5,110 matches
-
același lucru se poate spune despre toate amin-tirile, indiferent dacă ele privesc cuvintele schimbate într-o conversație, istoria relațiilor noastre cu o persoană ori alta sau chiar reflecțiile, stările afective prin care am trecut în timpul unei plimbări sau al unui voiaj. De data aceasta memoria percepțiilor nu are decît o intervenție secundară. Nu e de ajuns să revedem în gînd aceleași locuri ca să putem reconstitui suitele de reflecții și de sentimente care s-au derulat, fără îndoială, în același cadru spațial
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
toți călătorii ar fi folosit un penel romantic, ci al unui romantism prin supunere la obiect. Nici nu-i nevoie să presezi prea tare tubul: culoarea locală țâșnește de la sine. O pagină tipică, aș zice chiar indispensabilă, în notele de voiaj ale străinilor, iar apoi și în schițele de moravuri autohtone este cea dedicată panoramei contrastelor. Numărul acestor „panorame“ este suficient de mare pentru a umple o antologie. Iată-l pe finlandezul Gustav Adolf Ramsay, locotenent colonel în armata rusă, participant
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cioară!“ Un stimulent major al spiritului de imitație îl constituie înmulțirea, într-o măsură considerabilă, a călătoriilor peste hotare. În Propășirea (1844, nr. 18) citim despre ele o spirituală notă nesemnată, care - după stil - i-ar putea aparține lui Kogălniceanu: „Voiajuri și primblări! Românii au început a se face cosmopoliți și, de vro câțiva ani, gustul voiajurilor s-au lățit atât de mult între ei, că nu-i primăvară în care să nu iasă din țară caravane întregi de tineri și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
călătoriilor peste hotare. În Propășirea (1844, nr. 18) citim despre ele o spirituală notă nesemnată, care - după stil - i-ar putea aparține lui Kogălniceanu: „Voiajuri și primblări! Românii au început a se face cosmopoliți și, de vro câțiva ani, gustul voiajurilor s-au lățit atât de mult între ei, că nu-i primăvară în care să nu iasă din țară caravane întregi de tineri și de dame, ce merg să se desfăteze în plăcerile Vienii, a Parisului și ale Italiei. Aceste
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Italiei. Aceste călătorii depărtate s au făcut pentru ei o trebuință neapărată, ce vădește iubirea lor pentru civilizație. Cu vro cincisprezece ani în urmă, cel mai mic drum, fie măcar păn’ la Târgul-Frumos, se părea o călătorie îngrozitoare, însă acum voiajurile de câte 800 de mile se par un lucru atât de ușor, încât se numesc chiar primblări. Mai dăunăzi o damă foarte delicată zicea cu un aer serios ce o înfrumuseța și mai mult: «Astăzi am făcut un voiaj tare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
acum voiajurile de câte 800 de mile se par un lucru atât de ușor, încât se numesc chiar primblări. Mai dăunăzi o damă foarte delicată zicea cu un aer serios ce o înfrumuseța și mai mult: «Astăzi am făcut un voiaj tare ostenitor de la grădina publică până la rediu, dar piste o lună am să fac o primblare pin Italia și pin Franția.»“ Ironia sprintenă a acestor rânduri nu le ascunde gravitatea subiacentă. Formele pe care le îmbracă „iubirea pentru civilizație“ a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lună am să fac o primblare pin Italia și pin Franția.»“ Ironia sprintenă a acestor rânduri nu le ascunde gravitatea subiacentă. Formele pe care le îmbracă „iubirea pentru civilizație“ a unora inspiră și reflecții mai acide, ca în foiletonul satiric Voiajul diavolului, apărut în Albina românească (1845, nr. 36 și 37). De când oare au început ieșenii să coboare mai frecvent în iad? „- De când civilizația au început în zodia Racului, adecă pe dos, de când s-au lepădat straiele vechi mai nainte de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lepădat straiele vechi mai nainte de a fi gata cele nouă, de când se învață dialecte streine dând uitărei limba mumei, de când luxul și romansurile sânt mai trebuitoare decât pâinea cea de toate zilele, și de când, fără căpital moral, urmează mania voiajurilor. Damele se îmbolnăvesc dacă, în cursul unui an, nu răsuflă 9 luni aer străin; neputând trăi fără dame, după ele călătoresc boierii, după aceștia se înstrăinează banii țărei, până și lipitorile au început a voiaja la Paris!“ Proza publicistică și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
-i ajungă -/ și la gît cu o cruce de opal.// Cu ochii arși de ideală spuză/ el bate ulița cotită cam pe unde/ la geam după perdele se ascunde/ sînul tău și umeda ta buză”4). - Prezentă la romantici, ideea voiajului „prin Orient” era un loc comun al prozei și teatrului de la sfîrșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Se găsește în Dan de Vlahuță și în Hagi Tudose de Delavrancea, iar mai tîrziu în Papucii lui Mahmud de Gala Galaction
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și tehnici susținute de o stare de spirit particulară, care urmăresc satisfacrea În cele mai bune condiții psihosociale a nevoilor de servicii turistice, atât pentru turiști cât și pentru populația gazdă și În același timp profitabilă financiar pentru organizatorii de voiajuri”. Pornind de la elementele menționate, OMT are În vedere faptul prin care marketingul turistic Îndeplinește trei funcții principale, și anume de: a) comunicare, al cărui rol este acela de a atrage atenția turiștilor potențiali asupra caracteristicilor unor produse turistice; b) dezvoltare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
romani, precum și numele zeului Zamolxe sau a marelui preot Deceneu, care, la Iordanes ia înfățișarea unui zeu civilizator. Putem admite, pe baza absenței informațiilor despre carpi (carpo-daci) după plecarea vizigoților, că aceștia i-a însoțit în deplasarea lor spre Spania, „voiaj” care a durat destul de mult ca spiritualitatea carpo-dacilor să fie asimilată de goți. Acești goți veniți în Dacia cu două secole înainte ca Paulus Orosius, amintit deja (goții care altădată erau geți), este de părere și academicianul Coteanu, „nu aveau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
timp, receptorul descoperă o meditație pe seama condiției umane. În centrul atenției se află omul supus unui destin tragic, tinzând să-l depășească. O explicație este dată de poet Într-o notă de pe prima filă a ms 2275: „În descrierea unui voiaj În Țările române, germanul K. (Kunisch) povestește legenda Luceafărului. Aceasta este povestea. Iar Înțelesul alegoric ce i-am dat este că, dacă geniul nu cunoaște nici moarte și numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte, Însă, pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
versuri se sugerează un complex metaforic: floare - om - stea, prezent În orația de nuntă, În lirica orală, În genere. Întregul poem este metaforic. Dacă luăm În considerație afirmația lui Mihai Eminescu de pe fila manuscrisului 2275, conchidem că: „În descrierea unui voiaj prin Țările Române, germanul K povestește legenda luceafărului. Aceasta este povestea. Iar Înțelesul alegoric ce iam dat este că, dacă geniul nu cunoaște moarte și numele lui scapă de simpla uitare, pe de altă parte, Însă, pe pământ, nu e
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de la gara Ghimpați (Dragoș Vodă) va conduce Petre Angiu, iar la gara Ivănești, Gh. Urlan, amâdoi absolvenți ai școlii inferioare de agricultură. Peste ei, asistentul meu, inginer D.Tinculescu îi va controla odată lunar, manipulând fondurile necesare. La compania de voiaj, m-am interesat pentru bilete pe vapor încă din luna August, dar n-au gasit locuri pe un vapor american decât la 1 Octombrie cu plecarea din Germania, de la Hamburg. Prețul călătoriei Hamburg - New- York, clasa I pe vaporul President
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Hamburg ne așteaptă transatlanticul Prezident Harding. Plecarea e fixată pentru Marți 1 Octombrie ora 0. Luni la ora 8 seara ne adunăm în centrul orașului, de unde urmează să ne ia un autobuz special. Punctul de colectare e în fața agenției de voiaj. Un mare pachet de scrisori și ziare mă așteaptă pe adresa Hamburg-America Line. Cu deosebită plăcere găsim aci pe prietenul nostru turc cu care am călătorit cu trenul. Sănduța sare în brațele lui. A venit să-și ia rămas bun
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
vizită medicală, ne anunță că suntem liberi pentru debarcare. Pe chei, lume multă, batiste de toate culorile, îmbrățișări și lacrimi de bucurie, poate și de durere. O familie îndoliată așteaptă debarcarea unui cetățean, mort de un atac de inimă în timpul voiajului, pe furtună. Cheiul e împărțit ca o cutie imensă de șah, în pătrate de 10 m2, fiecare marcat cu o literă de alfabet. E cea mai rapidă metodă de întălnire, de recunoștere a persoanelor între ele. Ne instalăm la litera
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Stephen Cleveland, al 22-lea președinte al Statelor Unite (1885-1889). Noaptea rămânem în orașul Elyria. Acesta e unul din avantajele automobilului. Vizitezi ziua un oraș mare dar scump și te retragi pentru noapte într-unul modest. În a patra zi de voiaj parcurgem partea de apus a statului Ohio (Ohaio), spre Toledo. Suntem la 1000 km de coasta Atlanticului și observăm influența depărtării de cel mai mare centru de consum. Numărul fermelor zootehnice a scăzut. Se obține aici o producție vegetală mai
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
tine faptul că a putut fi salvat"85. Pe de altă parte, în relatările despre propria călătorie făcută în Bulgaria, împreună cu prințesa Violette Murat, în octombrie 1909, Martha Bibescu nu avea inhibiții în a-i comunica prințului imperial impresiile din voiaj. Sublinia de la bun început că nu i-a plăcut "țarul mic", fiind "sigură că nici ție." Era vorba de Boris (1894-1943), fiul cel mare al țarului Bulgariei, Ferdinand de Saxa-Coburg, pe atunci în vârstă de 15 ani. Are apoi comentarii
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
mai 1631. Théophraste Renaudot, născut în 1586 la Loudun, protestant convertit, doctor în medicină la Facultatea din Montpellier, instalat la Paris între 1606 și 1612, era, la acea epocă, protejatul Mariei de Médicis. El a făcut în 1618 un lung voiaj în Țările de Jos unde a avut ocazia să studieze primele jurnale. Reîntors în Franța, a fost numit "comisar general al săracilor din Regat". Acest om de o inteligență aparte a fost una dintre marile personalitățile ale timpului său. A
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
unul destul de greu de obținut, pentru că de cele mai multe ori cărțile „nu te prind“. De vină ar fi, în primul rând, poziționarea cititorului contemporan în acest tip de viață agitată și hiperactivă, care nu prea mai permite luxul unor asemenea lungi voiaje literare, dar și majoritatea romanelor contemporane cărora le lipsește tocmai această putere de acaparare completă. Am deschis O lume pentru Julius fără prea multă convingere, era vorba până la urmă doar despre „celălalt peruan“ (în afară de Mario Vargas Llosa!) și n-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
plăcere absorbită pe centimetru pătrat de piele vine, la autorul acestei cărți de călătorii, nu din satisfacerea simțurilor „primare“, ci din cea a văzului care interiorizează, nesățios, fotograme minunate ale lumii. Pentru captarea acestora, nimic nu pare prea dificil: nici voiajul cu oribila companie Blue Air (am zburat și eu cu ei o dată, știu ce vorbesc), nici mersul atât de obositor cu autocarul, mii de kilometri, nici raportul întotdeauna nesatisfăcător dintre banii puțini din buzunar și lucrurile frumoase care ar putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Nu cred. Da’ la birouri era pustiu, că întrebam. Mai dau o raită pe aici și după aia mă duc să văd dac-a venit cineva. La linia 11 e unul care doarme pe bancă cu capul pe geanta de voiaj. Da’ fără papuci. Cred că și i-a pus în geantă, ca să nu-i fure cât doarme, mai știi? Să-l trezesc să-l iau la palme? Lasă-l dracului, e prima mea zi de muncă... Pute în jurul lui a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
Nu cred. Da’ la birouri era pustiu, că întrebam. Mai dau o raită pe aici și după aia mă duc să văd dac-a venit cineva. La linia 11 e unul care doarme pe bancă cu capul pe geanta de voiaj. Da’ fără papuci. Cred că și i-a pus în geantă, ca să nu-i fure cât doarme, mai știi? Să-l trezesc să-l iau la palme? Lasă-l dracului, e prima mea zi de muncă... Pute în jurul lui a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
am întâlnit... O.K., întindeți mâna și prindeți-mă și de cealaltă mânecă. Gândi că astfel va călători fără să-și rupă haina și nu se va plictisi de unul singur. Ar fi preferat să fie o femeie, partenerul de voiaj, dar lucrurile s-au aranjat altfel și acum nu avea de ales. Au călătorit liniștiți timp îndelungat după care cerul senin până atunci se întunecă neașteptat de repede. Un vârtej puternic îi ridică în slavă cu o repeziciune nemaiîntâlnită. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
știi că în scurt timp va fi în gară. În acel tren se pregătește de coborâre Mariana. Liniștită, cu obrazul puțin încordat, cu ochelarii de soare acoperindu-i ochii albaștri, cu mâinile puțin nervoase, ține strâns între degete geanta de voiaj. O îmbrățișez repede, apoi îi iau bagajul. Schimbăm două-trei cuvinte, zâmbete, ea înțelege, dar nu schițează nici un gest simte bucuria ce mă stăpânește. Stăm la umbră sub galeria de viță sălbatică din curtea mea. Mariana fumează neîntrerupt; nu avem ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]