3,277 matches
-
că hotărârea dirigintelui de a respecta riguros regulile stabilite nu era pe placul tuturor elevilor, dar a avut efecte benefice în plan educativ. Clasa lui Dumitru Dascălu a început să se remarce tot mai mult prin conduită disciplinată, prin ținută vestimentară corectă, prin rezultate tot mai bune la învățătură, prin aspectul îngrijit al sălii de clasă, prin frecvență foarte bună, astfel că, până la încheierea anului școlar, era apreciată ca fiind cea mai bună dintre cele patru clase a IX-a. Întâmplarea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și bastonul, nelipsitul său sprijin de care nu se mai poate dispensa și pe care i l-au făcut cadou colegii când s-a pensionat. Înainte de a ieși pe ușă, în oglinda încețoșată și-a mai revizuit încă o dată aspectul vestimentar, treabă de care altădată se îngrijea Mărioara, tovarășa lui de viață, Dumnezeu s-o odihnească. Ce inspecție riguroasă îi făcea ea înainte ca el să plece undeva! Chiar dacă trebuia să meargă doar până la piață, cale de o stație de tramvai
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ruptă în mână, care a mai fost folosită și de alți elevi în același scop, te așezai în șirul celor ce solicitau învoire, aliniați în holul principal al școlii și obțineai semnătura mult dorită. Abia după aceea începea febra pregătirilor vestimentare care cuprindea întreaga clasă. O îmbrăcăminte frumoasă, impecabilă, care să facă impresie, nu era un lucru ușor de realizat. În timp ce specialistul clasei îl bărbierea și tundea pe cel grăbit să ajungă la întâlnire, ceilalți colegi căutau costumul de haine cel
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
după o minge roasă și mereu dezumflată. La meciurile oficiale, cu arbitru dotat cu fluier, apărea o problemă greu de rezolvat: lipsa echipamentului adecvat și, atunci, recurgeam la paliative. Pentru că chiloții nu erau, pentru noi, fiii de țărani un accesoriu vestimentar uzual la acea vreme, pentru a fi echipați corespunzător, retezam izmenele de deasupra genunchiului, prindeam prohabul cu două agrafe, încălțam tenișii personali sau de împrumut și încingeam niște meciuri de pomină. Eu nu eram nici foarte amator, nici prea priceput
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
obținerea materialelor textile medicale cu proprietăți performante igienice prin optimizarea tehnologiilor de tratare a acestora. A susținut și demonstrat mereu că atât operațiile tradiționale de finisare chimică, dar, mai ales, cele de înnobilare, de finisare superioară aplicate textilelor destinate articolelor vestimentare, sunt impuse nu numai de estetică, ci și de confortul și nevoile purtătorilor. Prodigioasa activitate științifică a prof. dr. ing. Elena Iliescu se concretizează în: 14 cărți, manuale, îndrumare tehnice; peste 80 lucrări științifice; peste 20 lucrări susținute și publicate
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
trebuie, cu alte cuvinte, să fie virgilent. Chipul lui dom Virgil se mutrifică astfel, încetul cu încetul, devenind sinonim cu ideea însăși de domvirgilism ; iluzie a perfectei izomorfii, Mutra respectivă va fi încărcată cu o greutate în plus o apoziție vestimentară. Această apoziție este iarăși opozitivă : față de ipostaza clasică a gangsterului pălărie trasă pe ochi, privire dură, țigară în colțul gurii , ni se propune o formă profund demistificatoare basc tras pe frunte, fular răsucit boem în jurul gâtului, pahar cu lapte. Procedeul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
puțin în ochii tatălui - cu o adevărată complicitate: Ecaterina Bălăcioiu ex-Lovinescu i-a dăruit Monicăi un inel cu un mic diamant pe când aceasta încă purta părul împletit în două codițe, i-a cerut fostului ei soț, recunoscut pentru sobrietatea lui vestimentară extremă, să pună bani împreună ca să-i cumpere Monicăi o haină de blană pe când copila avea doar 16 ani, o ducea în fiecare vară o lună la Mangalia, sub al cărei soare torid se întâlneau cu toată lumea bună a Bucureștiului
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a te ști purtând aceleași rochii ca aici mă umilea. Îmi place ideea unei garderobe modeste, dar nu pentru tine, mica mea regină. Fii mai ales atentă la pantofi. Nimic nu declasează mai grav o femeie, din punct de vedere vestimentar, bineîn țeles, decât pantofii scâlciați. Aici, aproape că nu mai contează, dar la Paris și în lumea capitalistă este ceva foarte important. Ia te uită unde zăcea arbitrul eleganței! M. 51/1950 I 5 noiembrie [1950], duminică Se apropie ziua
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Experiență în domeniul cultural Colecționez obiecte de artă și antichități, în primul rând vaze venețiene și recipiente de bar din anii 1930. Contribuție personală, în cazul numirii: Ca nou membru în Camera Lorzilor, sunt dispusă să preiau rolul de consultant vestimentar al acesteia, un domeniu de activitate până la această oră pe nedrept ignorat - și totuși, atât de vital pentru însăși viața democrației. Cinci Hai să fim serioși. Normal că n-am să mărit la New York. Normal că nu. E de neconceput
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
contemporană. În 1968, de exemplu, la Orléans au fost Înregistrate tulburări Împotriva comercianților evrei, acuzați că ar fi răpit tinere franțuzoaice și le-ar fi vândut unor case de toleranță din Orientul Apropiat <endnote id="(138)"/>. 7. Port și stigmat vestimentar Steaua galbenă În șase colțuri În 1994, Într-un interviu publicat de revista franceză La Vie (nr. 2546/1994), regizorul român Lucian Pintilie a amintit de „evreii care purtau steaua galbenă și care măturau Bucureștiul” la Începutul anilor 1940. Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
infamant pe care erau obligați să-l poarte ereticii osândiți la arderea pe rug era un veșmânt de culoare galbenă, numit de inchizitorii spanioli san-benito, pentru că semăna cu veșmântul purtat de călugării benedictini. După incinerarea publică a ereticilor, stigmatele lor vestimentare (carochas și san-benitos) erau expuse În biserica parohială, ca trofee ale războiului purtat de Inchiziție Împotriva ereziei. Astfel de stigmate purtau nu numai ereticii și vrăjitorii, ci și evreii implicați În procese inchizitoriale. Gravurile realizate de Goya la sfârșitul secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
putea fi ocoliți, alun gați sau torturați În flăcările rugurilor, nu numai În cele ale Infernului. În Transilvania și Bucovina În mod firesc, situația din Transilvania este asemănătoare celei din Europa Centrală : și aici evreii sunt obligați să poarte semne vestimentare distinctive. În 1233, de exemplu, deci imediat după Conciliul al IV-lea de la Lateran, regele Ungariei, Andrei al II-lea, și fiul acestuia, Bela al IV-lea, se angajează În fața legatului papal, jurând pe Evanghelie, ca „de acum Înainte evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi desființate cu desăvârșire, Începând cu anul 1791, iar hainele obișnuite la ei până acum vor fi admise numai pentru rabini” <endnote id="(124, p. 338)"/>. După ce, secole de-a rândul, evreii au fost obligați să poarte anu mite elemente vestimentare infamante, acum sunt obligați, dimpotrivă, să renunțe „cu desăvârșire” până și la veșmintele lor specifice, la „cele statornicite de obiceiuri”. Chiar și lui Moses Mendelsohn - care propovăduia integrarea evreilor - i s-a părut că este de plătit un preț prea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(322, p. 218)"/>. De regulă, În Moldova și Țara Românească, precum și, În general, În toată Europa creștin-ortodoxă, nu au fost impuse stigmate etnice sau confesionale. Nu este vorba neapărat de o dovadă de toleranță interconfesională. Stigmatizarea printr-un semn vestimentar nu era necesară atât timp cât evreii răsăriteni se „autostigmatizau”, diferențiindu-se flagrant de ceilalți prin hainele purtate. Câteodată Însă stigmatul confesional nu consta din impunerea, ci din interzicerea unui element de vestimentație. Abia lipsa lui stigmatiza. Iată câteva exemple : În 1709
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
galbenă, iar un creștin sau un evreu care Încălca această interdicție risca să-și plătească Îndrăzneala cu propria-i viață <endnote id="(322, p. 219)"/>. Probabil că evreii din Țările Române s-au plâns la Înalta Poartă de acest tabu vestimentar, căci un ordin (turc. hatișerif ) al sultanului, emis În 1771 și reiterat În 1787 și În 1803, abroga asemenea interdicții discriminatorii. În acest ordin se cerea ca atât evreii pământeni, cât și ceilalți locuitori ai Moldovei „să nu aibă vreo
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bicorn). Istoricul Andrei Pippidi crede că, „precum În alte colonii genoveze, evreii [din Cetatea Albă] trebuiau să poarte veșminte galbene și o pălărie de o formă curioasă, cu două coarne”. „Acest fapt poate dovedi - continuă Andrei Pippidi - că aceeași discriminare vestimentară exista Încă În Moldova secolului al XVI-lea ; altfel, acest indiciu n-ar fi putut fi Înțeles de către privitori” <endnote id="(507, p. 75)"/>. Atât premisa, cât și concluzia mi se par a fi eronate. Mai Întâi, În primele decenii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
specifică), dar de evrei supuși Imperiului Otoman. După expulzarea lor din Spania și Portugalia, evreii sefarzi au fost primiți cu brațele deschise În imperiu. În fine, nu cred că faptul semnalat de istoricul Andrei Pippidi „poate dovedi că aceeași discriminare vestimentară exista Încă În Moldova secolului al XVI-lea”. Dacă ar fi existat unele stigmate etnice, ele ar fi fost figurate În primul rând la soborul de evrei (lik evreiski) reprezentat În vecinătatea soborului de turci În scena Judecății de apoi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
maxilare strînse, privire întrebătoare) cu cea a jovialității. Era un tip spontan, malițios, de poante repezi, cu rîs scurt, supravegheat. Un „puncheur” îndemînatic, elegant. Nu întindea gluma, nu insista pe marginea unor subiecte frivole. Avea „ținută” în toate, de la cea vestimentară la cea comportamentală. înainte de facultate fusese impiegat de mișcare în gara din satul natal. își păstrase conduita profesională, care cere exactitate și fermitate. Amiciția cu el se oprea la lucrurile vizibile. Apropiat, era în același timp și misterios. I-am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a României vreme de 48 de ani (1948-1996). Sau, eu știu, poate mă-nșel... d.f. Vai, vouă! Muzica pop - superioară muzicii populare?! Cu toată sârguința activiștilor p.c.r. de a abate atenția tinerilor români de la diversele curente artistice sau vestimentare apărute În lumea liberă, de după „cortina de fier”, totuși ele pătrundeau rapid Înfingându-și adânc rădăcinile În conștiințele suprasaturate de atâtea minciuni propagandistice. Analizând conținutul șpaltului revistei școlare „Vlăstarul” nr.1/1976 (fără să fie specificată care școală), Petru Necula a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
statornicește definitiv la Iași unde, foarte curând, se afirmă ca dibaci pictor de portrete, asigurându-și o clientelă numeroasă din rândul protipendadei. Respectând dorința fermă a comanditarilor, Livaditti caută să redea în portrete, cu exactitate, asemănarea fizică și, prin detalii vestimentare și ambientale, minuțios tratate, să evidențieze starea materială și rangul social. Realizează lucrări de toate dimensiunile, de la miniatură până la portret oficial în mărime naturală și este primul artist care introduce în pictura românească portretul de grup (Familia poetului Alecsandri, Anica
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
unui burlesc enorm, pasiunile republicane sunt afirmate incontinent, unind latrina cu foliculina, belcanto-ul cu libidoul, păruiala cu drăcuiala, baia publică cu bodega răpănoasă. Lache perorează în baia publică asemeni unui senator roman învelit în prosop, ulterior și această piesă vestimentară dispare și în pielea goală Lache ține discursuri vaticinante. Trebuie subliniat, aceasta este viziunea lui Pintilie, enormitatea discursului este amplifi- cată de enormitatea situației, accentele îi aparțin toate regizorului. Cea de-a treia dimensiune și probabil cea mai subtilă deformare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
alb). Dumnezeu i-a cerut lui Moise s) le vorbeasc) fiilor lui Israel și s) le „spun) s)-și fac) ciucuri la poalele hainelor lor”. Așa se face c) și azi, dup) patru mii de ani, ei poart) asemenea accesorii vestimentare. Ne g)sim locurile, dou) Într-un rând de trei, În partea din spate a avionului. Al treilea este ocupat de un tan)r hasid, foarte agitat, care m) privește insistent. —Vorbiți idiș? m) Întreab). Da, desigur. Nu pot sta
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
început că e „gutunărit”, scuzându-se pentru timbrul alterat al glasului, pe care și-l dregea tușind din când în când, în timp ce ̀ și ducea la gură batista albă din buzunarul de la piept ; ca de obicei, era de o eleganță vestimentară perfectă și plină de naturalețe. În schimb, Eliade, îmbrăcat nu fără căutare dar nu cu gust, într-un costum bătând în vânăt, cu jiletcă la două rânduri sub vestonul răscroit, cravata și cămașa nefiind prea nimerit asortate, vorbea în picioare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
am văzut. Decât că peste acestea se așternuseră stigmatele sărăciei și sechelele celor două detenții repetate : ruina dentiției, ceea ce-i afecta la colțurile gurii fostul profil de medalie. Penuria ̀ în care trăia ̀ îl condusese la asumarea unei neglijențe vestimentare ce, evident, nu era în firea lui. Dar pe care o asuma fără complexe, ca pe un trofeu. După prima noastră întâlnire l-am revăzut de multe ori, fie pe stradă, fie la cantina scriitorilor (adică, în anii aceia, „la
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de sus, printr-o atenție deosebită și o disciplină artistică remarcabilă, fiecare interpret a manifestat multă siguranță. Acompaniamentul la pian a fost asigurat, pe rând, de conferențiar universitar Maria Ursescu, lector universitar Lăcrămioara Nae și preparator universitar Andrei Hrubaru. Fanteziile vestimentare au fost coordonate de lector universitar Miruna Hașegan, de la secția textile a Facultății de Arte Plastice. Întreaga coordonare artistică a fost asigurată de conferențiar universitar Ada Burlui, șef de catedră la secția canto. Meritul deosebit al manifestării revine coordonatorului principal
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]