44,292 matches
-
din 1913. În ultima vreme a apărut moda contestării ediției Maiorescu, insistîndu-se asupra erorilor de tipar, a eliminării a patru strofe din poema Luceafărul (Maiorescu n-a ținut seama de textul din "Almanahul României June", el avînd, asupra acestuia, o variantă prescurtată, pe care a preferat-o), lipsa mai multor inedite. În realitate, meritele extraordinare ale inițiativei lui Maiorescu din 1883 copleșesc infinit "erorile" pe care se tot insistă. În 1989, regretatul Petru Creția a reeditat ediția princeps, făcînd, într-o
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Murnu cu ilustrații la fiecare poezie de A. Murnu. Are meritul de a fi o ediție ilustrată. Dar în 1930 apare ediția poeziilor eminesciene datorată lui G. Ibrăileanu (reeditată ca atare în 1936). A fost o ediție polemic antimaioresciană (fără variante, adnotări și comentarii), ordonată cronologic, poeziile din adolescență fiind selectate integral într-o secțiune separată, finală. Cercetarea manuscriselor a fost lăsată pe seama lui Topârceanu iar criticul ieșean, se știe, a fost principial potrivnic postumelor, cum reiese din studiul său din
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
său din 1908 Postumele lui Eminescu. Lucrînd efectiv după manuscrise, Octav Botez publică, în 1933, ediția Poesii, socotită de editor una "cu adevărat științifică". Volumul, apărut la Ed. Cultura Națională, are 550 pagini, dintre care 285 poezii iar restul note, variante și lămuriri. Sînt publicate puține postume (șase cu totul) iar ordonarea materiei e, are dreptate autorul cărții pe care o comentez, amendabilă. Strădania editorului G. Botez e însă de a restitui limba originară a poetului, comparînd textul poeziilor din Convorbiri
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
însă de a restitui limba originară a poetului, comparînd textul poeziilor din Convorbiri, din ediția Maiorescu și din manuscrise. De aici s-au produs numeroase inadvertențe, determinînd obiecțiile îndreptățite ale specialiștilor. De menționat, în această ediție, corpul de Note și Variante de care are parte fiecare piesă din sumar. Totuși Perpessicius considera că ediția Botez propune un text aproape ilizibil iar aparatul critic e un laborator anarhic. Dar, crede dl Pericle Martinescu și are dreptate, e un moment important în editarea
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
lui Antoine de Saint-Exupery a fost publicată de Rao în traducerea lui Benedict Corlaciu. Prilejul mi se ivește pe neașteptate acum, odată cu lansarea pe piața culturală americană de către Harcourt a unei noi traduceri a cărții, semnată de Richard Howard. Comparînd variantele existente, atît cea romanească de la Rao, cît și cea a lui Howard, precedată de cea a lui Katherine Woods, am descoperit cîteva diferențe importante, dar mai presus de orice textul în sine m-a recucerit și m-a obligat să
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
tristețe blîndă, de amurg : "Nu-mi pot explica de ce am fost eu cel salvat. Toată viața m-am întrebat: de ce eu?"... După atîta vreme, Strumă continuă să-și apere misterul. Încă nu se știe, cu certitudine, cine a scufundat vasul. Variantele care au circulat au fost: nemții, britanicii, sovieticii, românii și chiar... evreii! (pentru a atrage atenția asupra situației lor). Dincolo de toate variantele, mai mult sau mai putin fanteziste, poate nici nu mai are vreo importanță cum s-a scufundat vasul
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
atîta vreme, Strumă continuă să-și apere misterul. Încă nu se știe, cu certitudine, cine a scufundat vasul. Variantele care au circulat au fost: nemții, britanicii, sovieticii, românii și chiar... evreii! (pentru a atrage atenția asupra situației lor). Dincolo de toate variantele, mai mult sau mai putin fanteziste, poate nici nu mai are vreo importanță cum s-a scufundat vasul. Povestea Strumei, povestea unor oameni care fug de moarte ca să cadă și mai neajutorați în brațele ei, poate fi citită că o
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
sau panoramică? Istorică sau teoretică? Subiecte vechi sau contemporane? Surse primare și/ sau secundare (literatură critică)? Pentru o atât de generos explicitată și arborescentă problematizare a unor chestiuni dintre cele mai concrete, orientate să susțină efortul creator (mai puțin în varianta sa juvenil genială, cât matur onestă) - exemplele sunt și ele luxuriante, de o erudiție ludică. S-ar putea bănui, printre nenumăratele și variatele subiecte de teze oferite spre ilustrare, unele pe care autorul însuși ar fi vrut să le dezvolte
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
tocmai pentru a desemna "acea nostalgie a originilor care îmbibă toate palierele literaturii de memoria tiparelor primordiale și a principiilor întemeietoare de sens" sau, cum aflăm ceva mai departe, "o practică a resuscitării, a rememorării, făcînd din succesorat, în toate variantele sale (de la plagiatul imaginar la sinonimie, de la repetiție la parafrază), o lege și o valoare a creației". Observăm deci că scriitoarea a operat modificări în accepția acestui concept cu un trecut cultural atît de încărcat. Așa cum bine știm, la Platon
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
nostalgie a originilor" orientată "spre esențe și spre mecanismele repetitive", și există alții, ca Nicolae Breban, care înclină spre "eterna reîntoarcere", spre rememorarea "repertorială", spre "manifestarea concretă a repetiției" și spre "figurile" ei, spre arhetipuri. în oricare din aceste două variante, afilierea regresivă presupune - în termenii lui Jakobson - activarea funcției paradigmatice și o desfășurare pe axa verticală ori - conform lui Lotman - modelul cultural semantic. Numeroasele și convingătoarele analize pe care le face Monica Spiridon demonstrează faptul că memoria culturală și conștiința
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
politică) . Volumul e ceva mai vechi (1996 în harrdcover, 1999 în paperback), publicat fiind înainte de celebrul scandal Sokal, dar poziția lui Fish a rămas aceeași. În plus, argumentele din această carte aruncă o altă lumină asupra episodului Sokal. Textul reprezintă varianta publicată a unor conferințe ținute de Fish la Oxford, în 1993. Păstrînd patina unei elocințe vorbite în textul scris, Fish pledează în stilul caracteristic, cu ironie și detașare uneori, cu patetism și îngrijorare alteori, împotriva politizării studiilor literare. Recunoscînd un
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
uniformizării stilistice. în a doua jumătate a secolului al XX-lea, impunerea artificială a limbajului birocratic caracteristic discursului politic totalitar în toate zonele vieții publice, presiunea cenzurii și a controlului de tip polițienesc au redus considerabil diferențele stilistice existente între variantele deja constituite ale românei culte. Pe acest fundal de monotonie a "limbii de lemn" generalizate s-a proiectat spectaculoasa redescoperire a diversității, după 1989. în momentul de față, riscul entropiei e reprezentat de generalizarea limbajului familiar: spațiu al experimentului, al
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
cea a situării în sistemul limbii. Formație metaforică la origine, creată în limba rusă - cum arată Françoise Thom în binecunoscuta lucrare căreia i se datorește larga răspîndire a sintagmei - a fost utilizată inițial pentru a denumi 'percutant', în exprimarea comună, varianta administrativă a limbii. Metafora se întemeiază pe comparația, sub aspectul rigidității, a limbajului administrației - caracterizat, în raport cu alte variante ale limbii, prin abundența formelor fixe, stereotip și obligatoriu repartizate în interiorul textului - cu lemnul. Ulterior, gruparea limbă de lemn, transpusă în cele
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
în binecunoscuta lucrare căreia i se datorește larga răspîndire a sintagmei - a fost utilizată inițial pentru a denumi 'percutant', în exprimarea comună, varianta administrativă a limbii. Metafora se întemeiază pe comparația, sub aspectul rigidității, a limbajului administrației - caracterizat, în raport cu alte variante ale limbii, prin abundența formelor fixe, stereotip și obligatoriu repartizate în interiorul textului - cu lemnul. Ulterior, gruparea limbă de lemn, transpusă în cele mai diverse limbi, își realizează strălucita odisee internațională ca termen politic. Asemănarea superficială, caracterul repetitiv al formulării 'adevărurilor
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
întunecoasă a brazilor prea mulți strînși la un loc, înghesuiți acolo, ca de cine știe ce prigoană. * Bran, mai 1976. O mică parte din ce urmează s-ar putea să se repete. Nu sînt sigur. În acest caz, ar fi o altă variantă. Oricum, pentru o scenă de roman, a fost o pierdere. Întîi, țiganca tînără cu o stiluetă de egipteancă de pe un basorelief călcînd măreață rufele abia spălate pe care le strînsese una cîte una de pe frînghia întinsă între doi vișini sau
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
mai precis, despre felurile în care se poate pune problema responsabilității morale a albilor în Africa de Sud. Chestiunea diferențelor de rasă inerente, discutate obsesiv ori de câte ori e vorba, într-un sens sau altul, despre această țară, este imaginată de Coetzee ca o variantă a diferențelor dintre oameni. Într-adevăr, înainte de a fi confruntat cu șocul personal al atacului fermei fiicei sale de trei bărbați negri, profesorul David Lurie s-a făcut și el, la rândul său, vinovat de o violență morală asemănătoare. Evenimentul
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Paolo Maurensig se naște în Gorizia anului 1943 și debutează la surprinzătoarea vârstă de 50 de ani, cu romanul Varianta Lüneburg. Cartea se bucură de mare succes și primește trei premii italiene. Va fi frapat de la început faptul că autorul este un experimentat șahist și în același timp pasionat constructor de viole și flaute baroce. Înclinația din urmă poate intra
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
și fad care sfârșește în neomenesc, și cea a victimelor, înzestrate cu o fantezie de care atârnă însăși viața lor. Această împărțire ireconciliabilă transformă tabla de șah într-un adevărat câmp de luptă, pe care se moare sau se supraviețuiește. Varianta Lüneburg reprezintă șansa de salvare fizică și morală a victimelor, și revanșa lor asupra bestialității, prin probarea unei subtile, dar decisive superiorități intelectuale - cu resurse la nivelul instinctului. Cartea lui Maurensig ridică finalmente întrebarea dacă nu era mai bine s-
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
precaut, păstrând tabieturile din vremea când era doar un hobby (chiar și elitist), în rând cu construcția instrumentelor muzicale. Să nu exagerăm însă: Paolo Maurensig scrie foarte bine, foarte matur, chiar și fără a opta, el însuși, pentru vreo halucinantă Variantă Lüneburg. Paolo Maurensig, Varianta Lüneburg, trad. Florin Galiș, col. "Romanul secolului XXI", Editura Univers, București, 1999, 159 de pagini, preț neprecizat.
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
vremea când era doar un hobby (chiar și elitist), în rând cu construcția instrumentelor muzicale. Să nu exagerăm însă: Paolo Maurensig scrie foarte bine, foarte matur, chiar și fără a opta, el însuși, pentru vreo halucinantă Variantă Lüneburg. Paolo Maurensig, Varianta Lüneburg, trad. Florin Galiș, col. "Romanul secolului XXI", Editura Univers, București, 1999, 159 de pagini, preț neprecizat.
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
își vor deschide micile afaceri (Sebastian Oboe vinde tot felul de perii) sau în care cei fără ocupație pot câștiga un ban cinstit (Tache este plătit ca apărător al redutei Complexului în jocul de paintball nocturn). Tot în Complex, această variantă urbană a poienii lui Iocan, vor avea loc manifestații, cuvântări, transmisii live și cam tot ce se întâmplă important în spațiul public al comunității de (foști) siderurgiști. Obiectiv turistic pentru străinii interesați de picanteriile dictaturii alimentare comuniste, Alimentara este și
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]
-
va dovedi, ediția Coșbuc, începută într-o notă de oarecare modestie, va depăși posibilitățile editorului. Ritmul ei de apariție a fost foarte lent: în 1966, volumul I cuprinde Balade și idile, inclusiv secțiunea de Cântece I-XLV, cu note și variante extinse (p. 199-385); în 1972, volumul II include Fire de tort, Ziarul unui pierde-vară, Cântece de vitejie, cu note și variante la p. 345-483; în 1977, volumul III (la care voi reveni) încheie opera poetică, editând selectiv poeme din periodice
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
foarte lent: în 1966, volumul I cuprinde Balade și idile, inclusiv secțiunea de Cântece I-XLV, cu note și variante extinse (p. 199-385); în 1972, volumul II include Fire de tort, Ziarul unui pierde-vară, Cântece de vitejie, cu note și variante la p. 345-483; în 1977, volumul III (la care voi reveni) încheie opera poetică, editând selectiv poeme din periodice, poeme postume și "diverse"; în 1979, volumul IV tipărește Scrieri în proză; în 1982, apar simultan volumele V și VI, cu
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
vânzărilor? Probabil că da; și, împingând puțin lucrurile pe această linie logică, nu e greu să vedem legătura dintre sutele de mii de victime ale dezastrului din Asia și nurii unei vedete autohtone specializate în exploatarea suferinței. Showbiz-ul, în variantă dâmbovițeană, își întinde jalnicele antenuțe în toate direcțiile, amenințând să acopere, cu o peliculă de scârboasă prostituție "comercială", aproape tot ce mai înseamnă gazetărie profesionistă, artă veritabilă, cultură în înțelesul major al cuvântului. Nu mă număr printre spiritele alarmiste și
Memento ALIA by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11852_a_13177]
-
ecran e atât de sufocantă încât, cu timpul, câțiva vor deveni forțat cinefili avizați doar pentru că tânjesc după un dram de diferență, cel puțin din punct de vedere narativ. Închei paranteza și revin. Ei, Luc Besson e considerat de mulți varianta franceză a lui Spielberg, și, ca și el, furnizează și filme comerciale și unele ceva mai profunde decât media. Or, surpriza mea este că pro-americanul ProTV difuzează acest lungmetraj care tocmai din punct de vedere financiar a fost un teribil
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]