9,893 matches
-
să încolțesc o rugă / împrăștii norii și adorm / ca un copil cu tine în gând” (Nostalgii). Aici apar simbolurile cristice: pâinea și vinul. Pâinea întru ființă, sângele vinului. Ca simbol al perenității, al statorniciei și al familiei reunite, apare și vatra de lut. Orice împlinire sau orice nereușită înseamnă pentru Mihaela Aionesei o pagină de viață, pe care poeta le consemnează cu scrupulozitate în cronica inimii. În drumul ei către sine, poeta a descoperit un dualism pe care cu greu îl
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
și crucioi ale acestuia. Jeni îi aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
fi poposit și prin aceste părți ale Dobrogei și a fost dat comunei în anul 1923. Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. În urma unor descoperiri arheologice și aici menționez o pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman datând de prin secolul IV e.n. precum și a unor monede de epocă romană, iar pe teritoriul satului Vânători
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1250 din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului La mine plouă și-i furtună, Cad fulgere dinspre Apus, La tine, știu, e vreme bună Și soarele e încă sus. La mine pâinea e pe vatră Și aburește în cuvânt, La tine holda nu e coaptă Și spicele ce crude sunt! La tine nu pândește bruma Și frunza-i tânără în vii, La mine e târziu de-acuma Și plec mereu, tu- mereu vii... Odată, cine știe unde
LA MINE, LA TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344675_a_346004]
-
deșănțată, înzorzonată cu promisiuni fără acoperire ori bun-simț, adresate cu precădere electoratului flămând, lipsit de orizont, dezamăgit și revoltat, de către gureșul caracalean și adunații săi, evadați de prin mai toate cele partide, ori cu state de ex-profesioniști refulați, lăsați la vatră de care mai de cari servicii. Mai ales în zilele acestea, de târguieli la nivel „înalt”, în goana după scaune plușate și stipendii grase, lăcomia disperată a Puterii își dă poalele peste cap fără complexe de vreun fel, din sincer
CÂT DE DISPERAT POŢI FI, CA SĂ TE ÎMBRACI ÎN VIOLET? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344681_a_346010]
-
Publicat în: Ediția nr. 1225 din 09 mai 2014 Toate Articolele Autorului Fredona rătăcirea când l-am găsit în port, naufragiat, la sfârșit de octombrie, retras sub borurile prea largi, pătate de vreme, apăsat de dorul de-ai lui, de vatra strămoșească, de ce-i mai rămăsese din bruma anilor. Soarele scăpăta peste deal, diluat în așternutul serii; cerul, și el neînțeles, fumega-n copite de cai... Un sunet de toacă, despletit din liniștea mării îi seca lacrimile tânguite-n privirea adâncă
STRĂINUL de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350683_a_352012]
-
sau la muncile câmpului, vindecarea de boli și în mod deosebit de răceli prin abureala pe care o făceau, acoperindu-se cu pături de capră și aplecându-se deasupra unui vas în care scufundaseră un pietroi încins în jarul din sobă. Vatra era elementul esențial al casei pe care se pregătea hrana și pe care femeia-mamă își aducea pruncii pe lume. Focul era acela care alimenta lumina și căldura soarelui în ziua și noaptea de Lăsata Secului când tinerii dădeau la vale
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
copilul astăzi fără vârstă și... stingher. Orbecăiesc cu palmele pe un geam de gheață; ce mică-i casa astăzi: monumentul meu de lacrimi și o fostă viață. Anotimpurile acum o tot condamnă, nu se mai întorc nici păsări plecate astă-toamnă. Vatra e crăpată, nu-i nici miros de pâine, ascult cum plânge lanțul fostului meu câine. Vară, tu, cu lungi vacanțe, nu are rost ca să mai vii, eu am rămas un țurțure, să știi! Și picur printre anii acestor zile reci
NUMĂRĂ-ŢI IZVOARELE! de STELIAN PLATON în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350743_a_352072]
-
a revenit la această temă, realizând prima monografie completă a Institutului Teologic (cu titlul Două sute de ani de învățământ teologic la Sibiu, 1786 -1986). În această lucrare, apărută la Sibiu în anul 1987, a prezentat, pe parcursul a 420 p., bogata vatră de formare a numeroși intelectuali și teologi români. În cei 12 ani trecuți de la absolvirea Institutului Teologic și până la susținerea titlului de Doctor în Teologie, Părintele Profesor și Academician Mircea Păcurariu a publicat un număr impresionant de studii consistente ca
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
familiei Petru și Maria. În anul 1953, pe baza apartenenței confesionale la Biserica Greco-Catolică, este considerat persoană indezirabilă și este transferat de la aviație la detașamentul de muncă de la Bicaz, la construcția primei hidrocentrale din țară. În anul 1954 lăsat la vatră,așteaptă în taină să se ivească o posibilitate de a urma teologia, lucrând în diverse locuri. La sugestia Episcopului Iuliu Hossu și cu binecuvântarea Episcopului Alexandru Russu, la propunerea Pr. prof. dr. Silviu Augustin Prunduș, în anul 1955 eliberându-se
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”. Grădina dulce în care venise pe lume se află la poalele muntelui Suru, la șase kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu. Dar sufletul lui e legat nu doar de vatra natală, ci și de toate locurile din apropierea Sebeșului de Sus, a căror frumusețe mioritică nu a putut-o uita, nici până acum: Avrig, Tălmaciu, Racoviță. Cu toată fascinația plaiurilor natale, din amintirile lui Dumitru Sinu răzbate o umbră de tristețe
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]
-
să vie, Mi-aduc aminte de copilărie, Când se-nălțau troienele cât casa, Nea orbitoare, moale ca mătasa; Cu uriașii oameni de zăpadă Înțepeniți solemn ca la paradă, Cu geruri și zăpezi - geruri de crapă pietre, Cu gânduri adunate lângă vetre, Cu casele pitite sub cojoacă, Cu pomii încărcați de promoroacă, Cu-arome de gutui și mere coapte, Cu glas de urători voioși în noapte. ........................................................ Ograda este mai mereu deșartă, Doar vrăbiiile se mai iau la ceartă; Azor nu are cui
TROIENELE DE-ATUNCI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358922_a_360251]
-
Când trag copii cu prăștii, În cioburi de destin ------------------------ Ce dor mi-era de-o mămăligă caldă Și de-un ceaun cu lapte fiert Când lingurile saltă-n ritm alert Și sudoarea frunțile ne scaldă Mă văd copilul așezat pe vatră Și lingura de lemn, mereu prea mică Pândit cumva de-o ceată inamică Când șoarecii de foame parcă latră Și mă luam la-ntrecere cu mine În gândul meu naiv c-o să mă satur Stahanovindu-mă prematur Că cine e sătul
DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358951_a_360280]
-
darului” - care ne învață generozitatea, până la sacrificiul de sine în folosul altora, care se află în nevoință. Hiperbola din poezia “Piatra” - naște un talc; acela de a ne învăța smerenia față de cei mai slabi. În spiritul iubirii meleagului natal, poemul “Vatra” este de o nespusă frumusețe, drept pentru care îl cităm integral: “De-aș mai avea putere să ar, și dulci semințe / Să semăn în pământul atât de însetat, / Să mă înham la jugul nevolnici-mi credințe, / Și burgurile lumii să
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
pâine, țestul să-mi dea să gust lumina, / Să dărui toată holda cătunului ceresc - // Și îngerii de-acolo să fie ei, țăranii, / Șezând lângă ștergare, tot așteptând, de sus, // Semințele luminii să-ntoarcă-n brazdă anii / Venirii-n sat, la vatră, a Domnului Iisus.../ 22 august 2006”. De o tulburătoare gingășie este poezia-omagiu dedicată mamei, intitulată “ În livada cu meri”, o elegie-pastel și imn de recunoștință, dar și un ecou de dor pentru Ardeal, unde se află rădăcinile: “în livada cu
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Te vezi, cu bărbi de iarbă, / Cu mâna, cerul să ni-l prinzi, / Ca gura noastră, să îl soarbă - // Și bâte zvelte, de alun, / Pune-ne-n mâini, pe drum de piatră, / Venind la Tine, unde pun / Bunicii, satului nou - vatră - // Mai ia-ne, Doamne-n brațe, iar, / Și ne mai leagănă, cuminte, / Să ne fii Domn, etern, măcar, / Și-n veci - copiilor, părinte ... / 8 mai 2008”. N-am putut să nu citez tot poemul, fiindcă nu m-am îndurat de
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
în cadrul Armatei Regale Române împotriva bolșevicilor sfârșise prin a se întoarce o dată cu divizia Tudor Vladimirescu. Din toată ambiția lui de a cuceri Rusia lui Petru cel Mare se-nțelesese doar cu acel cazan de inox, pe care, o dată lăsat la vatră, avea să-l transforme în alambic. Trecuse cu vasul acela în spate pe lângă podețul de la marginea satului ridicat la repezeală de către pontonierii nemți în graba lor de a nimici marele imperiu. Ajuns în direcția unor tufișuri de soc, ale căror
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
răsărea încă pe lună, Căpițe strânse, odihnite-n vreme Doreau povestea lor ca să ne-o spună. Răzeșii mei, rămași în oful lor acasă În satul cel uitat între coline, Privesc amar pe drumul colbăit de raza arsă Cum nimenea în vatra lor, nicicând nu vine. Plecat-am toți prin zări și mări departe Orbiți de izul domnului cu pălărie, Orbiți de-a ști și a ceti din carte Uitat-am timp trecut și dorul nost-de glie. Anii s-au scurs, dar
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
și suplimentul Viața Buzăului,în revista de Limba și Literatura Româna,în revistele Contemporanul,Penteleu,Renașterea Culturală, în almanahul Pădurii editurile 2000,2001,2002, ziarul Opinia, revista Vitralii, Oglinda literară nr 100 din luna mai 2010, Familia, revistele online ”Agero” , „Vatra veche „Actualitatea literară nr 6 din martie.2010, Cetatea lui Bucur, Tânărul scriitor, Algoritm literar, Star-press. Așa cum era evident doamna Carmen Tania Grigore a publicat și volume care sunt comorile ei de suflet, așa cum și își intitulează volumul de proză
HRANA SUFLETULUI POATE FI ŞI POEZIA de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359047_a_360376]
-
Scriitorilor din România, al Societatății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, al Cenaclului „George Coșbuc”. Este redactor Radio Renașterea și colaborează la ziarul “Realitatea”, revistele EuRoCom și “VIP” din București, “Agero”-Stuttgart, Romanian Tribune-Chicago, “Revista ilustrată”, Conexiuni, “Studii și cercetări etnoculturale”, “Litera Nordului”, „Vatra veche”, „Gând românesc” și la “Mișcarea Literară” etc. În palmaresul său de ziarist apar primele premii importante, cum ar fi cel pentru Jurnalism Cultural pentru Municipiul Bistrița. Autorul a zece cărți: Confesiuni, Ed. Arcade, 2004, Cartea Diuganilor, Ed Karuna, 2006
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
zări deșarte. Ți-e vocea sugrumată, emoții te străbat, de prin păduri și munți și cerurile-nalte răzbate câte-o doină cântată de-un copil, iar se cutremur' cetini din brazii de departe. Ți-e părul tău cel verde o vatră de cenușă stinsă cu lacrimi multe din ochi tăi de jar, asculți strigăt de jale și doruri nesecate, aștepți să se coboare al Cerului lin Har. Ești tristă iar, Măicuță, te văd slăbită chiar și nu știu cum aș face să-ți
DE ZIUA NAŢIONALĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359395_a_360724]
-
să vă povestesc mai târziu cum am reușit s-o fac să se hotărască să plece de la Craiova, dar acum vă rog să poftiți a servi din bunătățile casei dumneavoastră. O să vă facă plăcere să gustați din jimbla rumenită pe vatră, și să cinstiți un vinișor ales, mai curat ca sângele Domnului... - Să fiți sănătoși, dragii mei!... și a rupt un colțișor din pâinea rumenită care încă mai scotea aburi, l-a îmuiat în paharul cu vin, a mâncat încet și
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
zări deșarte. Ți-e vocea sugrumată, emoții te străbat, de prin păduri și munți și cerurile-nalte răzbate câte-o doină cântată de-un copil, iar se cutremur' cetini din brazii de departe. Ți-e părul tău cel verde o vatră de cenușă stinsă cu lacrimi multe din ochi tăi de jar, asculți strigăt de jale și doruri nesecate, aștepți să se coboare al Cerului lin Har. Ești tristă iar, Măicuță, te văd slăbită chiar și nu știu cum aș face să-ți
ÎN FIECARE AN... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359399_a_360728]
-
a chemat pe toți la masă. Se fierbe țuica pe cuptor, amirosind a scorțișoară, Făcându-ne să mai uităm de gerul crâncen ce-i afară. Iară zecile de sărmăluțe ne-așteaptă liniștite-n oale Și-un purceluș se frige-n vatră să ne grijească pe la foale. Cântăm manele, ne distrăm, Ionuț dă tonul la bairam, Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam. Văzând-o, el se-oprește-un pic, ca un Trabant ce pune frână, Apoi se-ntoarce
CHEF DE SÂNTION de SORIN OLARIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359432_a_360761]
-
trei cetăți la Dunăre ca vasal. Numele de Pecineaga i sa dat comunei în anul 1923. Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. În urma unor descoperiri arheologice în vatra localității s-au descoperito pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman datând de prin secolul IV e.n. precum și monede de epocă romană, iar pe teritoriul satului Vânători
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]