9,695 matches
-
Aulele voievodale ori șezători mai multă vreme în interiorul lor - precum Anton Marin del Chiaro - o pomenesc), de un strai lejer rezervat unor circumstanțe ale intimității. Ar trebui, prin urmare, definite și spațiile (și împrejurările), mult mai numeroase decât cele rezervate Voievodului, în care Doamna putea să afișeze alte veșminte decât cele de ceremonie. Adică spațiul privat din palatul domnesc din Orașul de Scaun (camerele sau casa Doamnei) sau din cele aflate în reședințele pasagere (odaia Doamnei și iatacul) de la moșii sau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
funcției unui veșmânt (este evocat conteșul, haina răsăriteană, purtată mai ales de polonezi și de unguri, care marchează un „privat” al membrilor familiei domnitoare 339) poate marca trecerea dinspre „public” spre „particular”. Iorga credea că, într-un cadru „neoficial”, „domestic”, Voievozii se îmbrăcau (Doamnele lor nu puteau face excepție) precum boierii: „întru Domni și boieri nu e altă deosebire în ceea ce privește îmbrăcămintea decât bogăția mai mare la cei dintâi”390. Să nu ignorăm, în fine, nici teza autorilor Istoriei vieții private, care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ne amintim că între șubele Doamnei Voica a lui Mihnea Vodă cel Rău se afla și una „purtată”, (folosită); în fine, veșmintele uzate se purtau „acasă”, definind și ele acel „privat” despre care vorbeau mai sus. Erau pline garderobele soțiilor Voievozilor noștri de haine „civile”, împachetate cu grijă și depozitate în lăzile și cuferele din vistieriile domnești, cercetate adesea spre a fi îmbrăcate, cărate în pribegiile ce se declanșau intempestiv. Lista lucrurilor de îmbrăcat ale văduvei lui Pătrașcu cel Bun (Cronica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sabia lui...” 347. Am fi putut s-o auzim pe Elena Brancovici - de care va depinde atât de mult în anii următori starea politică a Moldovei - vorbind sârbește (poate chiar în slavona sârbă... Și de cealaltă sârboaică măritată cu un Voievod român, de la Despina Malița s-a păstrat o epistolă autografă redactată într-o slavonă cizelată, în care Doamna Despina le confirma sibienilor că un anume Hratui era - prin 1513 - într-adevăr trimis domnesc: „întru tot cinstitului și de toată cinstea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
noastră domniei-tale, domnia-ta să crezi, căci sunt cuvintele noastre adevărate. Și Dumnezeu să țină în pace pe domnia-ta”. Altfel, însă, glasurile văduvelor sunt „filtrate” de secretarii care le stau la dispoziție (chiar și în exil fostele soții de Voievozi erau întovărășite de mici „Curți”), iar cuvintele lor „disciplinate” în formularele epistolare. Chiar atunci când tonul, limbajul și stilul sunt familiale, ca în scrisoarea Anei Racoviță (am citat și mai sus din acest text) către verișoara ei stanbulistă Victoria Ruset („Te
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scrisorile pe care Ecaterina Salvaressi, văduva lui Alexandru al II-lea Mircea, le expedia Mărioarei Vallarga la Veneția („Cu mila lui Dumnezeu Eu, Doamna Doamnă Ecaterina a toată Ungrovlahia, sănătate și salutări surorii mele Mărioarei, și de la fiul mieu Mihnea Voievod salutări, și către călugărițe închinăciune, și tuturor alor noștri salutări...”349 sau depersonalizat în clișeele genului (ca în epistola prin care Doamna Marica, văduva lui Constantin Brâncoveanu, încerca, în 1717, făcând destulă retorică, să recupereze un rest de bani depozitați
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din țara Românească și Moldova în secolul al XVII-lea, în „Studii”, XXIII, 1970, nr. 1, pp. 55-80; Ovid Sachelarie, Privilegiul masculinității în țara Românească până la jumătatea secolul al XVII-lea, în „Revista de istorie”, XXIII, 1970. 8. Vezi Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 500 și urm. 9. Vezi Lucian Boia, între înger și fiară, traducere din limba franceză de Brândușa Prelipceanu și Lucian Boia, Editura Humanitas, [2004], pp. 117-121. 10. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și Nicolae Stoicescu, Dicționar al marilor dregători..., p. 214. 13. Nicolae Iorga, op. cit., p. 35. 14. Ibidem. 15. O frumoasă și bogată „literatură” (cu răsfrângeri în beletristică: Elisabeta Movilă, Chiajna), s-a alcătuit în jurul acestei femei (soții, fiice, mame de Voievozi) unele ajunse figuri ilustre ale istoriei noastre. Spicuiesc doar câteva titluri (unele deja citate mai sus), altele vor fi evocate mai jos în această carte: Gr. G. Tocilescu, Doamna Stanca, sora lui Mihaiu-Vitéazul. Studiu istoric (1560-1604), București, Noua Tipografie a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ioan N. Floca, Drept canonic ortodox, vol. II, București. Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1990, p. 74. 35. Vezi Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, p. 478. 36. Constantin Rezachevici, Cine a fost soția lui Ilie voievod, fiul lui Alexandru cel Bun? Un alt episod moldo-polono-lituan, în „Arhiva genealogică”, II, 1995, nr. 3-4, p. 16; Idem, Cronologia..., vol. I, p. 491 (vezi nota 42). 37. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 522-523. 38. Ibidem, vol. I, p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vodă cel Rău (interesat de mutilări și admirator al torturilor), „luând putere în mână, multe răotăți au făcut: boiarii îi omora, îi muncia, avuțiile le lua, cu jupănésele, cu fétele lor să culca, dăjdi multe punea asupra țării...”. Craioveștilor, crudul voievod le-a rezervat un „tratament” răsfrânt asupra întregului lor spațiu vital: „[...] dacă pribegiră boiarii, au trimis [Mihnea] le-au prădat casele; și le-au sfărâmat până în pământ și nu numai casele, ci și biséricile și mănăstirile lor și slugile și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
boieri ai lui Pătrașcu cel Bun, adversarii lui Mircea Ciobanul, Petru și ai Chiajnei, care [...] s-au grăbit să se întoarcă în Transilvania. După ce pribegii «toți au venit cu mare veselie în țară, în patria lor și la răposatul Alexandru voievod - spune un act din 29 iunie/ 8 iulie 1604 -, ca să slujească domniei lui pentru drepte sate și a țigani și pentru dreptele lor averiț, pe care inițial le-au primit înapoi, la 1 septembrie 1568, majoritatea acestora, în frunte cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
României, I, Orașul București, București, 1965, p. 562; Al. Lăpedatu, Două noi inscripții la Comana, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, II, 1909, nr. 3, pp. 121-122. 91. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte..., vol. I, pp. 124-125. 92. N. Vătămanu, Voievozi și medici de curte, București, București, Editura enciclopedică română, 1972, p. 90 și urm.; Gh. Pungă, țara Moldovei în vremea lui Alexandru Lăpușneanu, Iași, 1994, p. 288. 93. Nicolae Iorga, Istoria Românilor, vol. V, București, 1937, p. 37. 94. Vezi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
România, [1974] care nu crede în intrarea ei între monahii, o consideră autohtonă. 258. Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, fasc. I, p. 202; Radu Flora, Din relațiile sârbo-române, Pancevo, 1964, p. 29; despre acest mare boier, vlastelan al câtorva Voievozi, vezi St. Metzulescu, în jurul unui ctitor bisericesc, în „Glasul Bisericii”, 1959, nr. 7-12, pp. 657-672; I.C. Filitti, Banatul Olteniei și Craioveștii, Craiova, 1923; I. Minea, începuturile marii bănii de Craiova, în „Arhivele Olteniei”, XIII, 1934, pp. 1-2, etc. O densă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nicolae Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, Vălenii-de-Munte, „Neamul Românesc”, 1910, p. 207. 350. Nicolae Iorga, op. cit., p. 208. 351. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte..., vol. I, pp. 389-390. 352. Despre acest „corp” vezi capitolul Secretarul din cartea mea Voievodul dincolo de sala tronului, Iași, Editura Polirom, 2003, pp. 151-157. Vezi și Salvatore S. Nigro, Secretarul, în Omul baroc, volum coordonat de Rosario Villari, traducere de Dragoș Cojocaru, Iași, Editura Polirom, 2000, p. 101 și urm. 353. Vezi Nicolae Iorga, Istoria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trebuia să impună, să le conserve și după moarte starea privilegiată (sepulcrul își avea, prin urmare, sediul într-un spațiu sacru, ad sanctors), să declare contemporanilor și urmașilor nu doar „substanțialitatea” unor concepte a ideologiei monarhice (dacă ne referim la Voievozi) ci și un tip de pietate exemplară, să proclame în eternitate gloria conducătorului supusă slavei lui Dumnezeu. Voievozii români au asimilat de timpuriu această datorie a zidirii unor biserici (și boierii i-au urmat) destinate a fi și necropole pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un spațiu sacru, ad sanctors), să declare contemporanilor și urmașilor nu doar „substanțialitatea” unor concepte a ideologiei monarhice (dacă ne referim la Voievozi) ci și un tip de pietate exemplară, să proclame în eternitate gloria conducătorului supusă slavei lui Dumnezeu. Voievozii români au asimilat de timpuriu această datorie a zidirii unor biserici (și boierii i-au urmat) destinate a fi și necropole pentru ei și familiile lor. Alexandru cel Bun a ridicat cu acest rost Mănăstirea Bistrița unde a fost îngropat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Putna bisericuța de la Volovăț, căci - a zis Vartolomei Măzăreanu într-o istorie a ctitoriei ștefanine - mănăstirea, „unŭ lucru mare ca acesta, în scurtă vreme nu să pute face”. Prezența bisericuței (antice) în spațiul putnean l-a ajutat pe ingeniosul Voievod să obțină pentru ctitoria sa (bogat dăruită „cu multe odoară, și veșminte scumpe, și cu multe moșii”) „cinstea cea mai înaltă decâtŭ toate mănăstirile ce sântŭ în Moldova”. Convenind că gloria și antichitatea bisericii lui Dragoș, evocate de Vodă ca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei, Ștefan, înmormântat acolo în 1552) și ale altor membri ai familiei sale (Doamna Elena, Ecaterina, Ștefan). Cel ce a reclădit biserica Mănăstirii Putna (operație începută în 1654 și terminată în 1662 de către Gheorghe Ștefan), Vasile Lupu, protectorul Patriarhiilor răsăritene, Voievodul cu „hire mai mult împărătească decât domnească” (Miron Costin), a înălțat, în 1639, propriul miracol la Iași - Mănăstirea Trei Ierarhi -, proiectând pentru lăcașul de rugăciune și funcția de necropolă a familiei sale. Arhitecții lui Vasile Lupu au eliminat gropnița dintre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
selgiucidă trecute prin filiera stanbuliotă”9); a fost gândită și ca lăcaș închinat slavei lui Dumnezeu (Adormirea Maicii Domnului este și aici hramul, care se înscrie în evlavia românească arătată Sfintei Fecioare), dar și ca loc de veșnică odihnă pentru Voievod - (Și-au domnit cu bună pace, până au murit în domnie. Și l-au îngropat în sfânta și minunata mănăstirea lui, în Argeș” - Letopisețul Cantacuzinesc), - „reședință postumă definitivă”, spun autorii Dicționarului tematic al Evului Mediu occidental - și pentru membrii familiei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vie”, în timp ce sepulcrul ginerelui său, viteazul Radu de la Afumați (ucis la 2 ianuarie 1529), le spune celor ce zăbovesc lângă el povestea - zisă de „dincolo de mormânt” - a bătăliilor purtate de soțul Ruxandrei (văduva să fi poruncit această „cronică în piatră”?). Voievozii munteni continuă să aibă grijă de „viața lor de dincolo”. Vlad Vintilă - omorât de boieri în 1535 - a fost înmormântat în ctitoria sa - Mănăstirea Menedic (terminată de Doamna Rada), într-un lăcaș fortificat și apărat de o incintă impunătoare. între
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai fost îngropat tot acolo și Radu (Răducanu), fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. Cel mai mare ansamblu monastic din țara Românească, Mănăstirea Hurezi, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (cea mai însemnată între zidirile ecleziastice ale prințului), este reflectarea artistică a bogăției acestui Voievod, a fastului cub care i-a plăcut întotdeauna să se înconjoare. Magnifiant înzestrată cu odoare și moșii, având rangul de stavropighie (ce-i conferea o autonomie marcată), mănăstirea urma a fi un semn limpede al gloriei ctitorului, al puterii sale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întemeiase aici o bibliotecă menită a se transforma în „depozit național”), un model pentru viața spirituală românească a acelui timp și, totodată, un gest de mântuire și lăcaș de odihnă privată, căci biserica urma să slujească drept necropolă a familiei Voievodului. Ridicată în zona subcarpatică, construită în intervalul 1690 - 1697, Mănăstirea Hurezi - pe seama căreia ctitorul așeza datorii religioase și culturale importante - armonizează câteva grupuri arhitectonice, cu individualități ce pot fi distinse: mănăstirea propriu-zisă, cu biserica cea mare (pentru care meșterii au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
anii 1690 și 1693 - zidarul Manea, pietrarul Vucașin Caragea, și Istrate Lemnarul; biserica a fost proiectată de o echipă alcătuită din grecul Constantinos și localnicii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim), bolnița, zidită în 1696, ctitorie a Doamnei Marica, soția Voievodului (biserica a fost pictată de Preda, Nicolae și Lanache), schitul Sfinții Apostoli, înălșat în 1698 de starețul Ioan și pictat, doi ani mai târziu, de Iosif și Ion, schitul Sfântul Ștefan, fiul Voievodului (a fost ridicat în anul 1703 și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în 1696, ctitorie a Doamnei Marica, soția Voievodului (biserica a fost pictată de Preda, Nicolae și Lanache), schitul Sfinții Apostoli, înălșat în 1698 de starețul Ioan și pictat, doi ani mai târziu, de Iosif și Ion, schitul Sfântul Ștefan, fiul Voievodului (a fost ridicat în anul 1703 și i-a avut ca zugravi pe Ionache, Istrate și Hranite) și schitul Sfântul Ioan. Purtătoare exemplară a stilului brâncovenesc, Mănăstirea Hurezi „exprimă tocmai tendința spre clasicism, nevoia de echilibru și coerență, poate tocmai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ctitoriei neagoene de la Curtea de Argeș), cu o turlă pe naos și o alta deasupra pronaosului și cu pridvor către apus, își face din aceste caracteristici o veritabilă emblemă. Brâncoveanu îi rezervase bisericii mari a mănăstirii și funcția de necropolă domnească (unde Voievodului nu i-a fost dat să-și afle liniștea). Pronaosul, lărgit ca și la Curtea de Argeș, urma să adăpostească locurile de înhumare (mormintele nu lipsesc) numai că la Hurezi spațiul liturgic nu mai este despărțit de cel sepulcral de douăsprezece coloane
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]