128,121 matches
-
muzică. Nu am nici o explicație pentru asta. Și nici nu fabulez. Mărturisesc doar. În clipa în care Cecilia și-a făcut apariția și a scos primul țipăt, am știut că ascultam glasul naturii, cel mai recent, dar și cel mai vechi din lume. A auzi vocea unei ființe care se naște înseamnă a auzi ecoul începutului tuturor lucrurilor. Și mai înseamnă să auzi un cîntec pasionat. Atunci cînd se naște, o fetiță nu țipă doar pentru că așa e natural. Prin intermediul vocii
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
lucrează noaptea ajunge să se simtă creatorul lumii. Dacă el nu și-ar îndeplini sarcina nocturnă, soarele nu ar mai apărea a doua zi. Cînd eu mă duceam la culcare, Carlos trecea să-mi spună noapte bună, înfășurat într-un vechi halat de baie. Odată însă, crezînd că dorm, s-a îndepărtat murmurînd “I am damned” - “Sînt blestemat”. Era momentul în care intra în noapte, iar noaptea îi dădea toată educația de care avea nevoie. Noaptea era metafora sa. Noaptea cobora
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
Stilistic vorbind, cartea prezintă aceeași tendință spre sinteza oximoronică, spre juxtapunerea paradoxală, pe care o întâlnim și la nivelul conținutului. Cuvintele se înlănțuiesc cu fluctuații și inflexiuni idiosincratice neașteptate, în timp ce formulările neologice tresar adesea sub zvâcniri, sub răbufniri, de sintaxă veche. Aflăm în paginile cărții, ca într-o adevărată arheologie a limbii, straturi stilistice diferite, întrepătrunse neverosimil, iar efectul este acela de dialog intim al textului cu sine însuși, un dialog în care funcția de semnificare trece în plan secund. Mai
Arheologie literară by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12949_a_14274]
-
imposibilitatea fizică de a se fi aflat în orașul cu pricina. „Varșovia în care hălădui eu e limbajul meu privat.” Lumea pe care cuvintele Elenei Pasima o plăsmuiesc este, de cele mai multe ori, una imundă, precum cea a Crailor de Curtea Veche, o lume a contrastelor în care promiscuitatea sordidă se împletește cu estetismul diafan, elitist, o lume pentru care nu cred că există o mai potrivită caracterizare decât cea pe care autoarea însăși o sugerează la un moment dat: starea de
Arheologie literară by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12949_a_14274]
-
Ștefan Cazimir 1. Piramida leilor Ștefan Cazimir nu și-a depănat niciodată amintirile din Iașul natal, pe care l-a părăsit la patru ani și jumătate. Erau, probabil, prea sărace sau prea șterse: imagini ale unor biserici mohorîte și vechi, zvonul de fiare ruginite al tramvaielor, forfota străzii Lăpușneanu... Dacă totuși ar fi evocat unele lucruri memorabile, acestea ar fi fost, cu siguranță, statuile. Se născuse, s-ar putea spune, cu o statuie sub ochi. Locuința de pe Săulescu 2 (un
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
zvonul de fiare ruginite al tramvaielor, forfota străzii Lăpușneanu... Dacă totuși ar fi evocat unele lucruri memorabile, acestea ar fi fost, cu siguranță, statuile. Se născuse, s-ar putea spune, cu o statuie sub ochi. Locuința de pe Săulescu 2 (un vechi imobil adăpostind numeroase apartamente, magazine, ateliere etc. și care, la origine, fusese hotel - celebrul Hotel Petersburg, intrat în istorie prin adunarea de la 27 martie 1848 a revoluționarilor moldoveni) avea o latură spre Piața Unirii, iar din balconul unor vecini vedeai
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
o mare de capete. În fața Universității străjuiau Kogălniceanu și Eminescu. În fața Teatrului Național „Vasile Alecsandri“. Lîngă Biblioteca Fundației adăstau într-o curte, ciopliți din piatră gălbuie, cîțiva voievozi ai Moldovei, cărora încă nu li se găsise un loc în peisajul vechii capitale. În preajma Bisericii Trei Ierarhi ședea într-un jilț Gheorghe Asachi. În piața Palatului Administrativ, Ștefan cel Mare își strunea energic armăsarul de bronz. Dar nici una din aceste statui nu egala monumentul aflat pe aleea centrală a Copoului, unde copilul
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
sus»”.4 ) “Orașul P., capitala județului Neamț - citim în Enciclopedia României -, e situat în valea Bistriței, în dreptul trecătorilor dinspre Ardeal (Bicaz și Tulgheș) și la răspîntia drumurilor care vin prin aceste trecători, adunîndu-se într-unul singur pe valea Bistriței, cu vechiul drum care ducea către Tîrgul-Neamțului (cu cetatea lui) și către Suceava. Vatra orașului, în suprafață de peste 452 ha, se întinde pe stînga văii Bistrița și ocupă o parte din lunca și terasa inferioară a acestuia (orașul principal, cu o altitudine
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
din viziunea despre „societate și răsplățile acesteia” caracteristică formulei ai cărei profeți sunt astăzi nu doar Bin Laden și Saddam, ci și lideri de subterană precum recent executatul Yassin, sau sute și mii de preoți-politicieni-asasini ce-au năpădit, de la periferiile vechilor colonii ale Occidentului, metropole, precum Londra, Paris sau Madrid. Câteva decenii de acțiune iresponsabilă a political correctness-ului în sfera în care acesta nu avea ce căuta, au diminuat, până la anihilare, semnalele venite dinspre diverse părți ale globului. 11 Septembrie 2001
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
o reglăm cum îi convine. Era prea aprinsă, am văzut de la început. ș...ț Un robot care se oferă total. ș...ț În felul ei, Antonia era o carte (morala)“. Un debut care nu promite. Un debut care confirmă. Adevăruri vechi și noi despre scris. Liliana Corobca, Negrissimo, Editura Arc, Chișinău, 2003, 72 p.
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
întîmplat cu das Volk în cadrul romantismului german. Istoricul discută caracterul colectivității, psihologia comună și valorifică legendele medievale, dar nu așează toate acestea sub semnul diferențialismelor etnice, rasiale și lingvistice. Naționalismul său este unul social, în care istoria argumentează unitatea teritorială. Vechile organizări statale, personalitățile, eroii, religia, generate de trecutul istoric, nu se opun proiectului de construire a armoniei în temeiul cuplului conceptual Peuple - Nation” (p. 24). În viziunea lui Jules Michelet le Peuple devine fondatorul lui la Nation. Comentează Victor Neumann
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
roșu, galben și albastru. Dar toți aceștia, chiar dacă ar fi bine intenționați (nu e cazul!), ar avea probleme reale în a duce la bun sfîrșit o asemenea lectură. Victor Neumann, Neam, popor sau națiune? Despre identitățile politice europene, Editura Curtea Veche, București, 2003, 154 pag.
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
străini, decrete nepublicate -; activiștii PCR nu se sfiau să afirme public că indicațiile de partid sunt prevalente față de legi și chiar și față de Constituție! Ne-am fi așteptat ca, după decembrie 1989, în România, să se restaureze principiul pe care vechii greci, pe bună dreptate, l-au așezat la temelia sistemului democratic. Și oare astăzi, când guvernul clamează voința lui de integrare europeană, când guvernul se restructurează, spre a da impresia că e hotărât să rezolve criticile, din nefericire prea îndreptățite
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
de omonimie și polisemie din limba română. Existau deja, de exemplu, omonimele (totale) post „abținere - motivată religios - de la consumarea anumitor alimente” și post „funcție”, „loc special amenajat”, „instalație” etc.: ambele substantive neutre, cu pluralul în -uri; primul e un împrumut vechi din slavă, cel de-al doilea, mai recent, fiind preluat din franceză. La această omonimie (complicată de polisemia bogată a neologismului post și de existența elementului de compunere post-, de origine latină) se adaugă acum un nou element: apărut în
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
forum”, este un împrumut din engleză (engl. post), adaptat morfologic tot ca substantiv neutru, cu pluralul în -uri. De fapt, cum se întîmplă de multe ori, cuvîntul englez e de origine latină: urmărind traseul său istoric ne întoarcem, prin franceza veche (poste) și prin italiană (posto), pînă la latină (postus = positus, participiu al verbului ponere „a pune”). Seria se leagă etimologic de poștă (cuvînt intrat în română și pe filiere ne-romanice) și de familia sa lexicală (poștal, poștaș). Spre deosebire de cazurile
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
filiere ne-romanice) și de familia sa lexicală (poștal, poștaș). Spre deosebire de cazurile în care dublarea unor cuvinte deja existente poate să fie spontană și inconștientă (probabil că mulți din cei care folosesc forma topic nu cunosc termenul de specialitate mai vechi în limbă), pentru post riscul de omonimie e imposibil de ignorat de vorbitori, dar acest lucru nu pare să conteze prea mult. Conștiința existenței unor omonime ar putea totuși explica de ce se încearcă de multe ori o marcare suplimentară, prin
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
Irakul post Saddam” (Ciberplai). De la celălat post (cu sensul „funcție”) s-a format locuțiunea pe post de (= „ca”, „drept”, „în chip de”), foarte frecventă în uzul actual: “dormitorul Andreei conține canapea pe post de pat” (Libertatea 4101, 2003, 15); “haine vechi pe post de combustibil” (EZ 3517, 2003, 7); „palinca folosită pe post de apă de gură” (Ciberplai); „un frigider pe post de trambulină” (ib.). Înconjurați de posturi de televiziune, asaltați de posturi și postări în Internet, ne aflăm, altminteri, în
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
Cum doriți sau Noaptea de la spartul tîrgului de Shakespeare, o sumă de citate din atmosfera spectacolelor lui Silviu Purcărete de la Craiova, o poveste ireală despre gustul dulce-amar al iubirii. O privire întoarsă nostalgic spre trecut, un spectacol cu cei mai vechi actori, experimentați în limbajul lui Purcărete - Valentin Mihali, Ilie Gheorghe, Valer Dellakeza, Constantin Cicort, Angel Rababoc, Iosefina Stoia, Ion Colan, Valeriu Dogaru - și prezentul, adică Cerasela Iosifescu, Nicolae Poghirc, Iulia Lazăr, Romanița Ionescu, Mihai Arsene. Și pianistul Ion Butnaru, muzicantul
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
dislocări a societății care a pornit și prin îmbulzirea populației prin ușile deschise ale cafenelei din primele luni de pace. S-au ridicat perdelele grele, care împiedicau contactul cu exteriorul și s-a înlăturat bariera dintre profesioniștii cuvântului și public. Vechile bivuacuri ale liniștii și ale discursurilor abia murmurate erau asaltate de noul auditoriu. Lucrurile nu trebuie luate în absolut, dar fenomenul s-a petrecut în linii mari în acest fel. Se venea acum la cafenea și pentru cântecele lui Juliette
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
Tudorel Urian De aproape cincisprezece ani se vorbește de mult așteptatul și mereu amînatul roman al tranziției românești. Scriitorii mai vechi, dar și cei tineri visează la „marele roman” al timpului nostru, optimismul aprioric fiind însă, de fiecare dată, contrazis de rezultatul final. În discuție nu este calitatea în sine a respectivelor produse literare, ci capacitatea lor de a deveni o
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
de inițiativă, călită la școala cozilor din perioada ceaușistă, o rețea de prostituție pentru intelectualii rafinați (pentru a fi admisă, fiecare practicantă trebuia să treacă un sever examen de cultură generală), ofițerii superiori din cadrul Armatei, tributari pe scară largă ai vechiului sistem de pregătire, potrivit căruia cartea era principalul dușman al militarului, trebuie să se adapteze la noul curs al istoriei (integrarea în NATO, globalizare, multiculturalism), cu rezultate penibile în planul acțiunii, tinerii visează să se angajeze în marile companii multinaționale
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
cu tot ce voi simți, cu tot ce voi trăi. Atât.” Cu toate că o astfel de dorință este imposibilă (oricât ar încerca, călătorul poartă inevitabil cu sine experiența locurilor de baștină și sistemul de valori aferente), totuși, încetul cu încetul, inerția vechilor automatisme de gândire se dizolvă, percepția sclerotică se frăgezește și redevine elastică, gata să asimileze experiențe noi. Tatiana Covor are darul povestirii. Peripețiile sale thailandeze sunt, în fond, ale oricărui turist. Și, totuși, istorisirea curge captivant, plină de umor, sau
Așteptări... thailandeze by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12975_a_14300]
-
fost ales, spre deosebire de califii precedenți, acesta se îmbracă în cerșetor și cutreera incognito străzile Bagdadului ca să afle ce gândesc supușii. O mie patru sute de ani mai tarziu, în Germania de Vest fiind, am fost surprins să aud mai mulți din vechea gardă susținând că Hitler nu a fost vinovat de crimele care i se imputau, acestea fiind comise de subalternii săi, calomniatul fuhrer ne având habar de ce se întâmplă în lagarile de concentrare. Justificare ar fi în diferența de mărime a
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
de a se aduce pe sine în prim-plan, cu noutatea lecturii pe care el a propus-o. Monografia e totuși o carte tehnică și aceasta e calitatea ei primă. Iar paradoxul face adesea ca reafirmarea unor verdicte critice mai vechi să sugereze noi căi de lectură. Voi spune prin urmare că monografia semnată de Rodica Ilie e o monografie reușită. O carte bine gîndită, bine structurată, o monografie care, în ciuda numărului redus de pagini, e ceea ce trebuie să fie. Autoarea
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
anacronic: modelul idilic. „Emil Brumaru - spune Rodica Ilie - împacă, prin aderarea la grupul oniric, modelul idilic cu cel utopic, reprezentarea idilismului în poemele sale este una conștient și riguros cultivată, ca o asumare livrescă a acestui construct imaginar“. Constatare mai veche a criticii, dar pe care Rodica Ilie o duce într-un anume sens pînă la capăt în primul capitol al cărții. Excelent scris și cît se poate de convingător, eseul care deschide monografia, Arcadie și contrautopie, pune în joc cele
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]