2,306 matches
-
sistemele de încălzire, răcire și ventilare d(I) - flux de căldură de la sistemul de încălzire din spațiul climatizat, [W]; d(R) - flux de căldură de la sistemul de răcire din spațiul climatizat, [W]; d(V) - flux de căldură de la sistemul de ventilare din spațiul climatizat, [W]; Observații pentru încălzire: Valoarea fluxului de căldură de la sistemul de încălzire 'd6(I) se referă la disiparea de căldură în zona considerată, provenită de la surse de energie auxiliara (pompe, ventilatoare și componente electronice), precum și la căldură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de energie auxiliara (pompe, ventilatoare și componente electronice) din zona considerată precum și la căldură disipata în procesele de emisie, circulație, distribuție și stocare din sistemul de răcire. Pentru această metodă, aceste date trebuie obținute că valori medii lunare. Observații pentru ventilare: Valoarea fluxului de căldură transferat de la sistemul de ventilare, 'd6(V) se referă la căldură disipata în zona de calcul de către sistemul de ventilare. Căldură disipata datorită aerului care este introdus în zona respectivă, trebuie luată în considerare printr-o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
zona considerată precum și la căldură disipata în procesele de emisie, circulație, distribuție și stocare din sistemul de răcire. Pentru această metodă, aceste date trebuie obținute că valori medii lunare. Observații pentru ventilare: Valoarea fluxului de căldură transferat de la sistemul de ventilare, 'd6(V) se referă la căldură disipata în zona de calcul de către sistemul de ventilare. Căldură disipata datorită aerului care este introdus în zona respectivă, trebuie luată în considerare printr-o creștere a temperaturii de introducere și de aceea nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
sistemul de răcire. Pentru această metodă, aceste date trebuie obținute că valori medii lunare. Observații pentru ventilare: Valoarea fluxului de căldură transferat de la sistemul de ventilare, 'd6(V) se referă la căldură disipata în zona de calcul de către sistemul de ventilare. Căldură disipata datorită aerului care este introdus în zona respectivă, trebuie luată în considerare printr-o creștere a temperaturii de introducere și de aceea nu trebuie considerate că o sursă interioară în sine. Căldură de la sistemul de ventilare care nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
sistemul de ventilare. Căldură disipata datorită aerului care este introdus în zona respectivă, trebuie luată în considerare printr-o creștere a temperaturii de introducere și de aceea nu trebuie considerate că o sursă interioară în sine. Căldură de la sistemul de ventilare care nu conduce la creșterea temperaturii aerului introdus, include de exemplu căldură disipata de motoarele ventilatoarelor plasate în afara curentului de aer și de ventilatoarele locale care brasează aerul. Observație: înainte de a calcula căldură disipata sau absorbita de la sistemele de încălzire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
4.13.2. Necesarul de energie anual pentru răcire, pentru o combinație de sisteme În cazul unui calcul multizona (cu sau fără interacțiune termică între zone), energia anuală necesară pentru răcire, pentru o combinație dată de sisteme de răcire și ventilare, care deservesc zone diferite, se obține prin însumarea necesarului de energie al tuturor zonelor z deservite de aceeasi combinație de sisteme considerate: Q(R,ăn,mz) = Σ Q(R,ăn,z) (2.57) z în care: Q(R,ăn,mz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
multizona deservita de aceeasi combinație de sisteme că și zona z, [MJ]; Q(R,ăn,z) - necesarul de căldură anual pentru răcire pentru zona z, [MJ]. ÎI.2.4.13.3. Energia totală utilizată pentru sisteme de răcire și de ventilare ÎI.2.4.13.3.1. Pierderile de energie ale sistemului În cazul existenței unei singure combinații de sisteme de răcire și ventilare în clădire, energia anuală utilizată pentru răcire, Q(șist,R) (inclusiv pierderile de energie din sisteme), se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
zona z, [MJ]. ÎI.2.4.13.3. Energia totală utilizată pentru sisteme de răcire și de ventilare ÎI.2.4.13.3.1. Pierderile de energie ale sistemului În cazul existenței unei singure combinații de sisteme de răcire și ventilare în clădire, energia anuală utilizată pentru răcire, Q(șist,R) (inclusiv pierderile de energie din sisteme), se determina în funcție de energia necesară pentru răcire, într- una din următoarele 3 variante: a) calcul direct al energiei totale utilizate de sistemul de răcire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pozitiv, micșorând necesarul de răcire la fiecare nivel iar pe circuitul al doilea, energia care iese din sistem reprezintă un consum suplimentar de energie. Evaluarea la nivelul clădirii a energiei care iese din sistem (prin transfer de căldură și prin ventilare nocturnă au fost detaliate la § 2.4. La nivelul centralei de tratare a aerului, trebuie evaluate în detaliu următoarele componente energetice: - contribuția energetică a surselor neconvenționale, Q(neconv CTA), - consumul suplimentar de energie la nivelul CTA, datorită încălzirii aerului rece
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
a tabelului semnifică energia exportata către alte sisteme sau clădiri. Cantitățile de energie exportate (electricitate sau căldură în majoritatea cazurilor) sunt contabilizate separat, din cauza factorilor de conversie ce trebuie aplicați acestor forme de energie. Pentru energia utilizată în sistemele de ventilare, a se vedea § 2.6. ÎI.2.4.13.3.3. Utilizarea anuală de energie suplimentară de către sistemele de ventilare Energia anuală adiționala cerută de un sistem de ventilare include: - energia utilizată la ventilatoare; - energia utilizată pentru dezgheț și în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
sunt contabilizate separat, din cauza factorilor de conversie ce trebuie aplicați acestor forme de energie. Pentru energia utilizată în sistemele de ventilare, a se vedea § 2.6. ÎI.2.4.13.3.3. Utilizarea anuală de energie suplimentară de către sistemele de ventilare Energia anuală adiționala cerută de un sistem de ventilare include: - energia utilizată la ventilatoare; - energia utilizată pentru dezgheț și în recuperatoarele de căldură; - energia utilizată pentru preîncălzirea aerului exterior; - energia utilizată pentru preracirea aerului exterior; ÎI.2.5. Calculul necesarului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
aplicați acestor forme de energie. Pentru energia utilizată în sistemele de ventilare, a se vedea § 2.6. ÎI.2.4.13.3.3. Utilizarea anuală de energie suplimentară de către sistemele de ventilare Energia anuală adiționala cerută de un sistem de ventilare include: - energia utilizată la ventilatoare; - energia utilizată pentru dezgheț și în recuperatoarele de căldură; - energia utilizată pentru preîncălzirea aerului exterior; - energia utilizată pentru preracirea aerului exterior; ÎI.2.5. Calculul necesarului de energie pentru răcirea clădirilor - metodă de calcul orar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
clădirilor. Domeniul de aplicare că și obiectivul metodei orare sunt aceleași ca pentru metodă lunară simplificată (v. § 2.4). Se fac în plus următoarele precizări: - metodă orara permite introducerea unor scenarii de functionare orare referitoare la temperaturile prescrise, modul de ventilare, sursele interioare de căldură, utilizarea dispozitivelor de umbrire etc. - deoarece modelarea realizată este mai apropiată de fenomenele fizice și de regimul de utilizare, rezultatele obținute sunt mai apropiate de realitate. Metodă este în mod special de preferat celei lunare în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
5.2.1. Descrierea modelului Modelul analogic conectează 5 noduri prin 5 conductanțe și o capacitate. Din punct de vedere termic, nodurile corespund temperaturilor următoare: - temperatura aerului interior, ι(i) - temperatura aerului exterior, ι(e) - temperatura aerului introdus (refulat) pentru ventilare ι(într) - temperatura medie de radiație, ι(mr) - temperatura ι(s), scrisă că o medie dintre temperatura aerului interior ι(i); și temperatura medie de radiație ι(mr) Transferul de căldură datorat ventilării se scrie că o conexiune între nodul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ι(e) - temperatura aerului introdus (refulat) pentru ventilare ι(într) - temperatura medie de radiație, ι(mr) - temperatura ι(s), scrisă că o medie dintre temperatura aerului interior ι(i); și temperatura medie de radiație ι(mr) Transferul de căldură datorat ventilării se scrie că o conexiune între nodul de temperatură al aerului ι(i) și nodul de temperatură caracteristică aerului refulat ι(într), prin intermediul coeficientului de transfer prin ventilare (conductanței) H(V). Transferul de căldură prin transmisie este divizat între transferul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
i); și temperatura medie de radiație ι(mr) Transferul de căldură datorat ventilării se scrie că o conexiune între nodul de temperatură al aerului ι(i) și nodul de temperatură caracteristică aerului refulat ι(într), prin intermediul coeficientului de transfer prin ventilare (conductanței) H(V). Transferul de căldură prin transmisie este divizat între transferul prin fereastră, caracterizată prin inerție termică nulă și conductanța H(F), și transferul prin elementele masive. Transferul prin fereastră are loc între nodurile de temperatură exterioară ι(e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
soare și cel degajat de sursele interioare. O conductanța de cuplare H(is) este introdusă între nodul aerului interior și cel al suprafeței interioare. Mărimile de intrare în model sunt obținute pe baza următoarelor date: - coeficienții de transfer termic prin ventilare H(V) și temperatura aerului introdus în încăperi (de refulare) ι(într) obținute conform § 2.4.8; - coeficienții de transfer termic prin transmisie, pentru ferestre H(F) și elementele masive de anvelopa se determina H(Ț) conform § 2.4.7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pentru calculul energiei auxiliare consumate în sisteme (pentru funcționarea pompelor, ventilatoarelor etc). ● Condițiile la limita și datele de intrare se vor stabili după aceleași reguli că în cazul metodei lunare simplificate și anume: - coeficienții de transfer termic prin transmisie și ventilare se vor lua în calcul cu valorile recomandate la § 2.4.7 și § 2.4.8, - transferul de căldură prin sol și luarea în considerare a punților termice așa cum se precizează la § 2.4.7, - degajările de la sursele interioare de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
în care sunt descrise solicitările interioare și exterioare (condițiile la limita), pentru că programele să fie considerate conforme Metodologiei de calcul a eficienței energetice, ele trebuie să fie testate conform prevederilor în vigoare. ÎI.2.6. Calculul debitelor de aer pentru ventilare naturală și mecanică ÎI.2.6.1. Domeniu de aplicare: clădiri ventilate și climatizate - clădiri ventilate mecanic (sisteme cu un circuit: evacuare sau introducere mecanică sau dublu circuit: evacuare și introducere mecanică); - evacuare naturală prin coșuri de ventilare (conducte de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
aer pentru ventilare naturală și mecanică ÎI.2.6.1. Domeniu de aplicare: clădiri ventilate și climatizate - clădiri ventilate mecanic (sisteme cu un circuit: evacuare sau introducere mecanică sau dublu circuit: evacuare și introducere mecanică); - evacuare naturală prin coșuri de ventilare (conducte de aer pasive); - sisteme hibride care comuta în funcționare naturală/mecanică; - aerisire prin deschiderea manuală a ferestrelor. Debitul de aer necesar pentru asigurarea calității aerului interior, pentru evacuarea fumului în caz de incendiu precum și permeabilitatea la aer a clădirilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ferestrelor. Debitul de aer necesar pentru asigurarea calității aerului interior, pentru evacuarea fumului în caz de incendiu precum și permeabilitatea la aer a clădirilor, nu fac obiectul metodelor de calcul expuse în acest paragraf. De asemenea, nu sunt tratate sistemele de ventilare industrială. Debitele de aer necesare se stabilesc în conformitate cu normativele naționale (de exemplu I5). În completare se pot utiliza valorile din anexă ÎI.2 E. Pentru bucătarii, metoda este valabilă pentru situațiile de preparare a hranei pentru uz imediat și pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
I5). În completare se pot utiliza valorile din anexă ÎI.2 E. Pentru bucătarii, metoda este valabilă pentru situațiile de preparare a hranei pentru uz imediat și pentru restaurante. ÎI.2.6.2. Obiectiv: calculul debitelor reale de aer de ventilare din clădiri, necesare la calculul consumurilor de energie, a sarcinilor de răcire/încălzire, la evaluarea confortului termic interior și a calității aerului interior. ÎI.2.6.3. Conținut general Debitele de aer sunt calculate pentru întreaga clădire sau pentru o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
2.6.3. Conținut general Debitele de aer sunt calculate pentru întreaga clădire sau pentru o zonă a clădirii. O cladire poate fi separată în diferite zone în situația în care: - zonele diferite sunt racordate fiecare la un sistem de ventilare propriu; - zonele pot fi considerate că independente din punct de vedere al transferului de aer (nu există transfer de aer între zone). Calculul corect din punct de vedere fizic se bazează pe bilanțul masic de aer uscat din zona sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
aer este obligatoriu pentru sistemele de încălzire cu aer cald și pentru sistemele de climatizare, datorită diferențelor mari de densitate dintre aerul introdus de sisteme și aerul interior. Datele de intrare pentru calcul sunt debitele de aer ale sistemului de ventilare și caracteristicile debit-presiune ale orificiilor de ventilare sau ale neetanșeităților prin care se infiltrează aer. Datele de ieșire sunt debitele de aer ce intră sau ies din clădire prin: - neetanșeități; - orificii de ventilare; - deschiderea ferestrelor; - sistemul de ventilare, inclusiv neetanșeitățile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cu aer cald și pentru sistemele de climatizare, datorită diferențelor mari de densitate dintre aerul introdus de sisteme și aerul interior. Datele de intrare pentru calcul sunt debitele de aer ale sistemului de ventilare și caracteristicile debit-presiune ale orificiilor de ventilare sau ale neetanșeităților prin care se infiltrează aer. Datele de ieșire sunt debitele de aer ce intră sau ies din clădire prin: - neetanșeități; - orificii de ventilare; - deschiderea ferestrelor; - sistemul de ventilare, inclusiv neetanșeitățile conductelor de aer. Convențional, se notează cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]