3,476 matches
-
pusă, s-a repezit s-o ia și a zis către mine: „Na, mă nebunule, mă gândeam să mă sinucid”. În luna iulie,1944, eram cantonați la Gura Honț, și am fost trimis la Ineu ca instructor pentru elevii nou veniți. Pentru că toată noaptea am călătorit în condiții de mare aglomerație, pentru că de la ora 4 până la 8,30 am fost reținut de corpul de gardă care nu era înștiințat de venirea mea la acea oră, dimineața m-am culcat și am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
martor într-un proces, iar ea, biata, a împrumutat bani de la vecina Zâna, ca să-i cumpăr de la București o pereche de pantofi. La timpul potrivit, de dimineață, am plecat. Trecând prin fața primăriei, am observat, în zăpada proaspătă, urma unui autoturism venită dinspre Târgul Frumos și intrat la Gospodăria de Stat. Am și zărit un I.M.S. cu prelată. Mi-am zis că a venit pentru mine. Mi-am văzut de drum și după ce aveam cam un kilometru străbătut de la ieșirea din sat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
muntoase, câmpii fertile atingând Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Egee. Popoarele migratoare au dislocat seminția autohtonă În zone etnografice mai restrânse. Într-o regiune cu relief frământat cum este cea a Balcanilor, intruziunile migratorilor i-au constrâns pe localnici și pe cei veniți anterior, În spații artificiale reduse ceea ce a determinat frământări și instabilitate, fenomene ce În Balcani s-au prelungit până În epoca contemporană. Populația veche, autohtonă, a continuat să viețuiască În grupuri izolate unele contopindu se În masa noilor popoare devenite majoritare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Casablanca est-european. Dar bruma de logică pe care o are e o brumă de logică porno. Acțiunea se petrece într-un pornotimp greu de definit nu pentru că așa-l vor realizatorii, ci pentru că așa-l face porno scenografia de tip veniți și voi cu ce obiecte mai vechi găsiți prin casă. Cert e că acest pornotimp colcăie de pornocomuniști indivizi care poartă halat muncitoresc sau uniformă de tip sovietic și care spun : Pe tine te reeducăm prima sau : Eu sînt tovarășul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
astea sînt atît de naive încît mai c-ar putea fi luate drept miștouri la adresa închipuirilor revoluționare ale lui Diego, dar cum să le iei așa atunci cînd Kusturica îți tot aduce aminte din off, cu vocea lui cea mai venită din suflet, că golul înscris cu mîna de eroul său a fost un act justițiar, că o biată țărișoară ca Argentina (sau Serbia ?) nu-și poate lua revanșa decît prin fotbal (sau prin cinema ?) în fața mai marilor lumii, că, dacă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mulți intelectuali dispuși, fără rușine, să se înregimenteze în tagma lăudătorilor. Celor care cunosc opera demascatoare a lui Virgil Ierunca, celor ce își amintesc de emisiunile lui de la Europa Liberă, recuperarea „Antologiei rușinii“ li se va părea firească și bine venită. Este suficient să răsfoim volumele Românește și Dimpotrivă pentru a descoperi că numele consemnate în cele ce urmează sunt aceleași cu care Virgil Ierunca a polemizat în neobosita lui activitate publicistică. De aceea, considerăm că Antologia rușinii nu doar lămurește
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dată că activitatea lor se înscrie cu egală îndreptățire în suma tuturor eforturilor de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și de înaintare a României spre comunism. Ca istoric, încerc un sentiment de gratitudine față de o astfel de încurajatoare apreciere venită din partea celui mai înalt for politic al poporului nostru și exprimată atât în documentele sale programatice, cât și în raportul secretariatului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Contemporanul, 27 decembrie 1974) CONSTANTIN Marin, Artist emerit „În strălucirea marii sărbători, Cântarea țării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
trăi eu? Cât voi mai trăi? De astăzi până departe? De la amândoi Până dincolo de fruntea istoriei? Rănile mele, numai țara mea mi le vindecă, În inima lui e libertatea mea Și vai, cât mă doare în câte-o noapte ideea Venită ca fulgerul, că într-o zi cineva m-ar putea obliga să nu-mi mai văd țara, să mă ia dintre oamenii acestei țări încoronați cu laurii noștri ce cresc din cuvântul însămânțat de omul Acesta. („Aniversare“, în Omagiu tovarășului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
august 1974) MUSTEȚIU Romulus „Spre comunism când vor ajunge pruncii, Ne vor cinsti cu flacăra plenară, Și ei urcând mereu pe frontul muncii, Cum luptă azi un om pentru o țară.“ („Un om pentru o țară“, Contemporanul, 19 octombrie 1973) „Veniți, prieteni, făurarii mei, Lângă oțel și schele, și condei În timp și munți să dăltuim minuni, Veniți cu cei mai buni din cei mai buni.“ („Poem pentru alegeri“, Orizont, 7 martie 1975) MUȘAT Virginia „De veghe stă zborul în jurul poetului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de ei, Mihail P. Dan observă că în nici una dintre zonele în care au ajuns husiții, nu întâlnim o analogie pentru Huși, ca aceasta din Moldova. Afirmația lui Gh. Ghibănescu, că orașul a fost numit de localnici cu numele noilor veniți, a fost dezaprobată de Anton I. Popescu, care considera că aceștia trebuiau să dea denumirea așezării, nu să aștepte să le fie dată de alții. În legătură cu originea numelui Huși, a mai circulat o părere, prezentată de episcopul Melchisedec, care însă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
București și Buzău, iar alții au ajuns în diferite locuri ale ținutului Fălciu. Ceea ce se numește astăzi Cartierul bulgarilor este mai nou și greu de stabilit data fondării lui. El datează, foarte probabil, de la începutul secolului al XVIII-lea. Noii veniți s-au așezat în prima etapă în zona dintre pâraiele Drăslavăț și Turbata, apoi locuirea s-a extins spre nord și est, ca o centură în jurul târgului, formând un nou cartier bulgăresc, vecin cu cartierul Răești. Oameni străini, printre care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numeru de familii bulgăresci ce emigrase din Turcia, cu ocasia resbelului ce fusese între Rosia și Turcia” , opinie reluată mai târziu de Gh. Ghibănescu. Ion Gugiuman susținea ipoteza originii bulgărești a unei mari părți din populația adusă și, mai ales, venită, la Huși și în locurile învecinate. Un exemplu este elocvent în acest sens: în urma conflictului dintre Episcopie și târgoveți (în 1847 și 1868), „dritul de a avea mori de apă și grădini în întindere de optu fălci” a fost acordat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acordată de domnie, iar Episcopia, pe pământurile cărora se așezaseră, le va impune plata dărilor. De pildă, episcopul Ierotei va fixa o dare de doi lei pe fiecare casă a celor de curând așezați. Numele dat zonei locuite de noii veniți arată că, cel puțin într-o primă etapă de locuire, ei nu s-au asimilat localnicilor, trăind separat. Treptat, se constituie cartierul bulgarilor, aproape de centrul orașului, menționat în planul Episcopiei din 1771, realizat de dichiul Iorest Dan. Mențiunea din legenda
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de spolierea bisericilor, de luarea moaștelor Sf. Ion cel Nou, de luarea în captivitate a mitropolitului Dosoftei, ca și de distrugerea unor sate și curți domnești. Faptele au fost cu atât mai condamnabile cu cât veneau din partea unei armate creștine, venită să elibereze Moldova de sub stăpânirea otomană. Tătarii au intrat în palat, iar turcii au prădat, în continuare, orașul. Ocolind orașul Iașul, ars și prădat, prin Tomești, Podul Jijiei, Stânca, Găureni, Prigoreni, oștile polone s-au îndreptat spre Tg. Frumos, de unde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
biserică, Eugeniu al IV-lea a încercat să readucă protestanții, buni meșteșugari, sub ascultarea sa și l-a trimis, în 1447, pe franciscanul Fabian de Bachia, pentru a cere sprijinul voievozilor și boierilor moldoveni. Misiunea nu a avut succes. Noii veniți s-au instalat în patria adoptivă, cel mai devreme se pare în jurul anului 1420, data Cronicii bisericii din Levoča, și cel mai târziu în 1460, data enunțată de episcopul Bandini. Însăși Biserica Catolică recunoștea, în anul 1854, în Calendarul franciscano-iulian
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să mai țin de mulți ani vestitele ședinți săptămânale ale societăței. Mulți dintre membrii ei au murit, iar cei rămași în viață sunt răzleți, nu se mai întrunesc și nici mai colaborează la ziar. Asemenea s-au împrăștiat și membrii veniți mai în urmă în cercul Convorbirilor între care se numără multe talente viguroase, multe capete erudite care s-au ilustrat prin scrieri de o necontestată valoare, precum: Alexandru Xenopol, Dimitrie C. Olănescu, I. L. Caragiali, Ioan Slavici, Petru Missir, Nicolai Volenti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
exagerez calitățile lui sau că, doamne ferește, împărtășesc părerile englezului care prețuia mai mult dobitoacele decât oamenii. Ce ar zice prietinii mei cei sinceri? Voi adăugi numai că într-una din zile Milordachi, atins de o boală care nu iartă, venită așa din senin, și-a pierdut cheful, pofta de mâncare și somnul. Îi sunase oara. Era dureros de văzut cum, sărmanul, mereu gemea, se frământa în culcușul lui unde nu-și găsea odihnă, cum se lupta cu moartea, pănă când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
au format în întregul spațiu post-comunist sau există diferențe de la un caz la altul? Răspunsurile la aceste întrebări nu sunt unanime. Dacă adepții lui Rokkan și Lipset strâng rândurile și afișează o unitate de fațadă atunci când trebuie să răspundă argumentelor venite din partea unei școli rivale, în rest urmează piste metodologice diferite. Divergența este alimentată de modalitățile prin care un clivaj poate sau trebuie să fie înscris în istoria țării pe care o avem în vedere. Vom încerca să punem în evidență
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
9%; Partidul Unității Letone (PUL), 7,15%; Partidul Agrarian (LZS) în coaliție cu Uniunea Creștin Democrată (KDS) și partidul regional Latgales Democrătiskă partijas (LDP), 6,33%; Partidul Socialist Leton (LSP) 5,58%; Partidul Armoniei Poporului (TSP), 5,55%. Partidele nou venite DPS, Mișcarea Populară pentru Letonia și Partidul Unității Letone au obținut în ansamblu mai mult de o treime din voturi. Mai mult de 40% din alegători s-au decis în timpul ultimei săptămâni sau chiar în ziua alegerilor. Alegerile au reprezentat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
de vreme ce două partide noi (Uniunea Liberală și Noua Uniune) au intrat în parlament, iar două partide "tradiționale" (Partidul Creștin-Democrat și Uniunea de Centru) n-au depășit pragul electoral. În plus, dezvoltarea recentă a vieții politice în Lituania arată că "noii veniți" au destule șanse, în ciuda constrângerilor instituționale, să intre în Parlament la apropiatele alegeri. Chiar dacă se susține adesea că partidele ar putea readuce pe scena politică clivajul care este în declin din punct de vedere social, așa cum s-a întâmplat în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
diploma Președintelui Republicii Italiene pentru promovarea creației lui Verdi). În timp ce prestigioasa noastră gazdă era ocupată cu un apel telefonic, aflând de prezența noastră, a intrat în birou și o altă româncă soprana Elena Tonca. Maestrul, în loc să se sesizeze că ultima venită a intrat neinvitată, când s-a ridicat de la telefon văzându-ne pe toți ciorchine ni s-a adresat cu un surâs fermecător și unic: „Suntem o colonie întreagă”!ĂAm văzut în această expresie toată încărcătura emoțională pe care o resimte
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Se poate transforma într-o solidaritate de durată sau într-un resentiment la fel de puternic, uneori, ca elanul inițial. Oricum ar fi, "dacă iubirea nu e, nimic nu e"... A.B.Tot la conferință, era prezentă în sală și o doamnă venită special din Israel, care a povestit că ați fost vecini în Fălticeni, copii fiind, cât erați de fericiți, cum vă jucați cu alți copii, chiar la un moment dat ați avut și râie... ne povestește Doamna, acest amănunt a stârnit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Faima de înțelept a lui Heraclit devenise așa de mare, încât soseau să-l vadă chiar și cei bogați. Se așteptau să-l găsească locuind într-un palat și să oficieze într-un templu, dar, spre marea dezamăgire a celor veniți, el stătea zgribulit de frig încălzindu-se lângă un cuptor. Vizitatorii s-au oprit stupefiați la o distanță pe măsura averii lor. Atunci, Heraclit s-a ridicat și i-a întâmpinat cu aceste vorbe: "Poftiți! Și aici locuiesc zei!" Iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
-ți imaginezi însă că toate cărțile îmi sunt și consubstanțiale. Că joc secund mai pur, lumea labirinturilor de hârtie, în orice caz, e un univers în care rareori cunoști dezamăgirea cruntă a realelor. De la o anumită înălțime a înțelegerii lumii, venită fatalmente cu vârstă, îmi pare că începutul secolului XXI este la fel de parșiv că și sfârșitul precedentului! Lumea literară nu e mai curată și nici mai bună; aceleași farse ale nimicniciei, aceleași interese parohiale, mult zgomot pentru nimic! Carnaval, măști și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mulțimea pedestrașilor literaturii anilor '50-'60. Dar valori sigure vom avea într-o viitoare istorie a literaturii acelei epoci: de n-ar fi decât să amintesc. Blaga și Arghezi, V. Voiculescu, Vinea și Maniu, numeroși alți "interbelici". Iar dintre noii veniți, câteva nume (firește, cu retușurile și rezervele necesare), vor rezista. Ei nu coincid totdeauna cu opțiunile criticii din epocă, e drept; dar asta nu e o noutate. Accentele se vor distribui altfel, ca și laurii. E destul să amintesc de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]