6,587 matches
-
fac și zău mă-nchin de nu miroși măcar o noapte a floricică de mălin dar mă jur pe ochii mei ce-ai făcut cu macii tăi? dacă a-nflorit caisul cred că te-ai trezit din visul primadonei de vioară iar de vei ieși afară ai să vezi că trupul tău e un crâmpei de primăvară mai sub seară la portiță cu bădița de-o să ieși când ți-o săruta gurița sigur o să-l amețești că din cap până-n picioare
AZI MIROŞI A TOATE CELE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349095_a_350424]
-
oriunde pe planetă cercelul de cireșe-a însemnat un dar ce-mpodobește o cochetă primit ca un răsfăț de la băiat te-aștept de prea demult în astă vară cireșul s-a golit de cerceluși n-ai apărut doar greieri din vioară cri-cri-uri îmi îngână pe la uși *** Ciclul "Vara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: cireșe amare / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1624, Anul V, 12 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile
CIREŞE AMARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348576_a_349905]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > LÎN GRĂDINĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN GRĂDINĂ S-a deschis astăzi bujorul, Semn că e aproape vara, Greierul, cantautorul, A luat în mâini vioara. Și-a cântat un sfert de oră, Dar cu câtă gingășie! Două sârbe și o horă, Lângă tufele de vie. Cinci lalele-nflorite Se înalță pe răzoare, Gărgărițe adormite Lenevesc pe-un gard, la soare. Pupăza, pe-o rădăcină, Cântă
LÎN GRĂDINĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348575_a_349904]
-
mă învinețeam. Cine o mai face ca mine, ca mine să pățească. Dumneavoastră sigur că nu știți cum se face o minge din păr de vită, primăvara când năpârlesc, cum se face o păpușă din cârpe, cum se face o vioară din coceni de porumb, cum se face un tun din pământ cu care bușeam pe toate potecile, cum se face o hoțoaică de care te servești să ajungi la cireșele vecinului, fără să ieși din curtea ta, cum se umple
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
liberă. Am traversat cu pasul grăbit drumul de la autobuz până în dreptul clădirii magazinului Hamashbir să o caut din ochii. Ce dezamăgire! Cutia violoncelului nu mai era și, în picioare, o violonistă, măruntă și maiestoasă prin felul cum mânuia arcușul pe vioara sprijinită sub bărbie, interpreta un cântec israelian a lui Arik Einstein, „Pe drumul spre gimnaziu”. După câțiva pași, însă, a zvâcnit bucuria în mine: uite-o, celista de ieri. Același obraz alb, mat și ridat, părul învolburat neobișnuit de rebel
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
fost judecat în procesul halatelor albe și... terminat. Și-a coborât pleoapele să-și ascundă lacrimile și iar a luat o sorbitură cu paiul. - Eu și fratele meu eram la gimnaziu. În casă am învățat încă de mici muzica, eu vioara, el violoncelul. Mama ne-a fost profesoară. Într-o vreme, în tinerețea ei, mama s-a bucurat de favoarea lui Serghei Prokofiev. O audia de multe ori. După ce s-a întâmplat cu tata ce s-a întâmplat, între tristețea și
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
sau contravaloarea lui la un concert a lui Zubin Mehta, să-l rogi să te audieze. Nu se poate să rămână indiferent la talentul tău, care n-are nici o legătură cu vârsta. Cânți la două instrumente... Spuneai că ai învățat vioara. Acuma, însă, cânți la violoncel. De ce? - De dorul fratelui meu. -------------------------------------------------------------------------------- * Din volumul „Femei și destine”, Editura Ofakim, Tel-Aviv, 2015 Referință Bibliografică: Getta BERGHOFF - VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF / Getta Berghoff : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V, 27 martie
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
mănăstire greco - ortodoxă închinată însemnatului eveniment și marelui prasnic al Botezului Domnului nostru Iisus Hristos. Enunțând, în următoarele rânduri, Lacul Tiberiadei și locurile sale înconjurătoare de pelerinaj (21x12km, adâncimea 48 m) care, privit de sus aducea ca formă cu o vioară, kinor - în ebraică. De la acest cuvânt a și provenit denumirea lacului - Kinneret (Num. 34, 11). În izvoarele scrise grecești și în Evanghelie poartă nume diferite: Lacul sau Marea Tiberiadei, după denumirea orașului Tiberias (Tiberiada), construit pe malul apusean de către Regele
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
tăcerea introspecției e incoloră, ca o absență dedicată sieși, moartea însăși își preschimbă negrul în alb, căci albul este mai nimic decât negrul, e hârtia fără scris, e harul nemaiîmplinit, e uniformizarea cu ceilalți. Muzicalitatea sa lirică are ecouri de vioară, uneori capricios rămasă „fără arcuș” sau cu struna ruptă de deziluzii, zgomotele disonante din jur devin „murmur de scrum”, râsul e un dans stacatto în ritmul „boabelor de ploaie”, pe care bătrânețea în slow motion se străduie să nu-l
ZBOR ÎN CĂDERE – CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CUI TE-A SCRIS ! de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349325_a_350654]
-
и скрипка (1960) pe care îl vând cu succes la asociația proaspăt creată „Iunost'” a „Mosfilmului”. Tarkovski primește primul său premiu la Festivalul Filmelor Studențești din New-York, în anul 1961, cu filmul de scurt metraj Каток и скрипкa (Compresorul și vioara), lucrare realizată în colaborare cu Vadim Iusov, caracterizată prin emanciparea camerei și expresivitatea culorii. În 1960, Tarkovski își termină studiile la VGIK cu calificativul „excelent”. În 1961, a fost angajat ca regizor de categoria a III-a la „Mosfilm”. Aici
A.A. TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349361_a_350690]
-
renunțarea? / Toate acestea nu valorează un leu, / Singura mea avere a fost însingurarea.” (Mihai Niculiță - „Testament”) Creația poetică a CAMELIEI IONIȚĂ MIKESCH stă sub semnul originalității, rafinamentul și eleganța versurilor tensionează și relaxează deopotrivă: „Umblă depărtarea îmbătă-n stele / o vioară-mi cântă doina la ureche / caută să-nfrângă lacrima-n cișmele / să găsească strunii, în arcuș, pereche” („Camelia Ioniță Mikesch - „ Lemnul în vioară plânge ca o stea”) ANCA FLORENTINA POPESCU trăiește ispititor momentele din copilărie, atmosfera din casa părintească și
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
sub semnul originalității, rafinamentul și eleganța versurilor tensionează și relaxează deopotrivă: „Umblă depărtarea îmbătă-n stele / o vioară-mi cântă doina la ureche / caută să-nfrângă lacrima-n cișmele / să găsească strunii, în arcuș, pereche” („Camelia Ioniță Mikesch - „ Lemnul în vioară plânge ca o stea”) ANCA FLORENTINA POPESCU trăiește ispititor momentele din copilărie, atmosfera din casa părintească și ninsorile de altădată apar ca o constantă a existenței: „Mi-e foarte dor de voi când vin colindătorii, / Și am uitat demult căldura
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
lucru se întâmplă și cu profesorii acestei instituții care dăruiesc cu iubire și pasiune din harul primit, elevilor Domniilor Lor, pregătindu-i spre a deveni adevărați artiști; prof. Mariana Iordache - canto, prof. Adriana Burcă și Mircea Petrescu - pian, prof. Ion Popescu - vioară și violă, prof. Nela Constantinescu - pictură și grafică, prof. Georgeta Novac - balet și prof. Nedelea Cătălina - teatru. După spectacolul ,, Eminesciana ,, închinat marelui poet nepereche unde s-a recitat din versurile sale, auditoriul prezent în sala neîncăpătoare a fost încântat de
REVISTA ,,CASA ARTELOR,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349901_a_351230]
-
dragi copii” alături de *tinerii artiști de la Colegiul Național de Muzică „GEORGE ENESCU”: Andrei Olaru - cls. a VIII-a - pian (F.Schubert - Impromptu op.142, nr.3 în Si bemol major), Profesor coordonator Gabriela Enasescu; Leon Mladin - cls.a IX-a - vioară (J.S.Bach - Partita a II-a în re minor - Allemanda si Courente), Profesor coordonator Laurențiu Beldeanu (cu sprijinul d-nei prof. Mihaela Tomescu, Președintele Fundației „Remember Enescu” și Maria Isabel Ștefan de la Sc. Generală 142 care va recita poeziile: „AM VĂZUT
IUBIŢI COPIII! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349999_a_351328]
-
aceste domenii obținând până în prezent numeroase premii la concursuri județene, naționale și internaționale. Cântă muzică populară și cultă de la vârsta de 7 ani. Simona Șcheul, în vârstă de 15 ani, elevă la Liceul „Ion Luca” din Vatra Dornei, cântă la vioară de 3 ani. Gabriel Rusu, în vârstă de 8 ani, cântă la vioară, de aproximativ 2 ani. Mircea Florin Cebanu, în vârstă de 13 ani, face parte din Orchestra Liceului „M. Berezovschi” de la Chișinău, cântă la fluier, flaut și nai
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Cântă muzică populară și cultă de la vârsta de 7 ani. Simona Șcheul, în vârstă de 15 ani, elevă la Liceul „Ion Luca” din Vatra Dornei, cântă la vioară de 3 ani. Gabriel Rusu, în vârstă de 8 ani, cântă la vioară, de aproximativ 2 ani. Mircea Florin Cebanu, în vârstă de 13 ani, face parte din Orchestra Liceului „M. Berezovschi” de la Chișinău, cântă la fluier, flaut și nai, ultimul fiind și instrumentul lui preferat. A participat până în prezent la mai multe
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală. Din repertoriul tinerilor de la Chișinău au făcut parte cântecele: „Cât trăim pe-acest pământ”, „La mijloc de codru de des”, „Limba românească”, „Pe munte cu iarba verde”, din care vom reproduce cântecul „Cât trăim pe-
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de dansuri populare foarte bogat, de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ROMÂNIA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Veniți acasă! Aici e... România ! Albastrul cerului e mai senin, În codrii se aude ciocârlia Și’n vârf de munte izvoare susurând. Iar cand viorile încep să cânte, Baladele în corzi de inimi se topesc Și plânge neamul românesc, În doinele ce încă mai jelesc ! Coloana este totuși infinită Și stă Brâncuși alăturea de ea, La masa tăcerilor asculta Vorbele ce’s spuse, în nopți
AICI E ... ROMANIA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344447_a_345776]
-
MATTES Haifa, Israel iunie 2011 ------------------------------------------------ Bianca MARCOVICI, născută Grimberg, la 22 iunie 1952, Iași. Poetă israeliană de limbă română, violonistă și ingineră de profesie. A absolvit „Universitatea populară"de 5 ani și Liceul de muzică „Octav Băncilă", din Iași, secția vioară. De asemenea ea este absolventă a „Facultății de Construcții Civile și Industriale” a Institutului Politehnic din Iași (1976). În 1991 a emigrat în Israel împreună cu toată familia. În perioada 1984-1987 a fost membră a Orchestrei Comunităților evreiești din București și
DIALOG ÎNTRE COLEGI DE SERVICIU ŞI DE SCRIS! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344499_a_345828]
-
patronat de centru, avându-l ca dirijor pe Modest Vișoiu. Corul a dat glas unei suite de cântece și poezii patriotice. Cu multă sensibilitate, au interpretat, acompaniați de cor și de grupul instrumental format din Gheorghe Jucan - clape, Augustin Teglas - vioară, Dumitru Tătar - saxofon, Alexandru Petran - vioară, soliștii: Victor Aldea, Sandu Țăgureanu, Ana Pralea, Elena Loghin. Romică Topan a recitat plin de patos poemul „Sunt român”, iar Marina Muntoi a emoționat cu „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” a lui
LA CENACLUL VASILE SAV DESPRE EROI.ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344550_a_345879]
-
dirijor pe Modest Vișoiu. Corul a dat glas unei suite de cântece și poezii patriotice. Cu multă sensibilitate, au interpretat, acompaniați de cor și de grupul instrumental format din Gheorghe Jucan - clape, Augustin Teglas - vioară, Dumitru Tătar - saxofon, Alexandru Petran - vioară, soliștii: Victor Aldea, Sandu Țăgureanu, Ana Pralea, Elena Loghin. Romică Topan a recitat plin de patos poemul „Sunt român”, iar Marina Muntoi a emoționat cu „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” a lui Mihai Eminescu. Partea a doua a
LA CENACLUL VASILE SAV DESPRE EROI.ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344550_a_345879]
-
în această perioadă s-a organizat și Concursul de interpretare muzicală „ Jurjac „ - ediția a-III-a, cu elevi cuprinși între clasele școlare, de la a-III-a, până la a-X-a. Atunci i-am cunoscut pe distinșii dascăli ce au făcut parte din juriu, doamna prof. de vioară Mihaela Tomescu, și soțul domniei sale, prof. de pian, Adrian Tomescu. Acestor distinși oameni, li s-au alăturat și alți invitați, oameni de cultură ai orașului, spirite exemplare în activitățile lor neobosite spre folosul întregii comunități al acestui oraș. În anul
ARTA FOTOGRAFICĂ A LUI MARIUS PETRESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344559_a_345888]
-
vin și pentru țuică. Pentru a le deosebi în partea unde este țuica are sculptate pe capăt pere, iar în partea unde este vinul are sculptați pe capăt struguri. În fața pavilionului expozițional se află Atelierul în aer liber de confecționat viori organizat de Fabrica Privată de Instrumente Muzicale „Gliga”, un elogiu adus hărniciei, migalei, bunului gust, cu care omul a făcut să cânte lemnul pădurii, tinereții, frumuseții costumului popular și cântecului izvorât din frânturi de har divin întrupate pe pământ. Fabrica
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
lemnul pădurii, tinereții, frumuseții costumului popular și cântecului izvorât din frânturi de har divin întrupate pe pământ. Fabrica Gliga, înființată în 1991, cel mai mare producător și exportator de instrumente din Europa, confecționează instrumente muzicale cu coarde și arcuș: violă, vioară, violoncel, contrabas, cutii pentru instrumente, arcuș, statuete. Instrumentele muzicale înregistrază o varietate de calități: maestro, profesional, student, școală și de mărimi, pentru vioară: 4/4, 7/8, 3/4, ½, ¼, 1/8, 1/10, 1/16, 1/32, pentru violă: 17
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]