemicii, ci și pentru a vâna o „perlă“. Cuiva i-a venit cândva mai la Îndemână nu să admire floarea la ea acasă, ci s’o ia, cu pământ cu tot și s’o ducă la el acasă. Și, ca să nu se usuce - o fi știut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pământ ghepardul să ajungă din urmă, cu ai săi 112 km/oră, orice gazelă care caută să-și scape pielea cu doar 80-95 km/oră... Rămânea de folosit doar rândunica, care atinge 160 km/oră, doar că aceea nu poate vâna decât muște... Dar rămânea apa, unde viteza posibilă e mult limitată. Și chinezul a găsit, să pescuiască În locul lui, un cormoran. Nu că-i rapid, dar e atent și mai ager decât peștele care Înoată cu 10, 20 km/oră
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
până aici, un fel de Eden. Până ce, o rațiune, nou venită pe lume, dar dezlănțuită Înainte de a fi și „școlită“, a lucrat, În special asupra echilibrului. Căci omul s’a născut vânător, și Încă unul cu preferințe. Și n’a vânat deopotrivă producători, mai bine zis cules, consumatori, precum mamutul și descompunători, precum bacteriile pe care nici măcar nu le vedea, ci doar pe unii din reprezentanții celor trei „contractanți“. Așa au dispărut 52 Camelia Savitescu, redactor la Radio Iași. specii Înainte de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-se cu vânatul pe umăr... Timp În care, cel care Își respectă obligațiile, dar nu face față concurenței umane, lupul, se retrage cu coada’ntre picioare, ecosistemul suportând consecințele. Corect? Și intervine biotehnologia, vânătoarea “nobilă” cu șoimul, ghepardul, câinele. Care vânează sau poartă sau poartă greul, dar e alege cu resturile. Corect? Vremea trece, iar omul adaugă alte biotehnologii. Precum folosirea „răului“ de mucegai care-i dijmuia pâinea, pentru a produce leacuri: antibioticele; ori a unei drojdii spre a produce proteină
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori a unei drojdii spre a produce proteină, și a altei drojdii spre a produce alcool... Alte specii favorizate, alt dezechilibru În ansamblul biosferei, chiar dacă toate se petrec Într’un spațiu dorit Închis: fabrica de... Corect? Plantă cultivată, animal care vânează În locul meu, mucegai și drojdie care mă vindecă, hrănește ori euforizează, cu toatele sunt ființe a căror existență e deturnată de la rostul ei. Culmea e că nici astăzi, darmite În vremurile mai vechi sau mai noi În care le-am deturnat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pere... Și am comparat pe cei doi puiuți: de om și de pisică, În privința reacției lor În clipa În care le va lipsi și acel cultuc de pâine. Pisicuța va supraviețui, căci mai știe - nepervertită fiind, mai mult, sălbatică rămânând - vâna; iar de nu, nu dă socoteală nimănui de moartea ei. Copilul mai greu, sau deloc, căci omul nu mai e demult sălbatic... De asta mi-e mai mult frică. Și, mai trist, n’ar fi nici singurul copil și nici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cercetarea, ca orice activitate creativă, nu poate decât să transforme substanța - s’o numim bani - În informație. Dar, În fond, cam ăsta e rolul omului. Altminteri am face ca pisica, adică am investi ceva energie pentru a ne asigura un „vânat“ care ne oferă ceva mai multă... E drept, și omul face la fel, prin activitatea directă, economică, când Își asigură existența biologică, dar În timpul liber creează. Însă, de când cu diviziunea muncii, un soi de eficientizare a oricărei zbateri umane, orarul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căci are ca fundament instinctul ancestral de vânător, care e și al nostru, nu doar al tău. Și, În loc să trecem pe lângă ea, reparând astfel sau lăsând Naturii răgazul de a drege excesele noastre din trecut când, pentru același penaj am vânat-o - precum egreta pentru chipiurile ofițerești - sau, pentru același cântec, am Închis-o În colivie - precum scatiul -, ne gândim, mai ales acum, În prag de iarnă, că nu i-ar strica o căsuță și o hrănitoare. Vezi tu, ne gândim
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]