7,093 matches
-
de imagini care să fie sau să se substituie haosului de acum. Acum, de când ei, bieții bătrânei zăpăciți de neliniște, au observat la mine ceva ciudat (toată povestea cu acoperirea oglinzii și multe altele), de când mi-am exersat noile coarde vocale urlând la ei într-un acces de isterie, mă lasă-n pace, să zac aici, în camera asta înaltă ca un turn. Și sânt niște după-amieze aurii, nostalgice, în care de afară nu se aude nimic altceva decât foșnetul câtorva
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
puțin rom în ceai. Dar de ce-or fi avut nevoie zeii de jongleriile noastre? adăugă zâmbind, câteva clipe în urmă. - Nu mă întreba, pentru că n-aș ști ce să-ți răspund. Ce este sigur este că toate artele, muzica vocală și instrumentală, dansul, sculptura, pictura, toate au fost inventate ca să omagieze și să slujească pe zei... - Muzica, dansul, teatrul, asta înțeleg, vorbi Maria. - Dar nu asta constituia, propriu-zis, subiectul nuvelei, o întrerupse Antim. Adevărata dramă a început după aceea, după ce
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aceste date se transmit, prin această aparatură complexă, mecanică, spre servanții 2 și 3, care Încep să manevreze roți dințate și manivele și alte piese, astfel Încît pe anumite scale să se suprapună anumite indicatoare), are loc un schimb foarte vocal de mesaje: tun Încărcat, țintă prinsă, este coincidență, tun - foc. — E clar? Întreabă caporalul Cerbu, care-și compensează statura nefericită cocoțîndu-se pe malul de pămînt care ascunde tunul și privind cu o superioritate comică ceata de vlăjgani tăcuți, din care
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
coincidență! Tun, foc! Acestea au fost ultimele cuvinte care mi-au străpuns articulat, cu sens, timpanul. Au urmat cele trei bubuituri apocaliptice, iar acum ceea ce aud, fie sunete emise de natură, fie de om, prin acte mecanice sau cu ajutorul corzilor vocale, sînt un fel de triluri sintetice, muzica unei orgi cu tuburile sparte, zgomotul unui univers paralel. Am timpanele franjuri. Sunetele lumii sînt modulate și aproximativ melodioase și incoerente și nu mai Înseamnă nimic. Armata, după ce m-a transformat Într-un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
prea rigid simț al demnității poate dăuna unui artist, e un aspect al egoismului, dăruiește-te, relaxează-te, lasă muzica să cânte prin tine, cum ar spune japonezii. Și păstrează sunetul sus, sus de tot, nu te gândi la coardele vocale, situează-te în sferele cerebrale, trebuie să te simți într-o zonă vastă, plină de caverne goale prin care vibrează coloane detașate, spiralate, de aer. Vibrează! Încă n-ai atins acel înalt pianissimo absolut, care se topește în spațiu într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
m-am oprit să cumpăr apă, domnul de la bar mi-a zis să caut la Arudy un loc de dormit, la parohie, și mi-a dat un număr de telefon. Am sunat de mai multe ori, dar a răspuns mesageria vocală, cerându-mi să las un mesaj, și am lăsat, spunând cine sunt și că doresc un loc pentru a rămâne peste noapte. In orele de după amiază și apoi spre seară, simți cum oboseala se acumulează în mușchi, oase, cum rucsacul
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
aceste forme, procesul dialogic, așa cum l-am analizat în subcapitolele anterioare, subliniază, deși diferențiat în anumite momente, în mod constant, raportul dintre cuvântul lui Dumnezeu și răspunsul omului. Mărturisirea pe care o face penitentul trebuie să fie în mod normal vocală, însă aceasta depinde și de posibilitățile sale fizice și morale. Există cazuri speciale, cum ar fi persoanele mute, muribunde, persoane cu blocaje psihologice sau emotive, cazuri în care li se poate permite acestora să se exprime și prin diferite gesturi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
altele, cohorte sistematice, dar frământate de însuși mersul lor succesiv, aproape simultan. Se repetau mereu mai frecvente, deși în cadență, obsedau, cuprindeau în spațiul lor auzul ca într-un haos prins între munți. Dure, inexorabile, durerile împietrite în marmora acordurilor vocale urcau în legiuni grele, pline de jale, pe suișul lor neisprăvit spre Eternitate. Părea că pasul lor nu se va mai isprăvi niciodată acolo sus, în infinit, pasul lor aci, jos, înfipt în camera convulsionată de un același spasm, în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
foarte multă exuberanță. La fel s-a petrecut la munte și la mare. Am dat și mai ales am primit multe telefoane, semn că nu sunt singur. Cred că am vorbit cam trei ore constatând că mi-au obosit corzile vocale, ca pe vremuri când predam la catedră. Semnificative și de o factură deosebită au fost convorbirile telefonice cu Gruia Novac, Ștefan Cucoș și Ion Popescu-Sireteanu, iar ca încheiere am primit telefon și din Londra de la bunul meu vecin G. Teodorescu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
II, pe care el nu l-a citit - nevăzând - ci i-a fost citit de cei dragi din jurul său. Încet-încet, marcat de efortul lui de a-l înțelege, a vorbit tot mai sincopat și mai încet, mai șters ca ton vocal, devenind din ce în ce mai de neînțeles. Continui să-l ascult fără a-l înțelege, dar mimam înțelegerea. Mi se plângea că îi este foarte greu în starea în care se află însă îl mângâiam cu faptul că vârsta noastră înaintată la care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ajuns la viile lui Scârlat și Iorgu Ocheșanu din apropierea casei în care mă născusem. În tot timpul acelei alunecări eram fascinat de albul ce-mi ușura coborârea, dar și de o extraordinară muzică de operă cu orchestră, cor și soliști vocali ce excelau prin ariile pe care le interpretau cu voci înalte, sigure, iar eu fredonam în rând cu acei soliști vocali cu atâta intensitate încât îmi auzeam distinct propria-mi voce. Cântam cu atâta simțire și bucurie, cântam cu inima
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de albul ce-mi ușura coborârea, dar și de o extraordinară muzică de operă cu orchestră, cor și soliști vocali ce excelau prin ariile pe care le interpretau cu voci înalte, sigure, iar eu fredonam în rând cu acei soliști vocali cu atâta intensitate încât îmi auzeam distinct propria-mi voce. Cântam cu atâta simțire și bucurie, cântam cu inima și sufletul care-mi vibrau cu așa sensibilitate, dându-mi impresia unei adevărate delectări ce mă făceau fericitul-fericiților!... Numai într-un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
La sfârșitul războiului, când s-a întors în Lisa, nu l-a recunoscut mai nimeni. Avea aproape douăzeci și opt de ani. Trecuse printr-un tifos exantematic cumplit, își lăsase mustață, se maturizase sub gloanțe și vorbea stins, abia auzit, deoarece coardele vocale îi fuseseră afectate în urma exploziei unui obuz care-l îngropase în pământ. Cu asta, contactele tatei cu istoria au încetat. Sau au devenit neinteresante. Căci, în Lisa, istoria nu cânta la fanfară, nu mărșăluia în cizme ori în bocanci. Umbla
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Îmbrățișeze, scăldîndu-i fața cu lacrimile ei. Se apropie atunci un bărbat care-i spuse „Susan“, așa cum ei niciodată nu mai auziseră pe cineva spunîndu-i, ca și cum ar fi fost singurul cuvînt pe care-l știa, ca și cum și-ar fi pus corzi vocale de aur făcute la comandă ca să-l pronunțe cît mai plăcut. Susan Își puse ochelarii de soare și schiță un zîmbet, Juan Lucas, dac-ai ști prin cîte am trecut. Juan Lucas o luă de braț, liniștește-te, liniștește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-o linguriță din cenușa Zarazei. Când ulti mele urme de cenușă de pe pe reții urnei au fost înghițite, cântă rețul și-a turnat terebentină pe gât, dar n-a reușit să moară. N-a făcut decât să-și ardă coardele vocale, terminând cu cântatul pentru totdeauna. A dispărut cu totul și din Bucureștiul real, și din celălalt București, fan tomatic și cețos, din memoria oamenilor. Unchiul meu dinspre mamă, care este actor, făcea un turneu cu trupa lui când l-a
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
un nume, precum formațiile de muzică rock, ne numeam chiar “Entuziaștii”. (De fapt, am cântat o vreme și-ntr-o formație rock, “Dragonii” - evident preferam varianta englezească a numelui acesta. Așa m-am apucat să învăț englezește, căci, fiind solistul vocal al grupului, mi-am dat seama că trebuia neaparat să cunosc, cât de cât, și această limbă. Nu puteai apărea pe scenă fără să ai în repertoriu cel puțin două-trei șlagăre englezești. Nu după multă vreme, însă, am abandonat muzica
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
etajul al optzeci și șaselea al clădirii Standard Oil. Mama ei avea obiceiul s-o sune interurban doar ca să-i audă vocea de telefonistă. —Cum ai învățat să vorbești așa? Nu e bine! Sigur nu-ți face bine la corzile vocale. De la Chicago plecase la Los Angeles, cel mai grozav oraș din lume. Acolo poți fi multe lucruri, încercase ea să-i spună lui Mark. Poți să-ți găsești de lucru oriunde. Ăia de acolo se bat pe tipi așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
explica ceea ce nu vezi. Problema e că sosia lui Karin pare așa de adevărată. Stă singur, respectând legile, ascultând ceva odihnitor, când ea vine să-l hărțuiască. Nu vrea s-o lase baltă cu rolul de soră. Aude muzica. Triouri vocale hawaiiene? Nu știu. Parcă ar fi polci polineziene sau așa ceva. De unde ai asta? sare ea cu gura. Treaba mea. Mi-a dat-o un îngrijitor, pentru c-am fost băiat cuminte. Mark? Vorbești serios? Ce e? Crezi că am furat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu nășteam un copil, ci îmi nășteam propriile organe. Ieșeau din mine unul după altul - inimă, plămâni, intestine, mă goleam complet. Încercam să-l strig pe H. să cheme ambulanța, doar că tocmai în momentul ăla întreg gâtlejul, cu tot cu corzile vocale, a luat-o la vale prin cervix. Mi-am adunat de pe podea corzile vocale dintr-o baltă de sânge - erau două, ca niște sârme ghimpate - și am încercat să le răsucesc în formă de cuvinte, de litere. Voiam să scriu
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
altul - inimă, plămâni, intestine, mă goleam complet. Încercam să-l strig pe H. să cheme ambulanța, doar că tocmai în momentul ăla întreg gâtlejul, cu tot cu corzile vocale, a luat-o la vale prin cervix. Mi-am adunat de pe podea corzile vocale dintr-o baltă de sânge - erau două, ca niște sârme ghimpate - și am încercat să le răsucesc în formă de cuvinte, de litere. Voiam să scriu HELP !, doar că după un secol de răsucit și dezrăsucit mi-a ieșit cu
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
și o conștiință liberă; dacă ai toate acestea, vei intra în corul divin și te vei așeza lângă David”. Asemenea afirmații par în contradicție cu viziunea generală a epocii patristice. Părinții bisericii, însă, nu sunt împotriva studiului și a perfecționării vocale, ci vor doar să sublinieze superioritatea perfecționării interioare și a dispoziției cu care se cântă. De fapt, alte pasaje demonstrează eficacitatea cântecului îngrijit: „Corul reprezintă unitatea spirituală a cântăreților; când cântăm în cor, trebuie să existe o unitate perfectă: dacă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
noile zone evanghelizate să sprijine, prin intermediul difuziunii cântecelor, prestigiul și răspândirea liturgiei romane. Rolurile în cadrul scholei erau patru: primicerius sau archicantor, secundicerius, tertius și quartus scholae. Acesta din urmă avea și numele de archiparaphonista, întrucât stătea înaintea copiilor cu calități vocale mai deosebite (paraphonistae), acestora fiindu-le încredințată execuția fragmentelor aleluiatice a solo. Archicantorul, de regulă abatele mănăstirii anexate bazilicii San Pietro, avea funcția de maestru compozitor. Ordo roman XIV amintește cu mândrie numele abaților Catalenus, Maurianus și Virbonus, acesta din
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
În acest sens, oficiul diurn și nocturn, precum și misele solemne, sunt cântate asiduu de către cler și popor în mod sobru (maturo tenore), cu o desfășurare a vocilor distincte în mod unitar (distincta gradatione), astfel încât plăcerea să decurgă din însăși distincția vocală și echilibrul melodiilor. Dar anumiți discipoli din noua școală, în timp ce sunt atenți să măsoare timpii, se preocupă să introducă note noi; preferă să inventeze melodii noi decât să le cânte pe cele vechi; melodiile ecleziastice sunt cântate cu semibrevis [nota
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
tehnic și profesional, iar muzica și-a asumat roluri ieșite din comun și de înaltă ținută. Limbajul muzical se dezvoltă și devine mai transparent: se cizelează tehnica imitativă-contrapunctică; armonia merge în direcția consonanței și a funcționalității; în raport cu textul, și rolurile vocale devin tot mai specifice. Deja cu flamanzii se fac experimente din care rezultă că ansamblul vocal cel mai potrivit și proporționat este cel format din cantus (încredințat copiilor sau, în lipsa lor, falsetiștilor), altus (tenori acuți), tenor (tenori normali) și bassus
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Limbajul muzical se dezvoltă și devine mai transparent: se cizelează tehnica imitativă-contrapunctică; armonia merge în direcția consonanței și a funcționalității; în raport cu textul, și rolurile vocale devin tot mai specifice. Deja cu flamanzii se fac experimente din care rezultă că ansamblul vocal cel mai potrivit și proporționat este cel format din cantus (încredințat copiilor sau, în lipsa lor, falsetiștilor), altus (tenori acuți), tenor (tenori normali) și bassus (bași). Dar nu este unicul complex folosit; mai sunt cunoscute și practicate și alte combinații vocale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]