7,597 matches
-
ceea ce a declanșat mișcările sociale din Sud. Pe lângă imnul faimos compus de un cântăreț pe nume G. Montehus pe muzica lui Chantegrelet și Doubis în cinstea "soldaților curajoși din secolul al XVII-lea"70 care au luptat împotriva pierderii producției viticole, războiul civil al vinului avea sa aibă cel puțin cinci efecte benefice pentru viticultori: în primul rând, pe 1 august 1907 a fost înființată Confederația generală a Viticultorilor (CGV), Ernest Ferroul fiind primul președinte al acesteia; în al doilea rând
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
erau sau nu frauduloase. La începutul secolului trecut, dimpotrivă, producția se afla în plină expansiune în timp ce consumul a început să stagneze. A apărut, astfel, necesitatea de a descoperi factorii care blocau piața vinului și de a vedea care dintre producțiile viticole erau ilegale. Drept urmare, a avut loc manifestarea violentă din 1907 în scopul denunțării "fraudei". În contextul acestor evenimente violente apare un element nou: stagnarea consumului de vin. Mult timp, acest fenomen a fost, în mod greșit, pus pe seama celor două
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
prin contracția cuvântului Bockbier (fr. bière du bouc) care vine de la Enbeckbier (bere de Enbeck). Tot în secolul al XVII-lea, prezența olandezilor la Bordeaux a impus înființarea unei braserii în acest oraș pe care Evul Mediu îl considera capitala viticolă a lumii civilizate.80 Fabricarea berii la scară industrială și răspândirea consumului acesteia datează abia din secolul al XIX-lea, când distrugerea masivă a podgoriilor franceze din cauza filoxerei și dezvoltarea clasei muncitorești i-au dat un avânt deosebit: în 1900
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din nordul Europei practică un fel de "neoprotecționism" care se ascunde, într-un mod mai mult sau mai puțin abil, în spatele unor regulamente sanitare, al unor norme de securitate, sau în spatele unor preocupări ce privesc consumerismul sau ecologia. III. Spațiul viticol european Comunitatea economică europeană (CEE) din trecut și Uniunea Europeană de azi87 sunt o creație a Dreptului. Așa cum este ea, Europa comunitară se distinge de tentativele unificatoare prin foc și spadă care au însângerat istoria europeană: cea a lui Iulius Cezar
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Curtea de justiție a Comunităților europene în materie de vinuri și de băuturi spirtoase. Piața comună a vinului nu a fost niciodată percepută drept piatra de temelie a construcției europene. Pentru statele membre din Nord, consumatoare de bere, reglementarea problemei viticole nu s-a putut concretiza decât printr-o reglementare financiară. Pentru principalele două țări producătoare, negocierile destinate ajungerii la un compromis între dirijismul francez și anarho-liberalismul italian s-au dovedit a fi pe zi ce trece mai dificile 93. Pentru
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
are la bază concluziile șefilor de Stat și de Guvern expuse în cadrul summit-ului organizat la Dublin pe 3 și 4 decembrie 1984. Sistemul instituit se bazează pe un management de estimare al pieței vinurilor de masă la începutul campaniei viticole (de la 1 septembrie până la 31 august). Astfel, atunci când apare un dezechilibru între producția și consumul de vin în cadrul bilanțului estimativ stabilit de Comisia europeană în luna decembrie a fiecărui an, se recurge la distilarea obligatorie a vinului. Tot din 1984
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de orice responsabilitate financiară, proces început deja în privința susținerii pieței. În ce privește aspectul structural, principalele dispoziții ale planului de stimulare pentru tăierea viilor au fost consolidate în mod considerabil începând cu anul 1976. La sfârșitul secolului trecut, totalul suprafeței de producție viticolă a Franței a scăzut considerabil: de la 1 200 000 ha în anul 1968 a ajuns în anul 1988 la 960 000 ha (adică o scădere anuală de 17 000 ha ). Această diminuare a afectat mai ales podgoriile ce produceau vinurile
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fi imputabilă celor 28 000 ha desființate între anii 1988-1989. În cadrul deciziilor luate de către cele douăsprezece state membre cu ocazia punerii de acord asupra prețurilor din anii 1990 -1991, s-a hotărât că primele acordate pentru renunțarea definitivă la suprafețele viticole finanțate în proporție de 70 % de către Comunitatea Europeană nu mai reprezintă o măsură structurală, ci o intervenție destinată regularizării pieței. Acest program de defrișare este de acum în întregime susținut de către secțiunea Garantare a FEOGA. Această dispoziție a fost aprobată
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
rus sau un american consumă aproximativ 7 litri, pe când un japonez bea mai puțin de un litru de vin). Aderarea Greciei la Comunitatea Europeană în anul 1981, apoi a Portugaliei și mai ales a Spaniei în 1986, modifică profund economia viticolă comunitară. Întinzându-se din Attica până la Oceanul Atlantic, spațiul viticol european reprezintă în prezent aproape jumătate din suprafața mondială de viță de vie, 58 % din producția de vin de pe glob, o piață potențială de 350 de milioane de consumatori. Europa celor
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
un japonez bea mai puțin de un litru de vin). Aderarea Greciei la Comunitatea Europeană în anul 1981, apoi a Portugaliei și mai ales a Spaniei în 1986, modifică profund economia viticolă comunitară. Întinzându-se din Attica până la Oceanul Atlantic, spațiul viticol european reprezintă în prezent aproape jumătate din suprafața mondială de viță de vie, 58 % din producția de vin de pe glob, o piață potențială de 350 de milioane de consumatori. Europa celor 15 state membre numără șapte țări viticole, dintre care
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Oceanul Atlantic, spațiul viticol european reprezintă în prezent aproape jumătate din suprafața mondială de viță de vie, 58 % din producția de vin de pe glob, o piață potențială de 350 de milioane de consumatori. Europa celor 15 state membre numără șapte țări viticole, dintre care patru sunt mediteraneene. Odată cu expansiunea Europei viticole, se produce și dezvoltarea economică a unei Europe mediteraneene, civilizația vinului, opusă Europei de nord, cea a berii. Totuși, trebuie să adăugăm și concurența existentă chiar pe teritoriul Europei latine. Căci
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din suprafața mondială de viță de vie, 58 % din producția de vin de pe glob, o piață potențială de 350 de milioane de consumatori. Europa celor 15 state membre numără șapte țări viticole, dintre care patru sunt mediteraneene. Odată cu expansiunea Europei viticole, se produce și dezvoltarea economică a unei Europe mediteraneene, civilizația vinului, opusă Europei de nord, cea a berii. Totuși, trebuie să adăugăm și concurența existentă chiar pe teritoriul Europei latine. Căci, în ceea ce privește schimburile de produse viticole, țările în cauză nu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
mediteraneene. Odată cu expansiunea Europei viticole, se produce și dezvoltarea economică a unei Europe mediteraneene, civilizația vinului, opusă Europei de nord, cea a berii. Totuși, trebuie să adăugăm și concurența existentă chiar pe teritoriul Europei latine. Căci, în ceea ce privește schimburile de produse viticole, țările în cauză nu posedă piețe de desfacere decât în afara granițelor. Este adevărat că nu există complementaritatea nevoilor pentru o Piață comună a vinului și că, în acest sector, ca și în altele, este nevoie să se creeze un organism
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
viticultorilor, 56 III. Sfântul Bachus, 59 IV. Sfântul Vincențiu, 61 Capitolul 4 Vinul și sărbătorile sale / 68 I. O băutură "festivă", 69 II. De la Dionisiile à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau", 71 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole, 77 IV. Confreriile vinului și sărbătorile bahice, 81 Capitolul 5 Vinul și consumul său / 83 I. O băutură istorică, 84 II. De la amforă la sticlă, 94 III. Ambalajul și conținutul, 101 IV. De la vinul "aliment" la vinul "de agrement", 109
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
II. De la amforă la sticlă, 94 III. Ambalajul și conținutul, 101 IV. De la vinul "aliment" la vinul "de agrement", 109 Capitolul 6 Vinul și Europa / 118 I. O băutură europeană, 118 II. Civilizația vinului și patriile berii, 120 III. Spațiul viticol european, 128 IV. Piața unică europeană a vinurilor, 139 Concluzii "Vinul" care a urmat vinului / 147 Bibliografie / 153 u , r din momentul cțtegnonului sub numele de Jean XXII În aceeași serie (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Biserica și elitele
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în franceză) la data de 7 februarie 1992, instituțiile comunitare își măresc numărul de la patru la cinci: Parlamentul European, Consiliul Miniștrilor, Comisia Europeană, Curtea de Justiție, la care se adaugă Curtea de Conturi. 93 Dificultățile întâmpinate cu ocazia elaborării statutului viticol comunitar pot fi exemplificate prin "compromisul cultural" adoptat pentru reprezentarea simbolică a tipurilor de vin de masă. Acestea sunt simbolizate prin litera inițială a cuvântului latin corespondent: R de la rubeus (roșu) și A de la albus (alb). 94 Despre evoluția reglementărilor
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
la muncă în străinătate, în Italia, în Spania, în Grecia etc. Mai există un fenomen al migrației sezoniere. în perioadele de iarnă târzie și de primăvară timpurie mulți bărbați încă buni de lucru pleacă la lucru în fermele pomicole sau viticole din județele vestice: Timiș, Arad, Bihor sau în Dobrogea. Acolo lucrează la curățat via sau pomii fructiferi, fie la recoltat fructe sau struguri și se întorc acasă cu ceva bani pentru a-și mai îmbunătăți traiul. O parte din femeile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Capitolul din program referitor la finanțele publice și private releva faptul că georgiștii doreau să promoveze deplina egalitate de tratament între capitalul străin și cel românesc. Ei preconizau, de asemenea, valorificarea intensivă a minelor de aur, micșorarea impozitelor agricole și viticole și reintroducerea patentei fixe, diferențiate după însemnătatea veniturilor. Se aprecia că legea de stabilizare monetară adoptată în 1929 trebuia să fie menținută. Paragraful privind politica externă înscria, alături de respectarea tratatelor existente, necesitatea consolidării Micii Înțelegeri, a alianței cu Polonia, precum și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
egalitate cu capitalul românesc. Stabilizarea leului, prin legea 71529 trebuie să fie menținută. Pentru augmentarea stocului, intensivă punere în valoare a minelor de aur din țară. Bugetele să fie întocmite potrivit capacității reale de plată a contribuabililor. Impozitele agricole și viticole să fie micșorate. Impozitele asupra cifrei de afaceri și pentru drumuri să fie revizuite. Se va introduce patenta fixă împărțită pe clase după însemnătatea veniturilor. Tarifele vamale să servească cât mai puțin interesul fiscal și cât mai mult directivele și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1954), Complexul agropedologic din podgoria de la sud de Iași, Bul.Șt.Acad.R.P.R., Secț.de șt.biol., agron., geol., geogr., nr.4, t.VI. BUCUR N., MITU V., BARBU N., DARIE T. (1955), Complexul natural și de utilizare din centrul pomicol și viticol Comarna-Iași, Rev. "Grădina, via și livada", nr.11. BURDUJA C., BARBU N. (1955), Contribuții la fitogeografia Colinelor Tutovei, Probl.de geogr., II. SFICLEA V., BARBU N. (1956), O nouă interpretare a suprafeței de eroziune Câmpuri-Rugetu, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din România, Ed. Acad. Rom., București (390 p.). DONISĂ I., UNGUREANU AL., BARBU N. (2004), Profesorul Gh.I.Năstase (1896-1985) o viață și o operă închinate neamului românesc și științei geografice. COTEA D.V., BARBU N. ș.a. (2005), Podgoria Cotnari-Monografie istorică geografică, viticolă și oenologică, sub tipar, Ed. Acad. Rom., București (655 p.). LIXANDRU GH., BARBU N. (2005), Haralambie Vasiliu ctitorul învățământului superior agronomic din Moldova, în Analele Șt. ale Universității din Chișinău. Colaborator la elaborarea următoarelor hărți : -Harta solurilor R.S.România, sc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Puccinia graminis), cornul secarei (Claviceps purpurea), tăciunele porumbului (Ustilago zeae), mana cartofului (Phytophtora infestans), mana florii- soarelui (Plasmopara halstedii), putregaiul merelor și perelor(Monilia fructigena), putregaiul cireșelor (Monilia cinerea), putregaiul frunzelor de prun (Polystigma rubrum), mana viței -de -vie (Plasmopora viticola) ș.a. În flora spontană a comunei Șipote există și un număr destul de mare de plante superioare considerate plante medicinale și aromatice, cu o binecunoscută valoare terapeutică. Multe din aceste plante sunt recoltate de către locuitorii din comună și utilizate în medicina
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ha în intravilan. Marile categorii de terenuri care fac parte din cele agricole dețineau în 2002 următoarele ponderi (tabelul nr. 9 ): terenuri arabile -5896 ha(65,74 %), pășuni 1941 ha (21,64%), fânețe -115 ha(1,28 %), vii si pepiniere viticole -130 ha(1,44% ) și livezi si pepiniere pomicole- 30ha ( 0,30 %). Suprafața terenurilor neagricole cu valoare de 886 ha cuprinde 30 ha cu pădure (0,33%), 275 ha cu ape (3,06%), 142 ha cu drumuri (1,05%), 164
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
hectare de livadă denotă existența unei anumite tradiții în pomicultură, prin cultivarea unor soiuri adaptate condițiilor de aici: pruni, cireși, vișini, meri, nuci. Destinația principală a terenurilor agricole s-a păstrat în mare parte după 1990, cu excepția sectorului legumicol și viticol, care au avut de suferit consecințele aplicării greoaie a noii legi funciare. Astfel, profitându-se de vidul legislativ creat și de bulversarea relațiilor sociale legate de punerea în proprietate, o parte din plantațiile viticole, precum și ferma legumicolă din cadrul fostului C.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
după 1990, cu excepția sectorului legumicol și viticol, care au avut de suferit consecințele aplicării greoaie a noii legi funciare. Astfel, profitându-se de vidul legislativ creat și de bulversarea relațiilor sociale legate de punerea în proprietate, o parte din plantațiile viticole, precum și ferma legumicolă din cadrul fostului C.A.P. Șipote au fost desființate, terenurilor respective dându-li-se alte scopuri agricole de către proprietarii privați. Astfel, de la suprafețele de cca. 289 ha cu viță -de- vie în 1985 și producții de 4187
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]