3,569 matches
-
etapele unei inițieri rituale ce ipostaziază momentul simbolic al catabasei "în întunerec și în bezdnă ", ori al călătoriei pe căi "rătăcite și neumblate", ca moment anticipând trecerea la un nivel ontologic superior. Este nivelul atins în orice călătorie inițiatică împlinită, văzută aici ca experiență ideală a lecturii ce dispune de instrumentele necesare ("vêtrilele întinse "), are o finalitate bine precizată ("cârma tocmită "), și, de ce nu, un context generos ce stă sub imperiul clarității, configurând, astfel, prin imaginea implicită a cititorului trecând prin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
minute și zece secunde) gustăm adevărata surpriză și filmul își arată originalitatea: pe un panou apare chipul unui protagonist, desen voit naiv, în culori țipătoare, iar din off vocea declară: "Puteți conta pe mine!" Filmul reia apoi o scenă deja văzută, care s-a întîmplat cu cinci ani mai devreme. În scena reluată există însă un punct de răscruce pornind de la care totul se întîmplă altfel, relațiile dintre personaje iau o altă întorsătură. "Puteți conta pe mine", îi spune grădinarul soției
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Ricœur conceptului de text, privit drept "orice discurs fixat prin scriitură"250, problemele de definire fiind recunoscute și de Jean-Michel Adam251, care ajunge totuși la concluzia că este de preferat realizarea unei distincții între cele două concepte, dar ele trebuie văzute mai degrabă ca două fațete complementare ale unui același obiect de studiu, decât ca entități complet separate și distincte. La rândul său, în accepțiune obișnuită, discursul trimite la un ansamblu de cuvinte sau propoziții, verbale sau scrise; la un expozeu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lucrurile în realitate""484 (s. a.). Putem cataloga această lectură ca fiind deconstructivă, deoarece descoperă intenții ascunse în subtext, contrare celor manifeste și constant subliniate de Baudrillard (mai ales că filosoful francez a criticat îndelung concepția tradițională asupra teoriei și analizei văzute în relație de corespondență cu realitatea; în opinia sa, teoria nu poate fi reconciliată cu realitatea, ea fiind de ordinul "provocării" realului și al unei strategii "fatale"). În aceeași măsură, concluzia conform căreia "hiperrealitatea este doar o formă de reprezentare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
decât ca o tensiune perpetuă, lipsită de destindere sau de purificare. O altă modalitate în care este surprins termenul de seducție este aceea de refulat al discursului tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. Dacă la greci hybris-ul reprezenta încălcarea măsurii, seducția se pliază acestui concept, transgresând limitele prea înguste ale discursului clasic. Cu toate acestea, ea este destinată paradoxului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o metaforă esențială a discursului baudrillardian, și, mai mult decât atât, într-o adevărată strategie discursivă postmodernă. Termenul de seducție poate fi analizat și ca erodând discursul tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. În termenii unui procedeu discursiv, seducția a putut fi astfel comparată cu deconstrucția derridariană, accentuându-se și mecanismele sale de funcționare discursivă (care includ logica ambivalenței, "amânarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lucrurile, - peste tot în lume, viețile oamenilor au devenit tot mai organizate), a valorilor religioase Globalizarea piețelor de capital (mijloacele moderne de comunicație i-au ajutat, de exemplu, pe numeroși musulmani să fie mult mai conștienți de propria lor persoană văzută ca parte a comunității islamice, în ansamblul ei, în timp ce confesiunile creștine au dobândit un puternic simț al identității glo bal e), dar nu în ultimul rând, răspândirea valorilor politice (oamenii dintr un colț al lumii fac schimb de informații și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pare a ține tot mai mult de măsurile organ ism elor supranaționale, cum ar fi FMI ul, Banca Mondială, U.E. etc. Această incapacit ate a statelor-națiune de a îndeplini cererile cetățenilor lor - fără a face apel la organismele internaționale - este văzută, adesea, drept o dovadă a scăderii competenței statel ntesta la „o slăbor, care duce, în mod inco bil, ire“ a puterii și influenței statului națiune. Într o asemenea situație, forma și autonomia statulu i națiune sunt, de asemenea, schimbate în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Argumentele care susțin această perspectivă există din abun dență, de la naționalismul reînviat din Rusia, Asi a și America Latină până la rolul evident al istoriei în alimentarea conflictelor din Orientul Mijlociu și itectură mult mai complexă a puterii politice, în care autoritatea este văzută a fi pluralistă, neconstând doar în stat ul națiune. Globalizarea a afectat guvernarea statului națiune, în sensul convențional al termenului, în schimb, procesul de guvernare a statelor-națiune afectează globalizarea. Această relație circulară are propriile tensiuni. În context global, apare întrebarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ei nu sunt făcuți răspunzători, prin presiuni competitive, încearcă să profite de controlul lor asupra piețelor și să și maximizeze propriul lor interes - să ,,producă sciziuni“. Astfel, dislo carea activității controlate de stat de cea a p ieț ei este văzută ca un fenomen pozitiv atât pentru efectele sale economice, câ t ș i pentru cele politice. Imperativul competitiv cu privire la fluxurile int ernaționale de capital a fost și el justificat, în această tradiție li ber ală, prin faptul că aceste fluxuri
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
t a naliza liberală a globali zării financiare, a sporit atractivitatea acest or teorii. 2.2.4.2. Globalizarea financiară din perspectiv a s tatului-națiune Este evident că omenirea se îndreaptă, tot mai rap id, spre globalizare, spre o lume văzută ca o unitate, la nivel plane tar , a unor identități, care va funcționa cu norme și standarde comune. Elementele specifice ale fiecărui participant vor contribui la realizarea unui echilibru internațional, la nivel macrostructural, în funcție de resursele propri i ș i de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tocmai din această perspectivă. Pentru Schlegel, exercițiul critic nu este unul evaluativ, al unui subiect care se poziționează în raport cu opera de artă, ci este o dezvoltare a operei ca atare, o actualizare a potențialităților ei speculative. „Mediul reflecției“ este arta văzută ca formă a Absolutului, ca formă infinită, iar critica unei opere de artă presupune, așadar, transformarea acesteia în producție infinită a formei. Momentul central al criticii este cel deconstructiv. Opera de artă își sacrifică forma pentru a deveni „artă“ ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Prin intermediul ei comunică limbile istorice, ca „voci“ ale lumii. Limbile sunt onomatopoetice, iar traducerea este, din acest punct de vedere, asemănătoare astrologiei, funda mentată pe similaritatea non-empirică dintre dispoziția astrelor și destinul uman. Rolul pe care îl joacă limba adamică, văzută ca fenomen originar, în fenomenul traducerii limbilor istorice trimite textul lui Benjamin spre o sursă îndepărtată, prezentă în gândirea lui Goethe. Hölderlin îi oferă lui Benjamin un model exemplar de traducător. Mai exact, el indică limitele unei astfel de sarcini
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Die Vergangenheit führt einen heimlichen Index mit, durch den sie auf die Erlösung verwiesen wird.“ Indiciul mesianic al trecutului stă, arată Benjamin, în posibilitățile sale neîmplinite, tocmai acelea care se impun ca datorie pre zentului. Is to ricitatea însăși este văzută ca neactualizare a posibilităților obiectelor, ca rest infinit al ființei. Istoricitatea presupune, în această accepțiune, o deplasare de sens în raport cu înțelesul tradițional: nu este vorba atât de caracterul trecător al lucrurilor sau al omului, cât de faptul că acest caracter
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu bună știință, motivată sau pur și simplu v-ați bazat pe instinct, ați simțit că așa trebuie făcut? Luând în considerare și filmele anterioare, cred că este vorba de un fel de a vedea lumea, așa simt că trebuie văzută Viața. Tot ce se petrece în ceea ce numim realitate mi se pare că se întâmplă mult prea repede, este un haos teribil. Eu doresc să mă opresc, să stau și să privesc calm, liniștit. Mi se pare important exercițiul acesta
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
o privire mai în profunzime, mai răbdătoare, și care presupune, cum spuneam, întâlnirea dintre un subiect și un punct de vedere. Război pe calea undelor nu este un film despre Europa Liberă, ci despre o anumită fațetă a Europei Libere, văzută ca relație subiectivă între ascultători și vocile de acolo. Când niște imagini înregistrate devin film? De ce uneori niște imagini montate devin film, iar alteori nu? Greu de zis, poți să spui, pe de o parte, că e vorba de o
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
înființaseră cu doar patru zile în urmă, tovul i-a luat la beștelit pe toți componenții insistând, cum era și firesc, mai mult asupra șefilor. Iată ce s-a mai consemnat în document: „...tov. Bercovici se declară mulțumit de cele văzute și auzite și apoi face bilanțul negativ și pozitiv al întregei noastre activități. L’a impresionat plăcut armonia și camaraderia ce există între noi (...). Negativul este dezorganizarea noastră și că nimeni dintre noi nu poate arăta precis rostul lui de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se împlinește ca ontologic (ontologic), iar metalogicul, ca filosofie a logos-ului, nu mai este doar gândire-despre-gândire, ci mai mult, gândire-despre-ființa-care-gândește. Astfel, metalogicul atinge limita logicului și, în același timp, o depășește pentru că se constituie ca loc (topos) al filosofiei văzută ca ontologie fundamentală, gândire esențială despre ființă (Noica 1998; Heidegger 2003). Depășire a limitelor logicului, metalogicul este, totodată, deschidere câtre ființă și sens, câtre filosofie și semiotică, logos și ethos, ordine și libertate, gândire și credință. Dar, unde ar putea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Creștină. Deși posedă evidente calități oratorice, s-a remarcat mai ales prin discursurile sale antisemite și tradiționaliste. Temele politice recurente sunt binecunoscutele mituri politice ale Salvatorului, cetății asediate (aluzie la Transilvania), conspirației (sub forma "Mafiei"), întoarcerii la Epoca de Aur, văzută fie ca România Mare a anilor 1919-1940, fie ca România comunistă. (Mungiu-Pippidi 2002, 152-171). Din perspectiva activității politice, PRM a fost activ mai ales ca partid de opoziție, mergând până la a susține în 1999 tentativa de lovitură de stat a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
au demonstrat că aleșii sunt, în general, mai favorabili construcției europene decât electoratul lor, dar că poziționarea lor partizană pe axa dreapta-stânga este apropiată celei a cetățenilor 30. Astfel că o serie de lucrări au fost dedicate chestiunii socializării reprezentanților, văzută ca o modificare a atitudinii lor față de procesul de integrare europeană în contextul apartenenței lor la Parlamentul European 31. Totuși, Roger Scully a pus sub semnul întrebării această idee foarte răspândită potrivit căreia aleșii ar deveni mai favorabili proiectului european
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Astfel, într-un cotidian german se sublinia că Europa trebuie "iubită" tocmai pentru că este un miracol. În Austria, vicecancelarul Proll sfătuia actorii implicați în campanie să evite să denigreze Uniunea. În Portugalia, se afirma că perioada de criza economică trebuie văzută ca o oportunitate pentru o eventuală redefinire a Uniunii. Argumentele lipsesc. Mesajul de susținere a proiectului european este greu de comparat cu declarațiile politice de acum câteva decenii. Cu toate acestea, un conținut normativ mult mai puternic este prezent, din
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
mărturie scrisă care a cântărit, cu certitudine, foarte mult în analiza autorităților judecătorești atunci când au cântărit faptele fiecărui participant la revoltă, a fost aceea a preotului Dumitru Mironescu, paroh al bisericii din satul Lipova. Iată ce a declarat relativ la cele văzute și auzite în satul Trohan, comuna Gârceni: „... sâmbătă la 10 martie a.c. venind din Lipova la Trohani, cam pe după amiază, am întâlnit o ceată de țigani cari veneau dinspre Pungești (...)”. După ce i-au spus preotului că târgușorul „...a fost stricat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
numărul prin discursul prezentat în itinerariul lor propovăduitor, ajungându-se azi la comunitatea bisericească. La nivelul comunității bisericești, discursul religios este principalul mijloc de asigurare a activității creștine 4. Prin urmare, discursul religios abordat în cele ce urmează reprezintă aspectul văzut, auzit, scris, care lasă în istorie acel fir continuator al devenirii omului creștin. Pe baza acestui discurs se poate scrie istoria bisericii, se poate urmări evoluția acesteia în timp și spațiu, el fiind amprenta lăsată în istorie începând de la primele
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
mentalului colectiv. Cuvântul grecesc είκών, de la είκω (a semăna) are, la origine, sensul de asemănare (în limba latină imago; în slavă ikona sau obraz) și poate avea mai multe înțelesuri: imagine, reprezentare, chip, portret. Vorbind despre discurs, imaginea ca reprezentare văzută, nu cea imaginată (imaginară), a fost și rămâne întâiul locutor. Susțin acest aspect de prim locutor al imaginii prin aceea că orice este vizibil transmite un mesaj, se află într-un anumit context, temporal și spațial și este supus interpretării
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în activitatea interioară a artistului. În termenii lui Damrosch, Jr., "funcția imaginației este, astfel, aceea de a trece dincolo de imaginile lumii obișnuite, catre formele adevărate la care ele iau parte" (1980, p. 14). În cazul lui Blake însă, lumea obișnuită, văzută ca un construct eronat, încetează să mai existe, locul ei fiind luat de o realitate transfenomenală numită Eternitate și guvernată de legile omnipotente ale imaginației 67. Pot chiar să afirm că Eternitatea devine, în compoziții precum The Ghost of Abel
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]