14,506 matches
-
considerată o realizare creativă de prim rang. În orice perioadă istorică există anumite domenii care îi atrag mai mult pe tinerii înzestrați decât în alte momente, mărind, astfel, șansele de manifestare a creativității. Atracția unui domeniu depinde de mai multe variabile: poziția lui centrală în cultura respectivă, faptul că oferă ocazia unor descoperiri și anumite înlesniri, recompensele intrinsece izvorând din activitatea în acel domeniu. De exemplu, în Florența, la începutul secolului al XV-lea, nu s-ar fi produs Renașterea fără
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
puțin deschisă la schimbare, mai mult sau mai puțin conservatoare; cu alte cuvinte, ea se poate caracteriza printr-o predominanță a primei sau a celei de-a doua categorii de reziduuri. Raymond Aron și derivațiile după Pareto Derivațiile sunt elementele variabile ale ansamblului constituit din conduita umană și din faptul că este însoțită de vorbire. În limbajul lui Pareto, ele sunt echivalentul a ceea ce se numește, de obicei, ideologie sau teorie justificativă. Sunt mijloacele diverse, de ordin verbal, prin care indivizii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pseudologice, pentru a-i putea antrena și pe alți oameni. Raymond Aron, Les Étapes de la pensée sociologique, Gallimard, colecția „Tel”, Paris, 1991, p. 444 (prima ediție: 1967). Dacă reziduurile sunt constantele spiritului uman, ele sunt însoțite de „derivații” mult mai variabile, ce vizează explicarea și justificarea acțiunilor dominate de reziduuri sau demonstrarea temeiului lor (Pareto, 1916, § 845). Este vorba despre o operațiune a spiritului ce vizează să convingă (sau să se convingă) de faptul că o acțiune nelogică este una întru
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
curbe este acela care ne permite să concluzionăm că fenomenul este colectiv și că nu se reduce la o succesiune de decizii individuale fără influența contextului social. Dacă ar fi așa, curba s-ar reduce la o dreaptă cu înclinația variabilă; nici un mecanism de influențare difuză a mediului n-ar suscita curburi care să transforme dreapta într-o curbă logistică. Procesul de difuzare reprezentat de curbă aduce în scenă categorii de actori cu caracteristici diferite (vezi schema 1). Fg63 -p84 Frecvențe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ei sunt cei care vor plăti oalele sparte (ibidem, § 2232). Această opoziție între ideal și tipic îl conduce pe Pareto către o clasificare dihotomică mai generală. În categoria „speculatorilor”, el include toate persoanele „al căror venit este în mod esențial variabil și depinde de abilitatea lor de a găsi resurse de câștig”: antreprenori, deținători de acțiuni, speculanți din sectorul imobiliar sau la bursă, bancheri ce obțin profit din împrumuturi de stat și din camătă, dar și toate persoanele care depind de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un tip particular de interviu, realizat în cadrul unui grup, specificul său constând în utilizarea interacțiunii grupului pentru a produce informații despre care se presupune că nu ar putea fi culese/produse în absența acestui context. Focus-grupul „adună” împreună un număr variabil de persoane (6-8, până la 12) care au o serie de caracteristici comune (definite, în cadrul evaluării, ca relevante). Participanților la un astfel de interviu li se cere, pe o durată de o oră și jumătate-două ore să discute asupra unor teme
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
apelul la argumente cu mare rezonanță afectivă, precum necesitatea conservării vestigiilor cu valoare arheologică din regiune și a bogățiilor naturale. Aprecierea măsurii în care aceste mișcări și altele au contribuit la dezvoltarea socială la diverse niveluri și în orizonturi temporale variabile este, cel mai adesea, subiect de controversă, judecata făcându-se, deocamdată, prin cadrele și contra-cadrele asociate. Astfel, punctul de vedere liberal condamnă mișcările minerilor, la fel ca și pe cele sindicale, pentru întârzierea reformelor de piață și a transformării economiei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în scopul rezolvării situațiilor specifice, care au fost elaborate. Efectele s. de lungă durată nu sunt deloc de neglijat, fapt demonstrat în mai multe situații, de-a lungul timpului și la mai multe tipuri de societăți, influențate de un număr variabil de factori. Este de remarcat perpetuarea efectelor în lanț, multiplicarea. De cele mai multe ori, suportul social acordat persoanelor sărace pe o durată mai mare de timp poate crea dependență, sau favoriza o anumită stare psihică (deprimare) iar lipsa de implicare conduce
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu care interacționează. Există două principii ale schimbării de sistem: principiul alegerii variabilei strategice și principiul abordării alternative și durabile. Principiul alegerii variabilei strategice. Într-o intervenție de schimbare trebuie să se ia în considerare diferențele de poziție ale elementelor/variabilelor care compun respectivul sistem. Schimbarea unei variabile strategice poate produce modificări importante și durabile în toate celelalte variablile, prin efectul difuzării. Elementul strategic are o poziție dominantă. Alte elemente pot avea și ele o poziție dominată, dar, deși influențează celelalte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
internaționale Feminismul liberal, asociat sau nu cu feminismul empirist (ca reflecție metodologică a unei poziții ontologice), este, într-o abordare cronologică, primul curent feminist în relațiile internaționale. El se înscrie în prima etapă identificată de True, aceea a genului ca variabilă. Scrierile feminismului liberal nu contestă granițele relațiilor internaționale ca domeniu academic, modul de stabilire a lor, conceptele fundamentale sau agenda de cercetare. Într-un cadru preexistent și necontestat, feminismul liberal „descoperă” prezența femeilor în relațiile internaționale și necesitatea includerii lor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conduce însă la o politică de răspândire treptată a democrației, cu speranța scăderii, dacă nu a eliminării complete a războiului ca principal instrument al politicii externe. Problematic însă este tocmai faptul că această relație cauzală nu a fost riguros demonstrată, variabile alternative de origine realistă putând fi folosite în explicarea tiparului istoric la care pacifismul democratic face referință. Tabelul 1 - Distribuția spațio-temporală a democrației și războiului Anul America de Nord Europa de Vest America Latină Europa de Est Orientul Mijlociu Asia de Est Africa Oceania 1816-1834 1835-1854 1855-1874 1875-1894
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politici (ai statelor sau actorilor non-statali), conținutul sistemului lor de credință sau „codurilor operaționale” despre afacerile internaționale, procesul psihologic prin care aceștia obțin informații și adoptă decizii, personalitatea și starea lor emoțională (Levy, 2003, p. 17). Prin urmare, datorită acestor variabile, preferințele în legătură cu obiectivele de politică externă, imaginea despre adversari și convingerile cu privire la strategiile optime de urmat în vederea atingerii obiectivelor și răspunsului la amenințări variază în rândul factorilor decidenți; acest lucru înseamnă că diverșii factori de decizie nu se vor comporta
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ar inversa, sau cel puțin s-ar afla în situație de interdependență. Figura 2.2. Schema unei relații cauzale între două variabile O altă cauză posibilă a relației dintre două variabile este dependența uneia sau ambelor variabile de o terță variabilă. Asemenea asociații se numesc corelații false (în engleză, „spurious correlations”). Figura 2.3. Schema unei relații false între două variabile X și Y În partea stângă a figurii 3 corelația dintre X și Y este rezultatul influenței unei terțe variabile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de Stroian (2001) legătura dintre șomaj și tulburări psihice poate avea o cauză comună, și anume, incapacitatea individului de a se adapta la schimbările datorate tranziției. Situația ar putea fi ușor remediată dacă am conștientiza rolul acesteia asupra celor două variabile și l-am controla statistic prin intermediul unor tehnici precum corelația parțială sau analiza de covarianță (ANCOVA). Variabilele ascunse (neluate în seamă) nu sunt singurele care pot influența validitatea internă a rezultatelor unei cercetări. Uneori relația cauzală dintre două variabile poate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se poate face fie prin tehnici ANOVA (în cazul unei F semnificativ al interacțiunii dintre factorul cauză și factorul moderator), fie prin regresii multiliniare ierarhice (dacă explicația evoluției criteriului este semnificativ mai bună în cazul unei ecuații cu trei predictori - variabila cauză, variabila moderatorare și variabila interacțiune obținută prin produsul celor două, decât în cazul unei ecuații cu doi predictori, fără a include termenul de interacțiune dintre cele două variabile). Figura 2.4. Schema unei relații dintre X și Y moderată
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
face fie prin tehnici ANOVA (în cazul unei F semnificativ al interacțiunii dintre factorul cauză și factorul moderator), fie prin regresii multiliniare ierarhice (dacă explicația evoluției criteriului este semnificativ mai bună în cazul unei ecuații cu trei predictori - variabila cauză, variabila moderatorare și variabila interacțiune obținută prin produsul celor două, decât în cazul unei ecuații cu doi predictori, fără a include termenul de interacțiune dintre cele două variabile). Figura 2.4. Schema unei relații dintre X și Y moderată de o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tehnici ANOVA (în cazul unei F semnificativ al interacțiunii dintre factorul cauză și factorul moderator), fie prin regresii multiliniare ierarhice (dacă explicația evoluției criteriului este semnificativ mai bună în cazul unei ecuații cu trei predictori - variabila cauză, variabila moderatorare și variabila interacțiune obținută prin produsul celor două, decât în cazul unei ecuații cu doi predictori, fără a include termenul de interacțiune dintre cele două variabile). Figura 2.4. Schema unei relații dintre X și Y moderată de o terță variabilă În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și variabila interacțiune obținută prin produsul celor două, decât în cazul unei ecuații cu doi predictori, fără a include termenul de interacțiune dintre cele două variabile). Figura 2.4. Schema unei relații dintre X și Y moderată de o terță variabilă În sfârșit, merită făcută distincția dintre variabile moderatoare și cele mediatoare. În cazul ultimelor, prezența variabilei terțe este necesară pentru apariția relației dintre X și Y. Astfel, X afectează variabila C, care la rândul ei afectează variabila Y. În cazul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rapid. De aceea nu este foarte ușor să ne decidem dacă trebuie să angajăm persoana potrivită postului bazându-ne pe un aspect al criteriului (de exemplu, răbdarea) sau pe altul (cum ar fi volumul de muncă). În selecția profesională o variabilă criteriu poate fi constituită din performanțele în activitatea anterioară sau din rezultatele unor probe de lucru (Pitariu și Albu, 1996). Pentru a folosi metode științifice de selecție este necesară cunoașterea criteriului specific postului respectiv. Măsurarea performanțelor la criteriu se face
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rar, iar 5, un comportament ce apare foarte frecvent; evaluarea analitică, mult mai detaliată și implicată mai ales în surprinderea procesului; și evaluarea bazată pe eșantionare. Ultima modalitate, cea mai des întâlnită și constă în observarea periodică, la anumite intervale variabile de timp în cazul eșantionării temporare sau la apariția anumitor evenimente, cum ar fi controlul Curții de Conturi, în cazul eșantionării pe bază de evenimente. Acest gen de observare permite o economie de timp și resurse, pentru că observarea are loc
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
avansat ipoteza că adoptarea de către o organizație a regulilor clasice de organizare, cu o diviziune strictă între muncitori și conducere, nu reprezintă o garanție pentru succesul firmei, nici în ceea ce privește performanța productivă și nici factorul uman. Cercetătoarea a luat în considerare variabila tehnologie, iar analiza diferențelor dintre tehnologii a condus-o la descoperirea unei relații între tehnologie și structura organizațională. Mai mult, această legătură implică o relație cauzală. Woodward nu a pretins că tehnologia ar fi singurul factor important în determinarea structurii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pe lângă ecologia populației și dependența de resurse, teoriile instituționale sau instituționalismul. Analiza instituțională se distinge prin două teme dominante și reprezentative, fiecare referindu-se la factorii care generează și mențin structura organizațională: structurile organizaționale sunt create pentru a răspunde presiunilor variabile ale mediilor diverse; mediile sunt sisteme culturale care definesc și legitimează, crează și mențin structurile organizaționale care le corespund. Organizațiile sunt conform acestor teorii sisteme naturale deschise, construite social, și au rațiuni multiple, mai mult sau mai puțin izomorfe. Principalii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lor spre eficiență și performanță (cf. Leroy, 2001). Lucru valabil pentru oricare dintre stadializările dezvoltării grupului - studiile ulterioare au indicat faptul că nu se poate distinge un model standard iar etapele descrise de Tuckman pot fi parcurse într-o ordine variabilă de la un grup la altul, fără a fi nevoie ca grupul să consume fiecare dintre cele cinci stadii (figura 13.2.1.) pentru a deveni performant (cf. Carew și colaboratorii, 1985). Figura 13.2.1. Modelul celor 5 stadii în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și condiție fizică) și secundare (educație, religie, origine geografică, venit, statut marital și profesional) - care pot influența percepția oamenilor în relațiile dezvoltate, dar și asupra mediului în care trăiesc; caracteristici invariabile (rasă, etnie, sex, orientare sexuală, naționalitate, nivel socio-economic) și variabile (vârstă, funcție, educație, statut marital, condiție fizică); caracteristici vizibile/observabile (rasă, etnie, sex, vârstă) și invizibile/neobservabile (educație, funcție, experiență în organizație, clasă socială) - cu accent pe normele și valorile comune unui anumit grup de persoane. Întrucât categoriile nu se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
estimat, în timp ce altele - deprinderile și abilitățile, stilul personal, orientarea atitudinal-valorică - sunt mult mai dificil de determinat. Pe de altă parte, unele caracteristici sunt invariabile (sex, etnie), în timp ce valorile după care se orientează persoana sau abilitățile manifestate pot fi considerate ca variabile în timp. În momentul în care reușim o apreciere/măsurare corectă a acestor diferențe și a gradului lor de variabilitate, putem căuta răspunsuri la întrebările privind efectele diversității asupra comportamentelor și rezultatelor activității. 3. Efecte ale diversității Perspectiva organizațional-economică privind
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]