15,959 matches
-
lat. stancus „obosit“, alții îl consideră de origine autohtonă, comparându-l cu termeni din albaneză, germană etc. Dar ungurii au [bol] „ stâng“ pe care noi îl punem alături de sl. bol' „boală“; turcii zic sol „stâng“, însă tot în turcă este verbul sol - „a se ofili, a se vesteji“(scris solmak). Englezii au [il] „bolnav“, care este interesant că amintește de un cuvânt eschimos: „Când eschimosul strigă ili-ili, aceștia cârmesc spre stânga“ (A. Lecca, Eschimoșii, B., 1966, p. 65). Oricât de ciudat
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
de răzgândiri Să-ți ningă iar cu dacă și cu parcă Pe buzele rostirii și-n priviri. Nu știi ce vrei! Ți-s drumurile toate În rame de-ncercare, argintii Și orice pas se-mpiedică de poate. Îți vor rămâne verbele pustii De nu vei șterge virgule de geruri Și cratime de vifor ne-mblânzit. Poți răsuci povestea-n mii de feluri Ca să ajungi pe valul potrivit... Referință Bibliografică: Balans pe tăișul de gând / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
BALANS PE TĂIŞUL DE GÂND de AURA POPA în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352241_a_353570]
-
prin gări cu ochiul ațipit. Suntem copii tăi ne-deosebiți, Și ne întrebăm sub gene murmurând: De ce în rugă veșnic umiliți, Strigăm peTatăl Nostru tot plângând ? 13 09 11 Și zise:... zăpadă pentru popor (Reforme cod roșu) Ninge decisiv cu verbe fără forme, Așteaptă un infarct în datorii lunare, Spaima-mbătrânește-n suflet, fără norme, Greoi nămeți pe noi cad ca o inculpare. Ninge cu albi îngeri, oameni mor în stradă, Sub munții de omăt e casa o cocioabă. Noi suntem
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356297_a_357626]
-
noi prin gări cu ochiul ațipit. Suntem copiii tăi nedeosebiți, Și ne întrebăm sub gene murmurând: De ce în rugă veșnic umiliți, Strigăm peTatăl Nostru tot plângând ? 13 09 11 ȘI ZISE: -ZĂPADĂ PENTRU POPOR... (Reforme cod roșu) Ninge decisiv cu verbe fără forme, Așteaptă un infarct în datorii lunare, Spaima-mbătrânește-n suflet, fără norme, Greoi nămeți pe noi cad ca o inculpare. Ninge cu albi îngeri, oameni mor în stradă, Sub munții de omăt e casa o cocioabă. Noi suntem
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356296_a_357625]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CIRC Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 409 din 13 februarie 2012 Toate Articolele Autorului a rămas anotimpul închis pe epava vieții. răsucit până la picătura de strigăt, verbul uită acțiunea. adoarme-ntr-un cot. meditează...poate... mai doare un pic. știu. aud cum râde viața de mine. cu frânturi de pași, lovesc ritmat sensurile. am cuțitul în mână, un gest într-un gând - abac al încercării, roade marginile
CIRC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356337_a_357666]
-
din primele timpuri ale existenței sale, poporul român a dat la iveală un întreg tezaur artistic în care își exprimă în forme vii și originale, bucuria de a trăi și setea de libertate. Limba noastră fiind numai cântec, face ca verbul să străbată spațiile eterului pur, transfigurându-se în eternă doină a dorurilor unei națiuni. Doina întruchipează icoana de aur a graiului matern, picătură de argint în auz, înfiorare de tremur, salbă de mărgăritare, cântare a cântărilor. Cuvântul de diamant al
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
de apus Dorul caută ce-a pus, Joc vioi de anahoret Inventat de un poet. Ne-nsenină, ne-ntristează Vântul ce bate în fofează, A lovit și-n șatră, Câinele în versuri latră. Glas mimat în zi de post Imi irită verbul fără rost, Dreptul să ia o piatră Fără frică, lovească- vatră. Spune tu lună plină Cine dă cu piatra în lumină? Întrebare din cuvântul întrebare Mă întreb cât este de adânc lacul din cuvântul lac Cât este de înalt muntele
ÎNTREBARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355784_a_357113]
-
așezat fotoliu pentru mine din aburi de vise și culori astrale, m-așteaptă să-mi urc gândul ce vine pe aripa de timp,îndrăzneț și agale... Mașinile scoteau pe nări smog, Eu mă simțeam în vis pe fotoliu din nori , Verbele de bine îmi erau drog Când adjectivele se-așternuseră covor în zori. Cineva Sus m-a trimis în cuvinte, în înalturi ca un zmeu din poveste. De atunci rătăcesc și caut un Părinte, așezat pe-un fotoliu dincolo de creste. Încă
CONŞTIENTIZARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355796_a_357125]
-
dalele pieții Unde neliniștea-ndoielii pecetluiește sărutul. Muzele datoare De-ți curge sângele pe cărare Curg din tine și erori: Ai oriunde muzele datoare, Iar ideile-zbor de cocori. Stai drept în arc de apus Nu e târziu pentru dreptate Iar verbele și culorile nu-s Pentru tuneluri argumente săpate. Ne vom unii în ape și în vise, Din nou în diametrul orei Vor cădea minutele ucise Colorând în roșu înaltul aurorei. Motiv pentru un solfegiu Te-am văzut cum ai ieșit
NELINIŞTEA ÎNDOIELII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355826_a_357155]
-
înstelată de gânduri Răvășită de durerea altora în pagini peste veșnicie, Tăcute cariatide așezate în fraze și rânduri Unite sub flamura ideilor în Olimp Rugă sunt și poartă pe umeri veșnicul timp. Stele s-au aprins în firidele lor Iluminând verbele pe dinăuntru ce le porți cu tine. Lucrurile se reîntorc la veșnicul călător, Venind cu destinul scris în Sine Eveniment socratic de memoria ta consemnat Să rămână prin noi mai departe. Tăcut și înțelept te-ai înălțat precum un sfânt
ZIUA A ŞAPTEA DUPĂ ARTUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355998_a_357327]
-
configureze chipul mai aproape de suferințele și dezamăgirile tale nenumărate, de lumina lor orbitoare care m-a încălzit în vremuri de rătăcire și meditație asupra rostului nostru pe pământul ăsta. Scrisoarea ta mă inundă cu povețe și simplitate țărănească sănătoasă, chiar dacă verbul îți este puțin știrb dar și dar ferm în esența lui și poate nu atât de bine structurat gramatical ori altfel, am purtat-o ani de-a rândul acolo unde m-au purtat valurile vieții, chiar și dincolo de fruntariile țării
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
preocupare (Vae soli ... ). Prin aceasta divulgând superioritatea sinelui poetului inițiat în tainica măsură a timpului, pentru că în concepția stoicilor greci cuvântul indica numai rațiunea, care guverna universul fără să-l fi creat, operând dinăuntrul naturi, în comparație cu noțiunea aramaică memra ca verb divin ce opera asupra naturii dinafara ei. Cuvântul poetic bacovian se formulează în spațiul deusian și coboară descriind misterele spațiului luciferic, pentru că moartea, ca fapt sigur al întreruperii vieții, este doamna care ia trupul însă nu și sufletul poetului, pentru că
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
toți cei de azi și eu și tu, / Veni-vor alții să viseze dacă totul e fals sau nu ... (Vae soli, din latină: vai de cel singur). Dacă vom urmări în profunzime sensul acestor două versuri, vom constata că după verbul adormind poetul folosește, nu întâmplător, numeralul o dată și nicidecum adverbul de timp odată, ca sens edificator al unei singure morți în care apare trinitatea existențială a unor pronume temeinic uzitate de toți vorbitori, indiferent de situația sau profesia pe care
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
Acasa > Strofe > Creatie > BALADĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 869 din 18 mai 2013 Toate Articolele Autorului dintr-un verb căzut în rugi s-au ivit două năluci dintr-un complement bizar ți-aș juca viața la zar fur secundele feline având ugerele pline și rămân sâmbure gol în cenușă și nămol ghinda mea va crește iar peste ani voi
BALADĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354903_a_356232]
-
de fel). Aflăm apoi Povestea Pronumelor și a Numeralului cu ajutorul unor pisicuțe. Fără acestea, aritmetica ar fi imposibil de învățat. De fapt, nici n-ar exista. Dezlegăm apoi un Aritmogrif foarte năstrușnic care ne dă numele și rostul Numeralului. Despre Verb ce să mai vorbim și ce să mai aflăm? Mai bine îl conjugăm. Cu număr și cu persoană, ca să nu cădem în capcană. El este, ne spune autorul „Miezul comunicării”: „Adâncită-n judecată,/ Minunata noastră fată/ Porni pe nerăsuflate/ Ploaie
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
motorul / care-nfăptuiește zborul?!/ În orice comunicare/ e nucleu? E stea? E floare?!/ Și cine cu grijă-l pune/ Cu el face acțiune?!/ Uneori arată starea,/ Ba și existența, calea?!/ Cine este? Cine este?/ Cine mi-l aduce veste?// -Este VERBUL, măi copile!/ E-n viu grai sau scris pe file./ Tu-i admiră frumusețea/ Și-l învață cu strictețea/ Ca la tine și-n mulțime/ Doar frumosul să-l exprime!” Poveștile, toate, sunt poematice, ele au un ritm susținut, o
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
gânduri. Louis Lavelle în “La philosophie francaise entre les deux guerres”, volum apărut la Paris în 1942, scria la pagina 91 că Bergson este “unul din rarii filosofi pe care gloria i-a vizitat”, atrăgând cititorii și auditoriul cu magia verbului sclipitor, obișnuit să ducă din tinerețe frumoasa imagine țesută de exaltările apologeților. Opera sa , multiplu diversificată, totuși pare unitară și organizată insistent în preajma idei direcționare-trăirea subiectivă a duratei. O scrisoare către Harald Hoffding scrisă de Bergson avertiza categoric că miezul
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
la nivelul de comandă energetică informațională, și vor să vindece omenirea economic și cultural prin terapie cu undă genetică de celulă stem, pentru ați reactiva ție scânteia divină, sufletul viu și intelectul activ, ca să nu mai trăiești doar la nivel verbului “ a avea” sau intrebandu-te mereu, precum omul fără destin : “ spune-mi pe cine să ucid ? “ , sau : “ eu ce câștig din afacerea asta ? “. Oamenii de la zei sunt cei care pe lângă faptul că te plac, iti onorează și sufletul și talentul
CELE DOUA FETZE ALE MONEDEI NUMITA INCREDEREA...IN OMUL PLANETAR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356764_a_358093]
-
Sunt doar câteva repere, pentru cititorii noștri. Maestrul Corneliu Leu s-a născut, în urmă cu 80 de ani, la 21 iulie, sub soarele care transformă în miere amețitoare celebrele podgorii ale Medgidiei, din care se bucurau și zeii daci. Verbul său e strălucitor și mușcător ca mustul în fierbere, spiritul ademenitor ca valul neobosit al mării care i-a legănat copilăria. Mi-e drag Corneliu Leu și mă bucur că pot să-i spun, cu reverența cuvenită: La mulți ani
LA MULŢI ANI, MAESTRE CORNELIU LEU! ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356870_a_358199]
-
cuvântului: dinți tociți de caria înjurăturii mi-au sfâșiat carnea respirației de-am simțit în ureic gustul murăturii, erau acolo diafanul înțeles eminescian și miezul îndoielii lui Cioran, însă bomboana de pe colivă era metafora dintre dinții acestui an. În sâmburele verbului alunecând am dat de rădăcina ascunsului gând învățat știți când și pe bune una gândeam și alta eram îndemnați a spune. Resturile zilei Înserarea a strâns orele pe făraș și resturile zilei abandonate de noi; speranțe, certuri, idei, chiar un
PASĂREA ZBORULUI IMATERIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356910_a_358239]
-
am înțeles de ce-ți respir încăcoapsa unde mi-ai zdrobit sărutulsingura amintire respirată în doilasă piatra să-și urle nebunia munteluluinechibzuit de umbră ca un veșmânt de bunătatesuntem prea rotunzi în glassă mai trăim îngustimea țipătului nostru... XXVII. GREUTATEA VERBULUI A FI, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011. cât mi-aș dori să aud rodul lumii spărgându-se țăndări de acolo de unde vin ard lumânări ispita spinilor în inima deșert a putrezit pământul de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
tăcere astăzi nu m-ar fi orbit portocaliul aleilor de seară cariată hrana sufletului meu ar fi avut gust de frământare oglinzi sparte adun am ales trăitul fără chip fărâma umbrei scrijelită-n suprafața apei rătăcesc tot mai adânc greutatea verbului a fi ... Citește mai mult cât mi-aș dori să audrodul lumii spărgându-se țăndăride acolo de unde vin ard lumânăriispita spinilor în inima deșerta putrezit pământul de sfârșeala umblatuluifloarea suferinței își sacrifică minutulcăută o inimă orfană într-un rest de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
-n gleznede aș fi învățat să respir tăcereastăzi nu m-ar fi orbit portocaliul aleilor de seară cariatăhrana sufletului meuar fi avut gust de frământare oglinzi sparte adunam ales trăitul fără chipfărâma umbrei scrijelită-n suprafața apeirătăcesc tot mai adâncgreutatea verbului a fi... XXVIII. GOL ABSOLUT DE NEGRU, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 283 din 10 octombrie 2011. o ceașcă grăbită să-și ardă rodul răsfrânt de negru cerșea dimineața rătăcită străveziu de minte în așternuturi imens de pânză
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
Habar nu ai ce-i aia poezie, Sărmane călăreț fără de cal! Se plimbă vântul prin livezi, Își caută din toamnă rima, De tine nici nu te mai vezi, În toate sinea ta e prima! Te crezi părinte și străbun, Doar verbul tău e cumsecade, Pe înțelept îl faci nebun, Te bucuri pentru cel ce cade. Ți-ai pus și Cerul de vânzare, Deasupra nu mai e nimic, Nu te cuprinde nicio zare, Vai, omule, cât ești de mic! De tine nici
DE TINE NICI NU TE MAI VEZI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356988_a_358317]
-
Ideile acestui poem se strecoară în metaforă In propriul subânțeles atât de viu. Stelare insule culeg dimineți în anforă Mărturii de lumină din care sorb,târziu. Să lupt cu Goliot mi-e rândul In clipa versului și-al evocării Cînd verbul cade-n mine îmbălsămându-l In amurgul împins în secunda uitării. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Ascultându-mi eul detestabil / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ASCULTÂNDU-MI EUL DETESTABIL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356996_a_358325]