3,478 matches
-
aceea nomada, era greu să se întemeieze familii, de aceea bărbații lăsau în urma lor copii care nu-și cunoscuseră niciodată tatăl, ci trăiau doar cu mama. Imigrația nu a facilitat crearea de familii stabile. Toate acestea, pe lângă faptul că noii veniți erau, de multe ori, atât de săraci, că nu-și permiteau încă o gură de hrănit, fapt pentru care femeile însărcinate erau de cele mai multe ori abandonate, duc la apariția unei clase de bastarzi, condiție de amărăciune care va fi reflectată
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
-lea p.Chr., Sfântul Ioan Gură de Aur vorbind despre milostenie, îndeamnă la o milostenie fără discriminare, la neiscodirea celui pe care dorim să-l ajutăm, îndemnându-ne să nu ne uităm la înfățișarea acestuia: „Vom auzi din gura Lui: «Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, de moșteniți împărăția gătită vouă de la întemeierea lumii» (Matei, 25-34). - Pentru ce? - «Pentru că am flămânzit și Mi-ați dat să mănânc; am însetat și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit; în
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
întâlnire unde obișnuia să le aducă suplimente de mâncare: un pic de porumb și, uneori, resturi alimentare de la restaurantul unde își lua prânzul în fiecare zi. Nici urmă de porc. Contesa îi strigă în gura mare: Unde sunteți, dragilor? Hai, veniți, veniți, veniți, ștrengarilor! Veniți să vă luați trufandalele. Tru-fan-da-le-leee!.... Doar ecoul îi răspunse. Se lăsa seara, iar contesa începea să se îngrijoreze de-a binelea, când zări, la marginea pădurii, niște umbre. Ei trebuie să fie, în sfârșit! Ah! Bandiții
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
unde obișnuia să le aducă suplimente de mâncare: un pic de porumb și, uneori, resturi alimentare de la restaurantul unde își lua prânzul în fiecare zi. Nici urmă de porc. Contesa îi strigă în gura mare: Unde sunteți, dragilor? Hai, veniți, veniți, veniți, ștrengarilor! Veniți să vă luați trufandalele. Tru-fan-da-le-leee!.... Doar ecoul îi răspunse. Se lăsa seara, iar contesa începea să se îngrijoreze de-a binelea, când zări, la marginea pădurii, niște umbre. Ei trebuie să fie, în sfârșit! Ah! Bandiții, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
obișnuia să le aducă suplimente de mâncare: un pic de porumb și, uneori, resturi alimentare de la restaurantul unde își lua prânzul în fiecare zi. Nici urmă de porc. Contesa îi strigă în gura mare: Unde sunteți, dragilor? Hai, veniți, veniți, veniți, ștrengarilor! Veniți să vă luați trufandalele. Tru-fan-da-le-leee!.... Doar ecoul îi răspunse. Se lăsa seara, iar contesa începea să se îngrijoreze de-a binelea, când zări, la marginea pădurii, niște umbre. Ei trebuie să fie, în sfârșit! Ah! Bandiții, unde naiba
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
dintâi “popasuri” având loc chiar pe Valea Trotușului. Această situație, a avut ca urmare trei aspecte de maximă importanță: sporirea realității demografice, ca număr de locuitori, întemeierea unor așezări omenești de către coloniștii ardeleni și simbioza dintre populația locală și noii veniți, aceasta lăsând urme vizibile în graiul local, în folclor, în etnografie și în toponimia acestei zone. În ceea ce privește situația demografică, e suficient să invocăm două repere din anii în care s-au efectuat recensăminte ale populației: 110.000 locuitori în 1860
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
venirea unor “bejenari” din Ardeal, care s-au stabilit definitiv în aceste ținuturi (ca și în județele Suceava, Neamț și Vrancea) au determinat întemeierea multor noi așezări, în care, fie a avut loc o simbioză asimilatorie între autohtoni și noii veniți, fie aceștia din urmă s-au constituit în comunități distincte, teritorial - administrative, păstrându și pentru multă vreme tradițiile, obiceiurile, graiul și mentalitatea tradițională. Dacă în Evul Mediu sunt atestate în zonă 50 de așezări (sate și vetre de târg, ca
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
prin care noi recunoaștem satul românesc tradițional, începând de la casa părintească, cu împărțirea satului, poziția geografică, denumirile sugestive ale celor trei părți ale satului: Vatra Satului partea de mijloc; Delenii - locuitorii de la deal și Bejenii - partea cu „bejenari-, cu oameni veniți recent în sat. Toate amănuntele acestea confirmă un alt mare adevăr care s-a spus despre originalitatea lui Creangă: el nu se mulțumește să povestească ce a auzit s-au a văzut în satul natal, el e un autor cult
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
așteptare cu ferestre enorme de cristal ce dădeau spre holul de așteptare. Eram însă așezat în mijlocul sălii cu dosul la vitrine și sala era plină de lume, aveau cu toții impresia că era un catafalc aranjat acolo și oamenii aceia cu toții, veniți ca să consoleze familia, atât doar că fumau și mă serveau și pe mine, cel de pe catafalc, cu bomboane, și că trăgeam și eu dintr-o pipă bună... În geamul vitrinelor își turteau nasurile palide și-și holbau ochii o mulțime
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
există o "remitologizare" spontană care e semnul efuziunii mistice sau cel puțin poetice: obiectele și făpturile cele mai cotidiene se încarcă de sens."49 Cine ne împiedică, se întreabă Durand, să vedem în celebrul tablou Rondul de noapte pe soldații veniți să-l aresteze pe Isus în noaptea trădării? Încruntarea și hotărârea lor, ca și jocul dintre întuneric și lumina făcliilor, creează o revitalizare biblică. Tot o revitalizare biblică vom întâlni în Ultima noapte... în momentul în care armata română forțează
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
acum bătrân pentru acea epocă (64 de ani) și chinuit de mai multe boli; trăiește retras în casa de la Arquà în apropiere de cețoasa și ploioasa Padova, unde este vizitat de literați, amici, admiratori (tip Boccaccio) și ierarhi ai puterii veniți să-i prezinte omagiul lor. Certitudinea faimei la care a ajuns nu are totuși darul de a-i eclipsa conștiința artistică și critică. Își reproșează o seamă de compromisuri și puseurile de vanitate. Departe de a se complace în acea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
precum și de imaginarul punitiv al victimei acelei agresiuni homoerotice: Lulu este sortit să cadă pradă păianjenului monstruos, bineînțeles în vis. În realitate va muri peste ani, alunecând sub roțile unui tramvai. Imaginile orbitoare tip Van Gogh alternează cu imagini recurente, venite parcă din filmele lui Bergman sau Bunuel sau din repertoriul surrealist al lui Dali. Deși amintirea lui Lulu îl va persecuta pe narator, acesta se va vindeca în cele din urmă prin accesul în camera interzisă și descifrarea peliculei copilăriei
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
oferi un fel de roman al Europei și al lumii, așa cum se conturează în oglinda unor prozatori europeni, unii dintre ei distinși cu premiul Nobel (José Saramago, Le Clézio, Herta Müller), aceea ce nu exclude, ci dimpotrivă reclamă plutonul noilor veniți, tip Alessandro Baricco, Apostolos Doxiadis, Michel Faber, Martin Page, Bernhard Schlink, Ian McEwan, Helmut Krausser etc. Rescrierea infernului dantesc pare a fi tema obsedantă a autorilor comentați, în special a celor italieni; un infern terestru, pus la cale și administrat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
p.2, 3]. Astfel, Pariziana reduce sociologia la un singur tip cel al femeii mondene. Se resimt unele rezerve în acordarea aureolei de Pariziana anumitor clase, cum ar fi negustoresele sau femeile care lucreaza 85. Parisul îi asimilează pe noii veniți și îi reduce la stereotipul sau. Capacitatea Parisului de a asimilă diferite tendințe este una pe care s-a construit identitatea complexă a orașului: "Nous ne sommes pas tous de Paris, mais cette ville est devenue notre patrie: elle adopte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
răzvrătită-n ceruri/ Până când aripi de șindrilă/ Căzând înspre înalt cu spaimă/ Suie cu lacrimi un cuvânt./ Cum am putea să nu dorim/ un cer senin și-o boltă goală,/ Când norii spun povești prin care/ Suntem salvați în veșnicii?// Veniți, furtuni deasupra noastră/ Și înflorește-ne durere/ Cât timp mai știi cu abur sacru/ Pe cerul lumilor să scrii..." (Eu cred că norii) Într-o astfel de lume, a persecuției, orice valoare este călcată în picioare și orice certitudine este
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cuvânt."), nu mai rămâne decât credința interioară, singura certitudine rămasă ca o flacără vie în sufletul oamenilor: Cum am putea să nu dorim/ un cer senin și-o boltă goală,/ Când norii spun povești prin care/ Suntem salvați în veșnicii?// Veniți, furtuni deasupra noastră/ Și înflorește-ne durere/ Cât timp mai știi cu abur sacru/ Pe cerul lumilor să scrii...". Credința intervine în reconstrucția interioară, autoarea refugiindu-se de exteriorul sufocant și reconsturind o lume nouă în interiorul său, guvernată de lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Vă întrebați vreodată de ce vorbim mereu de schimbare, dar ne încrustăm tot mai adînc în rutina cotidiană? Sau de ce toate soluțiile inventate pentru a rezolva o problemă nu sunt decît biete variațiuni pe aceeași temă? În fine, oare de ce noii veniți reușesc mai mereu să bulverseze referințele celorlați, mai vechi în sistem? Dincolo de dezbaterile simpliste, Andreu Solé ne antrenează de partea cealaltă a oglinzii. Decorticînd canoanele care fundamentează adesea, implicit, viziunea despre lume a omului modern, incitîndu-ne la descoperirea altor civiziliații
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
noastră. Încântătoare a fost și vremea, fiindcă aici a Îmbrăcat hainele celor patru anotimpuri Într-o singură zi. Dimineața ne Întâmpina un soare strălucitor cu lumină dătătoare de fiori plini de viață, Încât ne trezeam cântând și săltând de bucurie venită tiptil nu știu de pe unde. Ne venea să ne credem mai frumoși, mai tineri, mai generoși, gata să dam din prinosul de bunătate numai să fi fost cine să-l primească și completam tabloul primăverii cu amintirea păstrată În urechi
Iarna îm Florida. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1526]
-
wagneriene (este vorba, mai precis, despre Das Rheingold, prima parte, din 1869, a tetralogiei Der Ring der Nibelungen), observând reflexele unui foc aprins intenționat pe scenă, Caragiale își scoate, grăbit, fiul din sală, complet imun la via reacție de dezaprobare venită, explicabil, din partea auditoriului. Ni se pare evident că această pirofobie stă la baza înspăimântătorului act sacrificial, care dobândește contururi maniacal-blasfematorii în finalul nuvelei. Proza debutează in medias res, cu imaginea unui hangiu îngândurat, în așteptarea diligenței. Cadrul static și elementele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în "liberalismul sentimental". (20, 2, p. 156) La varianta filosofică a liberalismului se adaugă semnificațiile economice, politice și ideologice ale sale. Ca filosofie, el se află între cei cu "reverențe față de tradiție", manifestate prin cultul exagerat al eroilor, al nobleței venită "de sus", și "sminteala subiectivistă", inaugurată în modernitate odată cu îndoiala carteziană, continuată de solipsismul lui Berkeley, apriorismul kantian, romantismul rousseau-ist preluat de Fichte, Carlyle și Nietzsche. Curentul median atenuează cele două orientări, pentru că "Esența liberalismului rezidă în încercarea de a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Minerva, București, 1988, p. 517. 575 Séverine Jouve, op. cit., p. 80. 576 Theodor Enescu, Scrieri despre artă, vol. I și II, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Meridiane, București, 2000. 577 Colecționarul apare în roman cu numele de Alexandru Lăpușneanul, sugestie venită probabil pe filiera nuvelei omonime a lui Costache Negruzzi, unde voevodul apărea plastic redat prin cruzimea și machiavelismul său, ultima trăsătură putând fi recuperată și în personalitatea lui Bogdan-Pitești, în timp ce prima poate fi recuperată prin sublimare estetică. 578 Ion Vinea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și este. Bună ziua, Mia! Ce faci? Salut, Ada! Uite mă pregăteam să plec în parc. Tu nu vii? Vai, dar aș fi vrut să vin la tine în vizită cu verișoara mea, să-i arăți colecția de păpuși. Hm... păi veniți. Vă aștept cu plăcere. Dacă ești gazdă: Atunci când se anunță musafiri, îi primești cu bucurie dacă nu ai altceva programat. În cazul în care ai alt program te scuzi politicos, fixând o altă dată pentru întâlnire. Dacă oaspeții au adus
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
cum ați știut voi de noi, cum ați putut ajunge până la noi?, cu o mirare care ne-a dat de înțeles că, pentru ei, România este la fel de îndepărtată ca și America. În ținutul Herța ne-au spus: Așa de târziu veniți, după 50 de ani? De ce ne-ați abandonat? În Albania, Macedonia și în Croația trebuie să ai bunăvoință și să îngădui o perioadă de adaptare, pentru că la început limba îți pare stranie și străină. După care ai plăcerea să descoperi
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
colhozurilor noi am încercat să combatem (subl.ns.) fiind sprijiniți de F.P. (frontul plugarilor, n.n.)”. Prin urmare, ceea ce scriam ceva mai sus s-a adeverit: chiar și cu numai un an până la declanșarea colectivizării forțate a agriculturii comuniștii „combăteau” zvonurile venite, desigur, din zona chiaburimii cu toate că știau că așa va fi și că țăranului român îi va fi luat cu japca pământul și va fi pus să muncească la gloată. Iată cum a mai continuat Dumitru Cotruță vizavi de combaterea „svonurilor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și menținut în funcție (datorită faptului că fusese militar de c. Ion Rășcanu și locuitorii Vasluiului Pentru a nu fi acuzat de părtini sau de tăinuire a adevărului, am căutat lă cu f ntrop în în astfel de solicitări financiare venite tocmai de carieră) și după ce Antonescu și-a impus regimul de autoritate personală. Întradevăr, cu mari eforturi dar și cu multă insistență, se pavează cu bolovani de râu câteva străzi din Vaslui printre care: Mihail Kogălniceanu, Ion Creangă, Mihai Eminescu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]