5,010 matches
-
e vreme să fii rege pe un tron al glumelor umane banale glume în care nimeni nu pierde nimeni nu câștigă hăhăiala nu se oprește ironia nu se oprește ticăloșia nu se oprește și atunci la ce bun să te zbați să respiri să reziști să trăiești încă un ceas încă o zi încă o lună și cine știe dacă încă un an --------------- îndepărtare îndepărtez acoperișul siguranței privesc crucea tatălui mă privesc în oglinda bălții de pe aleea cimitirului și tac urmează
DOUĂ ARIPI? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340381_a_341710]
-
tâlmaci în gând, Al vorbelor veșmânt, Fără de legământ. Căci vreau să fiu fărâma Din partea ta cea bună, A cerului tău luna. Ce-ți strălucesc în noapte, Te mângâie în șoapte, În dorul tău de fapte. Destine greu și trist, Mă zbat ca să rezist, Prin ține eu exist Și-n lumea care vine, Destine tu străine, Eu te-oi iubi pe tine! Silvana Andrada Tcacenco- 16.02.2016 Referință Bibliografica: IUBESTE-MA STRĂINE / Silvana Andrada : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1873
IUBESTE-MA STRAINE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340423_a_341752]
-
unul cu altul? O încolonare de roboți! Ce bine măcar că numerele se acordă o singură dată și nu sunt repetabile, nici după moartea posesorului. Poate că n-ați sesizat, dar avem actualmente o mare dilemă, mai ales în Europa: ne zbatem pe tema identității, adică ne întrebăm întruna cine suntem și cu cine ne însoțim. Națiunile Europei se autoidentifică drept comunitare, seculare, creștine, dar iată că vin alții, puhoaie care vor să se identifice cu noi, solicitând același statut, deși diferă
CULTUL IDENTITĂŢII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340399_a_341728]
-
mă violați! - Poate dracul se încurcă cu tine! - adăugă celălalt trăgând-o de pe animal și legându-i mâinile slăbănoage cu o frânghie. - Ce-aveți cu mine? Vă spun stăpânului... - E porunca dumnealui pentru isprăvile pe care le faci! Cotoroanța se zbătu cuprinsă de furie, dar cei doi oșteni o îmbrânciră și o târâră pe scări. Ștefan îi aruncă o privire aspră. - Ce se întâmplă, stăpâne? Ăștia au înnebunit! - zise vrăjitoarea. - Femeie, se răsti bărbatul, te-am adus de pe drumuri în casa
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
visul de viață rămâne un ideal. ne regăsim pribegi la capătul uitării. ne căutăm privim și urma ce ne-apasă fireasca numărare de timp și neuitare miratul ce șoptește iubirii să ia loc ne retrăim doar somnul, lumina ce ne zbate, un pas făcut în gol un dumicat de viață. Și-am să tai închipuirea din cuvânt, voi așterne praf de stele pe cerul chipului meu, dincolo de mâna întinsă arderea bate vânt de iubire. Mângâindu-mi dansul tăcerii lumina își face
AJUNGI SĂ BEI VIAŢA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340433_a_341762]
-
săbii, mereu să le ascuț, În vâlvătai te-aprinde să fii și tu cuprins! Tu ești copilul, oare? Să-ți fiu copilul eu? Mă-ntreb și eu asemeni ce suntem peste vreme, Tu n-ai curaj să-mi spui, te zbați în anateme, Iar eu rămân răspunsul copilului mereu ... Eu sunt secunda lumii în timpul tău hoinar, Îmbătrânești cu vremea și mergi alene-n pas, Mai vrei să iei din zgura măsurii ce-a rămas, Din timpul meu îți dau, să fii
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
peste veacuri. Regele făcu un semn și Marele Șambelan, un individ cu o mutră de lingău atât de scârboasă încât ți se apleca numai când îl priveai, scoase cizmele din picioarele sacre ale regelui iar batistele parfumate începură să se zbată isteric. Duhoarea din uriașa încăpere își schimbă substanțial nota. Ceva între un cadavru de pisică intrat în putrefacție și un câine eviscerat de cornul unui taur. De picioare se apropie grupul de corbi cu priviri de hienă. Doctorii regali... - Ce
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
în unitate erau unii mult mai regi ca alde matale... Mde, mare ți-e puterea dar, uite că sceptrul e cam mic! Făcu apoi un semn pentru ca măritul să deschidă gura larg pentru a filma și acolo. Batistele parfumate se zbătură iar aerul din jurul monarhului își mai schimbă o dată duhoarea. Acum era una de cadavru cu termenul de valabilitate expirat de mai multă vreme. Verdunel, atent la filmare, nu se sufocă, bine, rămăsese totuși în afara razei letale, ci vorbi în continuare
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
fine, o dregea și el cum putea! - Jidane, astea-s limbi de cocostârc prăjite în untură din coadă de crocodil că aia-i cea mai fină. Doar de asta-i creștem și ne chinuim cu ei. Coada de crocodil se zbătu în stomacul insuficient antrenat al lui Verdunel, încercând să iasă afară, dar, de frica asteroidului, acesta înghiți rapid încă un pocal și se abținu să mai guste din mâncăruri. Ajutat mult de vinul băut, făcu o figură complet idioată începând
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
răspundă: - Jio sui profesior docteor... Probabil că nu era exact răspunsul așteptat fiindcă unul din paznici apăsă pe trăgaci. Două ace se înfipseră în pieptul său și un curent de mii de volți veni prin ele. Costel începu să se zbată în total dezacord cu statutul său social, să horcăie și să ragă de durere. Cam pe când se pregătea să-și dea duhul curentul încetă și el rămase cu gura strâmbă, lungit pe parchetul înflorat al încăperii. Desigur starea de emoție
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
abia acum și-a dat seama că viața i se abrutizase, că își pierduse din feminitate, devenise un fel de zbir. Era momentul, să facă o schimbare-n viața ei. Acum firma mergea bine, nu mai are de ce să se zbată, iar dacă patronul va lăsa în continuare toate greutățile firmei pe ea, îi va cere, să o treacă pe un post de șef de birou, iar director să pună pe altcineva, avea dreptul la viață. Putea să aibă oarece libertate
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340497_a_341826]
-
voiam să sărut toate femeile din lume, dar lăcomia mea s-a oprit la una anume. și-am vărsat tot aleanul din mine peste părul ei mătăsos, dar dragostea a devenit dureroasă: nu era dragoste de om sănătos. eu mă zbăteam să nu pierd picul de fericire, ea alerga după himere ascunse, dragostea noastră o luase razna, pe căi nepătrunse. și-a venit despărțirea ca un vis, eu mergeam spre răsărit și ea spre apus și dintrodată dragostea noastră s-a
CE LACOM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340538_a_341867]
-
dacă doresc. Contrar a ceea ce se întâmplă în Canada, unde statul ajuta imigranții ajunși acolo, în SUA statul nu ajută imigranții ajunși pe teritoriul american. Ești pe cont propriu. * „America îți poate oferi multe, dacă crezi că meriți și te zbați îndeajuns. Nu e un loc unde câinii umblă cu covrigi în coadă - unii încă mai cred asta -, dar nu e nici un loc în care bați pasul pe loc, numai dacă nu te interesează prea mult să avansezi”. Articolul face parte
Cu banii de disponibilizare de la mina Lupeni, Mircea a făcut o achiziție bizară în anii '90: și-a luat un calculator și a început o aventură fabuloasă. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338696_a_340025]
-
Ar fi de lucru,dar nu mă apuc până nu vine ea. Poate da Domnu de îi vreo sărbătoare de-ale ei, ce nu-s în calendar, și mă scap. Eu am cu inima și nu-mi priește să mă zbat pe căldură asta, dar nici să nu vin nu pot, ca de acia car brânză și miei și porc și gâște și ouă și lapte, noa! ce avem nevoie, ca să dai banii pe ele de unde!? M-am așezat. - Ce sărbători
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
cu burta mare, tot felul de personaje care mai de care mai caragialești. Deci eu pentru cine votez?! Cine sunt toți acești oameni și ce vor? Hai să zicem că poate Nicușor Dan are un avantaj că s-a mai zbătut pentru oraș, a mai zis una, a mai făcut alta. Chiar și așa, am văzut că și el abordează discret subiecte marginale pentru competențele viitorului primar, gen Catedrala Mântuirii Neamului sau Moscheea. Astea sunt probleme reale?! Sincer să fiu, exceptând
Donez un vot cui poate să-mi satisfacă o mică rugăminte () [Corola-blog/BlogPost/338955_a_340284]
-
le sunt reușitele. Mame singure care cresc 7 copii și îi trimit la școală. Mame care cresc cu bucurie și o putere incredibilă frați cu dizabilități grave. Am văzut femei rome cu puțină școală descriind diagnostice complicate de cancer și zbătându-se pentru copiii lor. Oameni cărora asistenții sociali, asistenții medicali comunitari sau consilierii școlari le intră în casă. Ei sunt, de fapt, printre cei pe care i-am putea, cu așa de mare ușurință, discrimina. Întrebarea este ce putem face
O clasă separată, doar pentru copii romi, într-o magazie... () [Corola-blog/BlogPost/338972_a_340301]
-
listă, și în ochii adumbriți de griji ai bunicului cu nepotul operat ieri. „Acum pot să alerg”, zice David. „Nu avea voie să mergă pe jos la școală“, spune Daniela Prescure, asistent social la Primăria Merghindeal, cea care s-a zbătut să îl ajute și a fost cu el la toate controalele. „Acum parcă am și mai mulți prieteni, de când m-am operat. Când voi fi mare vreau să mă fac polițistă”, spune Ioana. Copilul cu Down e răcit, n-a
Am în față dosarele medicale a patru copii și trebuie să aleg unul din patru, după buget, condamnându-i pe ceilalți trei la moarte () [Corola-blog/BlogPost/338637_a_339966]
-
monstruos lagăr de “ispășire și educare definitivă”, cum “gavareau” comandanții când ne adunau să ne numere, să ne scadă, să ne asculte cu urechea, să verifice cam pe unde ni se mai află sufletul, cam pe unde ni se mai zbate coliva. Sigur că da. Și nu aveam încotro. Șefii plecau mai încolo, și noi încercam s-o înduplecăm pe țața neagră cu coasă...o rugam să ne mai lase oleacă, poate prindem clipa în care avem să ne atingem iubitele
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) () [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
mai bine de un sfert de veac si hocheiul gălățean abia respiră! Unii au vrut să închidă porțile acestui sport și să schimbe destinația arenei de pe Coșbuc cum a fost cazul fostului președinte de tristă amintire Comănici; mulți s-au zbătut, dar pentru ei, hocheiul gălățean fiind doar o mască prin care se scurgeau fonduri în buzunarele apropiaților; alții au vrut să facă performanță dar nu au fost susținuți și nici nu au avut cu ce. Juniorii și echipele de juniori
Hocheiul gălățean are nevoie de Kari Rauhanen () [Corola-blog/BlogPost/339964_a_341293]
-
mult le bănuim din spatele rândurilor, autoarea exemplifică modul fericit de formare a intelectualului postdecembrist. Fără să fi aderat la sociețăți civice inoperante, Daniela Gifu vorbește pentru omul ieșit în drumul către Biserică dar rămas în Cetate, a cărui conștiință se zbate pentru recuperarea Adevărului. La nivelul semnificațiilor cele mai complexe, raportul de coordonare prezent în titlu - „Eu, tu și El” - reașază în zona obișnuitului conceptul de „îndumnezeire a omului”. Motivul apei este împrumutat din literatură însă este parțial resemantizat: oglindirile spirituale
Daniela Gifu – „Eu, tu și El. Oglindiri spirituale” () [Corola-blog/BlogPost/339954_a_341283]
-
cu dumneata doctori, credeți că există durere în lumea asta? - Există, părinte! - Eu nu cred! E o nebunie să cred, domnule, dacă n-am văzut-o! - Există, părinte! - Dar când îl tăiai cu bisturiul și omul răcnea acolo și se zbătea în ghearele morții, durerea n-ai văzut-o? - Nu. Asta nu se vede! - Și vrei să vezi sufletul? Și durerea-i una din facultățile trupești, firești, ale omului, și-i amestecată cu cele sufletești. Și după cum nu poți vedea durerea
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
Nu Statul, nu Patriarhul, nu Arta, ci Adevărul, adică Hristos. Dacă tinerii noștri, tinerii mei, caută Adevărul, vor afla că El este Spirit, nu hashtag, nici promisiune electorală, nici compus chimic, cum au învățat din sistemul leninist în care se zbate Educația lumii în ultimele decenii, din ce în ce mai jalnic. Cuvântul dă viață, cuvântul poate ucide, mai mult decât orice putere economică. Cuvântul e cel care naște idei, cultură, progres, artă, politică de noblețe, nu oala cu sarmale. Cuvântul ridică din apatie, din
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
prin gânduri. Pe alei De ne-nțeles îmi rătăcesc toți pașii. Pun virgule de noapte-ntre tăceri Ca să-mblânzesc apusul. Uriașii Vin să zdrobească stânci... De nicăieri Apar răspunsuri. Se-ntețesc migrații Dinspre povești întemnițate-n frig Și iar mă zbat în funii de negații. Nu eu ar trebui ca să te strig! Nu eu ar trebui să strâng lumina Din cioburile tale de cuvânt. Privind în urmă ți-am văzut rugina Pe raiul nostru răvășit de vânt... Referință Bibliografică: Peste umăr
PESTE UMĂR... de AURA POPA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340128_a_341457]
-
Cosma din Prahova. Când devine limpede faptul că cei care au ținut România pe loc și au furat-o constant în ultimele 3 decenii predau puterea copiilor, oamenii din stradă realizează și că țara riscă să fie condamnată să se zbată în această mlaștină și următoarele decenii. De aici vine și spiritul revoluționar al protestelor din aceste zile, astfel se traduce și sloganul că oamenii au ieșit să-și apere țara de hoți, să igienizeze societatea pentru cei mici. În tot
Conjurația imbecililor. Șoferii, secretarele și rândașii partidului s-au instalat în funcții și se pregătesc să ne conducă () [Corola-blog/BlogPost/339215_a_340544]
-
mâine în Raiul copilăriei, tinereții și adolescenței. Raiul de dinainte de al Doilea Reich.. Nu pot. Am de făcut Raiul copiilor mei. Și nu numai. E loc pentru toată lumea. Mi-e teamă că nu pot și nu știu. Sunt nostalgic. Mă zbat. Asta e tot. Habar n-am să fac bani. Nu mi-a cerut nimeni să mă rog: o fac, ca să mai pot pune un pas în nebunia lumii. O urâre sinceră: Sănătate și nesinguratate! 14 decembrie 2013 Partajează asta: Facebook
Liviu Florian Jianu: Ganduri de Sarbatori () [Corola-blog/BlogPost/339309_a_340638]