3,277 matches
-
moartea ei, mai ales după zvonurile că ar fi fost văzută în alt oraș și pe urmă că ar fi fugit în străinătate..." Nu vă punem acum să dați o declarație scrisă, ar însemna să vă inculpăm și să vă zdrobim cariera, a zis anchetatorul. Pentru noi ar fi inutil. Nu sîntem anchetatori orbi, sîntem oameni, ați greșit neanunțând imediat unde ați dus fata, dar fiindcă noi, poliția judiciară, am prins medicul criminal, considerăm că ar fi excesiv să vă dăm
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a întrebat: <Cacaia deviația?> Ce deviere?! Nu părea mirat, dar știam că era mai mult decât mirat. Știam că la auzul cuvântului deviere amintirea vechilor lui lupte contra deviaționiștilor din partid de dreapta sau de stânga și pe care îi zdrobise pe toți prin anii 26 și 30 îi împrospăta sufletul lui împietrit și că acela care câștiga în fața lui, cu asemenea problemă, câștiga totul. Și i-am spus: Grupul Ana Pauker și Vasile Luca au deviat spre dreapta în chestiunea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dărîmați!" Profesorul n-a avut replică, dar în aceeași zi au apărut în facultate doi securiști care l-au arestat pe băiat și sânt trei luni de-atunci și nimeni nu știe ce e cu el. Acest domn i-a zdrobit cariera și cine știe câți ani o să stea la pușcărie. Dar mai rău, continuă șeful clanului Lemnarilor, cică se studiază cum să fie scoasă din cursuri istoria națională, deocamdată domnul în cauză pregătește terenul. Ștefan cel Mare n-a fost mare, Mihai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ceremonie funebră, s-a oprit la Berlin și a încercat o înțelegere cu Hitler... Armand Călinescu..." Nu mai vorbi prostii, îl întrerupse doamna Cucu, știu precis de la doctorul Stănescu, care era prietenul lui... Prin 35, nu prin 38 și-a zdrobit el cariera. Deși, dacă mă gândesc, tot rău ar fi fost dacă s-ar fi hotărât să devină ginerele lui I.G.Farben... Cine știe ce-ar fi pățit după război..." Dacă zici că ai auzit c-a fost arestat...", îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Extraterestrul nu avea un astfel de echipament. Încovoiat deasupra parbrizului, avea o priză precară pe marginea acoperișului, și astfel fu aruncat în pofida forței sale inumane. Când atinse solul, Ripley băgă în viteză. Mașina tresăltă ușor când trecu peste corpul scheletic, zdrobindu-l sub greutatea ei. Acidul răbfuni peste roțile blindate, datele trecură atât de repede peste monstru, încât substanța corozivă nu avu timp să roadă decât câteva alveole inofensive. Înaintea lor ― tenebrele. Tenebre pustii, neprimitoare. Obscuritatea unei lumi slab luminate: suprafața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pe această lume, vorbea de un mare număr de ouă, dar fără să intre în detalii. După aceea, nimeni nu s-a dus acolo să le numere. Poate că nu erau toate viabile. Eu cred că aici colonii au fost zdrobiți numericește; și nu cred că primii extratereștrii care s-au infiltrat în colonie au avut timp să se ducă să caute restul ouălor din nava străină. De aici reiese că ei au venit din altă parte. ― Aceasta este chestiunea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Mai fu însă nevoie să tragă de ea până la capătul culoarului și să o împingă în cabină. Mișcarea pe care o simțise la cealaltă extremitate a tunelului se dovedi a fi cea a unei forme amenințătoare. Hicks avu impresia că zdrobise butonul de plastic. Ușile ascensorului se închiseră... dar prea încet. Creatura întinse o labă enormă printre acestea și în fața oamenilor îngroziți, sistemul de securitate bâzâi și comandă deschiderea lor. Mașina nu făcea deosebire între brațul unei ființe umane și laba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
capăt al buncărului. În spatele ei, podeaua vibra sub labele monstrului. Femeia trecu peste prag și lovi cu mâna întrerupătorul de închidere. Ușa bâzâi și-i execută ordinul imediat. Zgomotul impactului se repercută până în cală când creatura, dusă de avânt, se zdrobi de obstacol. Fără a pierde timpul pentru a vedea dacă panoul rezistă, Ripley se strecură rapid printre niște forme masive și întunecate în căutarea aceleia care o interesa. În buncărul de îmbarcare, atenția reginei îi fu deturnată de la acel obstacol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în calea lor. Buncărul era zdruncinat de tumultul luptei necruțătoare dintre cei doi dragoni. Închizând mâinile ei mecanice puternice pe două dintre cele patru membre anterioare ale creaturii, Ripley strânse și degetele ei cât putu de tare înăuntrul mănușilor telemanipulatoare, zdrobind brațele reginei care se contorsiona de furie. Ghearele celorlalte două mâini ajunseră la câțiva centimetri de postul de conducere a încărcătoarei, amenințând-o cu sfâșierea pe minuscula făptură omenească. Ripley înălță brațele și-și ridică adversara. Motorul mașinii gemu: considera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
filmele cu ilegaliști și gangsteri interbelici. La „Melodia“, unde trebuia să-ți ții genunchii sus și iubita în brațe, să nu te răstoarne șobolanii care duduiau printre rânduri sau la „Luceafărul“, unde n-auzeai sonorul din cauza sutelor de fălci ce zdrobeau pufarine, semințe și floricele crocante de porumb. La „Festival“, cu scaunele desfundate și eternul miros de șosete fierbinți sau la „Floreasca“, unde se rupea rola după un sfert de oră și lumea răcnea: „Filmuu’!!!“. La „Miorița“, printre țiganii care te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
capsula cu imagini, pe care fiecare credea că a obținut-o plăsmuind realitatea după legile ficțiunii, să țâșnească viața veșnică a senzațiilor și percepțiilor. Era prea simplu; supraimprimarea nu mergea până la capăt. Proust dispăruse într-un accident de tren, Blecher zdrobit de cămașa de ghips care-i îmbrăca epava corpului, Culianu împușcat de-un glonț necunoscut în closetul universității din Chicago. Mințile lor geniale se făcuseră una cu pământul; cineva sau ceva avusese grijă să le „stingă“ la timp. În locul focului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Când nu-l obținea, se enerva atât de rău încât îi dădeau lacrimile. Era în stare să se închidă la loc în baie și să-și întindă toată perfecțiunea aia de machiaj pe față, în tăcere, călcată în picioare. Plângea, zdrobită de neîncredere. O dezamăgeam (cum numai eu știam s-o fac), și-atunci se separa de lume prin pânza subțire a nevrozei. Signac se transforma în Van Gogh. „Ba da, ba da. Ieri arătai perfect.“ „Adică azi arăt mai rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
crăpată, ca o fractură de craniu. Nici monitorul nu arăta prea bine, cu ditamai cărămida trecând prin ecran. Am împins dărâmăturile cu piciorul, căutând restul. Lipseau niște chestii, cineva parcă deșurubase capacul și plecase cu hard-ul, sau poate tavanul zdrobise totul în cădere, îngropând piese și circuite sub kilograme de moloz. Doar imprimanta se-afla la locul ei, neatinsă, cu foile încă aliniate în capac. Rapotan găsise prognoza lui Mihnea gata tipărită, probabil că doar întinsese lăboanța aia a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai iscusit dintre astrologii posturilor TV: în rânjetul lui se scăldau toate neîmplinirile unei vieți de ratat. Bulevardul 1 Mai devenise un imens ring de box unde se-nfruntau mii de oameni, bărbați și femei lovind cu bâte și cuțite, zdrobindu-și oasele cu plumbi și potcoave ascunse-n mănuși, crăcănați peste mormanele de nămeți și scaune rupte. Aș fi putut să mă trezesc. Cotrobăind nițel prin culise, mi-aș fi descoperit biografia invadată de turma de prieteni ai Adinei, etern
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o suporte zi de zi. Ai fi crezut că lucrează în Universitate, la fel ca prietena lui. Îmi plăceau luciditatea și-acreala mărturisirii, văicăreala se transformase în adrenalină, încă puțin și ascultai blestemele la adresa orânduirii nedrepte. Cum plănuia s-o zdrobească părea oarecum confuz, dar intențiile contau, efortul pamfletar se punea și el la socoteală. Tipul arăta ca noi toți: juca fotbal, mergea pe munte, bea bere, se revolta. Cu iubirea nu stătea el prea bine (dar, haideți să fim cinstiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în cascadă, prin grătarele aerisite. Canalizarea mirosea frumos, a hazna și șampon cu vanilie. M-am uitat împrejur, din mers, cu mâinile în buzunare. Nu se zărea nimic, cerul de marmură și granit pâlpâia după câte-o cotitură. Arhitectura imperială zdrobea norii, pleoapele nu mai primeau decât strânsoarea dimensiunilor: clădiri înalte și late, fără curți și grădini, lipite unele de altele de parcă s-ar fi terminat tot spațiul într-o singură zi. De pe fațadele lor săreau sfinți, cerbi, vulturi de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bateți. De altfel ce 105 Em. Bold, I. Ciupercă , op. cit., p. 140. 70 67 ați putea contra Japoniei? Deci dacă Germania vrea să ne atace, voi vreți să fiți alături de noi. Dar Germania nu poate ajunge în Rusia fără a zdrobi România. Așadar tot nouă ne revine să intervenim și vouă să fiți ajutați”106. Titulescu nu a sesizat cele două „fețe” ale politicii promovată de Stalin. El credea că Moscova era un partener de încredere în viața politică internațională, opinie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
bateți. De altfel ce 105 Em. Bold, I. Ciupercă , op. cit., p. 140. 70 67 ați putea contra Japoniei? Deci dacă Germania vrea să ne atace, voi vreți să fiți alături de noi. Dar Germania nu poate ajunge în Rusia fără a zdrobi România. Așadar tot nouă ne revine să intervenim și vouă să fiți ajutați”106. Titulescu nu a sesizat cele două „fețe” ale politicii promovată de Stalin. El credea că Moscova era un partener de încredere în viața politică internațională, opinie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
regim. În același timp în care opoziția politică era lichidată în temnițele comuniste, noul regim acționa în sensul eliminării rezistenței armate anticomuniste a mișcărilor refugiate la adăpostul Munților Carpați. Până în 1962, orice formă de rezistență, politică și armată, a fost zdrobită. Prin profundele restructurări instituționale și constituționale, scena a fost ridicată pentru implementarea modelului sovietic de societate socialistă. Cortina putea fi trasă pentru derularea "proiectului prometeic" al comunismului (Durandin, 1998, p. 285). Intrigile nu puteau lipsi din desfășurarea acestui proiect prometeic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al acestui Papușin, care murise și el de curând, fusese un negustor renumit și bogat. Cam cu un an în urmă, aproape în decursul aceleiași luni, îi muriseră cei doi fii, singurii pe care îi avea. Această nenorocire l-a zdrobit atât de tare, încât în scurt timp însuși bătrânul s-a îmbolnăvit și a murit. Era văduv, n-avea absolut nici un moștenitor, în afară de mătușa prințului, care era nepoata dreaptă a lui Papușin, o femeie foarte săracă, oploșită în casa acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
împrejurări grele fără pericol pentru țară, d. Brătianu să fie dezgustat! Încă o dată, de ce? Ni se spune încă că d-l Brătianu e amărât de imoralitate și crede că afară din guvern va avea mai multă putere pentru a o zdrobi. Dar de a cui imoralitate s-a scârbit d. Brătianu? De a opozițiunii? Nu, fără îndoială; căci opozițiunea este așa de mică, grație influenței morale din alegeri, încît nu poate să-i facă nici un rău. Daca în adevăr d-l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui improvizate și fără tradiții, meschine, interesate, ambițioase n-au întru nimic a specula interesele publice, a trăda chiar patria lor în mâni străine. Între oligarhi se va găsi un trădător sau doi, dar ei vor fi totdeauna neutralizați și zdrobiți de clasa lor proprie, care nu va îngădui ca, prin ajutor străin, unul dintre ei să se ridice asupra tuturor. Noi nu zicem aci că poporul trebuie esclus de la dirigerea afacerilor lui. Din contra, nicicând libertățile publice nu sunt mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vis al demagogiei, nu este decât un pas; și vai de țara noastră când oștirea națională va fi organizată după ideile și idealul d-lui prezident al Camerei. De aceea este o datorie pentru oricine care cunoaște adevărul de-a zdrobi acea periculoasă și mincinoasă utopie ori de câte ori o va vedea că iese din nou la lumină; de-a opune adevărul minciunii, realitatea ficțiunii, istoria legendei. Terminând, fie-ne permis a adresa o umilită rugăciune d-lui prezident al Consiliului și d-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
folosirea prețiosului manuscris, căruia Sheldon îi dă foc, îi permite acestuia să creeze o diversiune. Imediat după aceea, mașina de scris cu care Annie îl forțează pe autor să își rescrie cartea devine arma letală de care se împiedică ucigașa, zdrobindu-și țeasta, dar continuând lupta cu Sheldon și după moarte. Revine în coșmare, Sheldon devine alcoolic înveterat și suferă de blocaj artistic. O altă întâlnire, de data asta departe de a fi horror, cu un băiețel însoțit de un sconcs
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
62 Suferința și creșterea spirituală nevinovate : „Dar El a luat asupră‑Și durerile noastre și cu suferințele noastre S‑a Împovărat. Și noi Îl socoteam pedep‑ sit, bătut și chinuit de Dumnezeu. Dar El fusese străpuns pentru păcatele noastre și zdrobit pentru fărădelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mântuirea noastră și prin rănile Lui noi toți ne‑am vindecat” (Isaia 53, 4‑5). Această profeție este uluitoare și ne oprește‑n loc, invitându‑ne să reflectăm mai mult asupra ei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]