3,544 matches
-
a apărut și o a treia, ceea ce atestă temeinicia concluziilor sale. El găsește că rădăcinile tradiționalismului contemporan sunt din Europa medievală catolică (în legătură cu Europa creștin-ortodoxă, el tace, neavând cunoștințe). Acesteia i s-a opus protestantismul (teză preluată, tacit, de la Max Weber), care a pus temeliile modernismului, secularizat odată cu iluminismul. Tradiționalismul recent s-a dezvoltat ca reacție rurală și nativistă, din el cristalizându-se, în secolul al XIX-lea, fundamentalismul, ca rezistență la modernizare. În Statele Unite, tradiționalismul de azi se manifestă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
radicalizat în fundamentalism. Ateismul postmodern este ultima fază a secularismului început de mișcările protestante și amplificat de Revoluția Franceză, până în zilele noastre. Secularizarea a însemnat un lung proces de demagificare a lumii, pe care l-a analizat cu pătrundere Max Weber. Etica protestantă a avut revelația mântuirii prin muncă, ceea ce a declanșat spectaculosul fenomen al apariției capitalismului. Dar de aici a început și adâncirea secularizării, cu pierderea rădăcinilor religioase ale capitalului. Nimic în ființa-ca-ființare nu se poate sustrage diferenței ontologice. Uriașul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
atmosferă", ca ethos al vocației, evocând blagianul destin creator al omului sau filosofia vocației lui C. Rădulescu-Motru. Aspirația aceasta e percepută și-n Statele Unite ca dorință de transcendere a limitelor impuse de neomodernism și postmodernism, o trecere peste ceea ce Max Weber numea "cușca de fier" a instrumentarului îngust, specializat al modernității, dar și a fragmentarismului și relativismului postmodernității. În limbaj eminescian, identitatea (arheitatea) nu se opune, ci condiționează diversitatea dinamică a noului. Transmodernismul se prefigurează a nu fi o doctrină, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
complic] funcțiile claselor, transformându-le treptat într-o instituție discriminatorie bazat] pe privilegiul nașterii. Brahmanii profit] cel mai mult de pe urma acestui sistem și dețin sursă puterii. Se dezvolt] o moral] care susține viața, dar rigid autoritar]. Din aceast] cauz], Max Weber acuză Vedele c] „nu conțin o etic] rațional]” (Weber, 1958, pp. 261, 337). 3. În ciuda existenței unei opinii generale c] Vedele ar fi, per ansamblu, ritualiste, ele conțin totuși imnuri care laud] anumite virtuți umaniste și idealuri morale, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discriminatorie bazat] pe privilegiul nașterii. Brahmanii profit] cel mai mult de pe urma acestui sistem și dețin sursă puterii. Se dezvolt] o moral] care susține viața, dar rigid autoritar]. Din aceast] cauz], Max Weber acuză Vedele c] „nu conțin o etic] rațional]” (Weber, 1958, pp. 261, 337). 3. În ciuda existenței unei opinii generale c] Vedele ar fi, per ansamblu, ritualiste, ele conțin totuși imnuri care laud] anumite virtuți umaniste și idealuri morale, cum ar fi sinceritatea (satya), d]ruirea (dana), abținerea (damă), austerit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Quarterly Publication, No.7, 1984), pp. 234-47 Upanișadele, The Principal; ed. And trans. S. Radhakrishnan (New York: The Humanities Press, 1974). Vedele, The Vedic Experience Mantramanjari, Ăn anthology; compiled and trans. R. Panikkar et al. (London: Darton, Longman and Todd, 1977). Weber,M., Religia Indiei, Free Press, Illinois, 1958 Bibliografie suplimentar] Bilimoria, P.: „Gandhian Ethics of nonviolence”, Prabuddha Bharata, Vol. 93, (Calcutta: May 1988), 184-91. Bowes, P.: Hindu Intellectual Tradiition (Delhi: Allied Publishers, 1978). Crawford, C.: The Evolution of Hindu Ethical Ideals
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cinci abord]ri au la bâz] același material biblic, accentuând importantă c]îi alese pentru adaptarea Bibliei la cerințele lumii moderne. De obicei, exemplele asociate acestor cinci tipuri nu au fost pe deplin adecvate, întrucât acestea reprezint] ceea ce sociologul Max Weber a numit „tipuri ideale”, încercându-se o evidențiere a elementelor distinctive și a diverselor tendințe din cadrul fiec]ruia. Faptul c] ele s-au manifestat în mod constant de-a lungul istoriei creștine înseamn] c] fiecare are un caracter conving]tor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le compunea; mama, Ecaterina (Catinca) Done, îi era nepoată de soră cronicarului Ion Neculce. Învățătura primită de V. a fost dintre cele mai alese: în casă a studiat greaca (dascăl era Neofit Kavsocalivitul), franceza (cu Linchou), latina și germana (cu Weber); un hoge l-a inițiat în limba turcă; se poate, de asemenea, să fi fost trimis la o școală în Veneția, pentru că știa foarte bine italiana și, la îndemnul lui, serdarul Antonie Manuil a tradus, din Geminiano Gaeti, Il giovine
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
activ în rețea" Structura unei rețele pornește de la „unitatea sa de bază”: individul (de sine stătător sau parte a unei organizații, instituții etc.). În relaționare cu alți indivizi, el dezvoltă parteneriate. Acestea compun rețele, care sunt parte integrantă a societății (Weber, 2004, p. 42). Astfel, parteneriatele/rețelele reunesc indivizi din organizații publice și private, din instituții educaționale, angajatori/angajați și reprezentanți ai sindicatelor ce acționează în beneficiul comun al membrilor (Mitsos, 1994). Activitatea în parteneriate și rețelele presupun existența unui grup
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Enterprise, Luxemburg. Von Kûchler, F. (2000), „ESNAL: Quality Ensurance and Developement”, European Continuing Education, Deutsches Institut fûr Erwachsenenbildung, Frankfurt am Main. Warheit, G.J.; Bell, R.A.; Schwab, J.J. (1977), Needs assessment approaches: concept and methods, National Institute of Mental Health, Maryland. Weber, S. (2004), „Network evaluation as a complex learning process”, Journal of Multidisciplinary Evaluation, nr. 2. Whetten, D.; Woods, M.; Cameron, K. (1999), Developing Management Skills for Europe, Financial Times Prentice Hall, Londra. Resurse electronice Balasubramanian, V. (1995), „Organizational learning and
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activ în rețea" Structura unei rețele pornește de la „unitatea sa de bază”: individul (de sine stătător sau parte a unei organizații, instituții etc.). În relaționare cu alți indivizi, el dezvoltă parteneriate. Acestea compun rețele, care sunt parte integrantă a societății (Weber, 2004, p. 42). Astfel, parteneriatele/rețelele reunesc indivizi din organizații publice și private, din instituții educaționale, angajatori/angajați și reprezentanți ai sindicatelor ce acționează în beneficiul comun al membrilor (Mitsos, 1994). Activitatea în parteneriate și rețelele presupun existența unui grup
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Enterprise, Luxemburg. Von Kûchler, F. (2000), „ESNAL: Quality Ensurance and Developement”, European Continuing Education, Deutsches Institut fûr Erwachsenenbildung, Frankfurt am Main. Warheit, G.J.; Bell, R.A.; Schwab, J.J. (1977), Needs assessment approaches: concept and methods, National Institute of Mental Health, Maryland. Weber, S. (2004), „Network evaluation as a complex learning process”, Journal of Multidisciplinary Evaluation, nr. 2. Whetten, D.; Woods, M.; Cameron, K. (1999), Developing Management Skills for Europe, Financial Times Prentice Hall, Londra. Resurse electronice Balasubramanian, V. (1995), „Organizational learning and
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În clase poziționate inegal În raport cu puterea, cu prestigiul social, cu averea sau educația. Iar „națiunea franceză”, alcătuită din „cetățeni” liberi și egali, nu a Încorporat majoritatea țărănească a populației franceze decât târziu, de fapt, după 1871 - așa cum a arătat Eugene Weber Într-o lucrare clasică. În lumina unei asemenea maniere de definire a fenomenului revoluționar, cum se poate evalua dacă un anumit eveniment istoric, mai mult sau mai puțin violent, a reprezentat cu adevărat o revoluție? Pe baza căror criterii putem
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
face cu un fenomen mai nou, specific doar secolelor XIX-XX. Inițial, naționalismul a apărut În sânul elitelor politice și intelectuale, după care el s-a difuzat, treptat, spre masa populației. Chiar și În Europa Occidentală, consideră Eric Hobsbawm sau Eugene Weber, adică În statele care au cunoscut un proces rapid de modernizare, naționalismul nu s-a difuzat la nivelul majorității populației, Îndeosebi În sânul populației rurale, decât pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și la Începutul secolului XX. În aceste condiții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de masă sunt efecte ale naționalismului, atunci Înseamnă că acești actori sociali participanți la revoluție, mulți dintre ei iobagi analfabeți, erau, de fapt, niște militanți naționaliști, și asta cu mult Înainte ca țăranii din Franța, de exemplu, studiați de Eugene Weber, să fie animați de sentimente asemănătoare! Fără Îndoială că o schemă atât de simplistă, cum este cea pe care am schițat-o mai sus, nu este aptă să ofere un răspuns pertinent, dar poate constitui un punct de plecare pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imaginaire français de la fin du XVIIIe siècle”, În Mélanges de l’École Française de Rome - Temps Modernes, 96, 1984, nr. 2. Wandycz, Piotr S., Prețul libertății. O istorie a Europei Central-Răsăritene din Evul Mediu până În prezent, Editura ALL, București, 1998. Weber, Eugen, Peasants into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914, Stanford University Press, Stanford, 1976. Weill, Georges, L’éveil des nationalités et le mouvement libéral, Félix Alcan, Paris, 1930. Weill, Georges, Le journal. Origines, évolution et rôle de la presse périodique
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Charles Tilly, Revoluțiile europene (1492-1992), Editura Polirom, Iași, 2002; John Foran (coord.), Teoretizarea revoluțiilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Alexis de Tocqueville, Vechiul Regim și Revoluția, Editura Nemira, București, 2000; François Furet, Reflecții asupra Revoluției Franceze, Editura Humanitas, București, 1992. Eugene Weber, Peasants into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914, Stanford University Press, Stanford, 1976. Așa cum demonstrează studiile de semantică istorică ale profesorului Nicolae Bocșan, „Revoluție și revoluționar la românii din Transilvania În 1848 (martie-august)”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”, Historia, fasc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 13. Ernest Gellner, Națiuni și naționalism, București, 1997; Ernest Gellner, Naționalismul, Editura Librom Antet, București, 2001. Eric J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism din 1780 până În prezent. Program, mit, realitate, Editura Arc, Chișinău, 1997; Eugene Weber, Peasants into Frenchmen. The Modernization of Rural France. 1870-1914, Stanford University Press, Stanford, 1976. Pentru etno-simbolism, vezi lucrările lui Anthony D. Smith, Naționalism și Modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiune și naționalism, Editura Epigraf, Chișinău, 2002, pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
543. Roger Chartier, Lecturi și cititori În Franța Vechiului Regim, Editura Meridiane, București, 1997, cap. I: „Disciplină și libertate: sărbătoarea”, p. 52. Vezi Larry Wolff, Inventarea Europei de Est. Harta civilizației În Epoca Luminilor, Editura Humanitas, București, 2000. Vezi Petru Weber, „Das ungarische Millenium bei den Rumänen”, În volumul Sorin Mitu, Florin Gogâltan (coord.), Interethnischeund Zivilisationsbeziehungen im siebenbürgischen Raum. Historische Studien, Verein der Historiker aus Siebenbürgen und dem Banat - Babeș-Bolyai Universität, Cluj-Napoca, 1996, pp. 256-271. Roger Chartier, loc. cit. (citat parțial
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poate scrie la întâmplare despre obiectele picturale narative. Se poate încerca însă imaginarea unor metode de adaptare la fluxul dinamicilor din pictură și din cercetarea ei, într-o anume descendență a romantismului filosofic promovat de Karl Marx, Georg Simmel, Max Weber, Herbert Mead sau Walter Benjamin care considerau, fiecare în felul lor, că lumea este atât de fecundă încât teoriile nu reușesc s-o exprime decât parțial. Metoda poate fi gândită ceva mai liber, mai elastic și mai puțin convențional, valorificând
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
este cunoscut la nivelul lui genial, pentru că lucrările lui sunt peste sau completează muzica adevărată la care a ajuns muzica secolului XX. Au fost, desigur, și tot felul de experimente. Toți cunoaștem școala modernă, clasicismul modern al secolului XX Shoemberg, Weber, Albam Berg, Stravinsky, Bartök, cu care Enescu a fost atât de bun prieten și pe care Enescu și l-a dorit profesor de compoziție la Conservatorul din București, în timpul războiului, dar n-a fost posibil, păcat pentru școala românească, pentru că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
este cunoscut la nivelul lui genial, pentru că lucrările lui sunt peste sau completează muzica adevărată la care a ajuns muzica secolului XX. Au fost, desigur, și tot felul de experimente. Toți cunoaștem școala modernă, clasicismul modern al secolului XX Shoemberg, Weber, Albam Berg, Stravinsky, Bartök, cu care Enescu a fost atât de bun prieten și pe care Enescu și l-a dorit profesor de compoziție la Conservatorul din București, în timpul războiului, dar n-a fost posibil, păcat pentru școala românească, pentru că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Evoluția Internetului și a Noilor Tehnologii de Informare și Comunicare produc modificări la nivel de societate, implicit structuri infodocumentare. Lucrările de referință care au stat la baza elaborării capitolului sunt: MARKETINGUL DE BIBLIOTECĂ 126. Definiți noțiunea de marketing! R: Sheila Weber (1), 1999) (Sica Stanciu (2), 1999, p. 14) T. Levitt (3), 1960, p. 26) 127. Care este conceptul noțiunii de marketing pentru biblioteci? R: Organizații non-economice (municipalități, universități, administrații, muzee, teatre și, desigur, biblioteci) își evaluează și organizează activitățile specifice
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
politique, Paris, Seuil, 1996. Vallin, Pierre, Histoire politique des chrétiens, Paris, Nouvelle Cité, 1988. Vogel, Cyrille, Le Pécheur et la pénitence dans l'Église ancienne, Paris, Cerf, 1982. Ware, Kallistos, Approches de Dieu dans la voie orthodoxe, Paris, Cerf, 2004. Weber, Max, Sociologie des religions, Paris, Gallimard, 1996. Wunenburger, Jean-Jacques, La vie des images, Grenoble, Presses Universitaires de Grenoble, 2002. Wunenburger, Jean-Jacques, Philosophie des images, Paris, PUF, 2007. Abstract The current volume is trying to make a certain distinction inside the
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sociale și comportamentul lor sunt reproduse într-un roman, în fiecare caz trebuie să se separe cu subtil discernământ ceea ce este pură fantezie, ceea ce este observație realistă și ceea ce nu reprezintă decât expresia dorințelor autorului. *21 Folosind concepția lui Max Weber privind "tipurile sociale" ideale, același cercetător studiază fenomene sociale cum ar fi ura de clasă, comportamentul parvenitului, snobismul și atitudinea față de evrei; și susține că aceste fenomene nu sunt atât fapte obiective și tipare de comportament cât atitudini complexe care
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]