3,844 matches
-
easca Condică la 1780 în capitolele Pentru Marturi și Pentru ju rământ. a) Actele scrise „Înscrisurile“ sunt probele moderne prin excelență. Ele dețin un rol important numai în cadrul anumitor litigii. Astfel, ele capătă o importanță deosebită în procesele pentru recuperarea zestrei sau în conflictele din jurul patrimoniului. Aici foaia de zestre, testamentul sau actele de propri etate se cer cu insistență de către judecători. Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, persoanele aflate în litigiu primesc acte scrise cu hotărârile judecătorești
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Pentru ju rământ. a) Actele scrise „Înscrisurile“ sunt probele moderne prin excelență. Ele dețin un rol important numai în cadrul anumitor litigii. Astfel, ele capătă o importanță deosebită în procesele pentru recuperarea zestrei sau în conflictele din jurul patrimoniului. Aici foaia de zestre, testamentul sau actele de propri etate se cer cu insistență de către judecători. Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, persoanele aflate în litigiu primesc acte scrise cu hotărârile judecătorești care devin la rândul lor probe în cazul reluării
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o mărturie „tehnică“ atât de necesară în elu ci da rea anumitor fapte. Printre acești „experți“ timpurii se află negustorii, medicii și moașe le. Negustorii au importante cunoștințe în domeniul economic, ei știu să prețuiascăă obiectele dintr-o foaie de zestre sau pot fixa prețul unei bucăți de moșie aflată în litigiu. Starostele de negustori este deseori invocat atunci când un proces presupune împărțirea averii sau restituirea zestrei. Doctorul devine un expert, invocat pentru a și spune părerea asupra diferite lor boli
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
importante cunoștințe în domeniul economic, ei știu să prețuiascăă obiectele dintr-o foaie de zestre sau pot fixa prețul unei bucăți de moșie aflată în litigiu. Starostele de negustori este deseori invocat atunci când un proces presupune împărțirea averii sau restituirea zestrei. Doctorul devine un expert, invocat pentru a și spune părerea asupra diferite lor boli sau tratamente urmate, în timp ce îm pricina ții vorbesc în petițiile lor despre moașe, „doftorițe“, babe și remedii populare. Ast fel, doctorul Marco a îngrijit-o pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-lea. Jurământul se impune mai ales atunci când părți le afla te în litigiu nu au alt tip de dovezi și nu-și pot susține acuzațiile sau nu se pot apăra decât prin ape lul la acest ultim examen. Conflictele din jurul zestrei, procesele de seducție sau viol se rezolvă frecvent prin prestarea jurământului. Dacă una din părți acceptă să-și susțină acuzațiile sau nevinovăția prin acceptarea jurământului cu blestem, au tomat și cealaltă parte trebuie să accepte proba propusă, deoarece respingerea ei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
suferința unei femei ? Au nevoie, în această situație, de mai multe dovezi? În fața instanței, femeia își joacă ro lul vieții ei. Lacrimi, răni și haine sfâșiate, amenințări cu sinuciderea sunt puse în scenă pentru o miză nu prea mare: recuperarea zestrei și o viață fără violență. Dacă miza pare ne semnificativă pentru contemporanii noștri, pentru o femeie din epocă, zestrea are o valoare economică inestimabilă, căci ea o va ajuta fie să supraviețuiască, fie să-și găseas că un alt soț
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vieții ei. Lacrimi, răni și haine sfâșiate, amenințări cu sinuciderea sunt puse în scenă pentru o miză nu prea mare: recuperarea zestrei și o viață fără violență. Dacă miza pare ne semnificativă pentru contemporanii noștri, pentru o femeie din epocă, zestrea are o valoare economică inestimabilă, căci ea o va ajuta fie să supraviețuiască, fie să-și găseas că un alt soț. Discursul unei femei se coagulează în funcție de miza unui proces. săracă, cu o droaie de copii și cu un soț
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu își îndeplinește atribuțiile casnice, femeia in sis tă pe inferioritatea ei fizică și intelectuală, prezentându-se pe sine în fața in stanței ca slabă și proastă. Femeia-victimă poate avea mai multe de câștigat într-un proces de despărțire cu recuperarea zestrei și cu împărțirea averii pentru creșterea copiilor. De cele mai multe ori, discursul reflectă realitatea cotidiană din majoritatea cuplurilor sărace și prezente în arhiva judiciară. femeia nu greșește cu absolut nimic, de scriin du-și viața ca pe „o mare de lacrimi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ale tinerilor unei comunități. În documentele păstrate în condicile de la Mitropolie sunt prezente întotdeauna câteva elemente indispensabile pentru acest tip de analiză. Fie că este vorba de un proces de divorț sau de desfacerea logodnei, de un proces pentru restituirea zestrei sau pentru tutela copiilor, actorii își declină întotdeauna identitatea, marcând numele, profesia, locul de origine, numele tată lui și meseria acestuia. În jalbele pentru solicitarea divorțului, toți își declină starea civilă, adică statutul fiecăruia în mo men tul în care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
civilă, adică statutul fiecăruia în mo men tul în care a avut loc căsătoria: june, fată, văduv, văduvă, căsătorit a doua sau a treia oară, cu copii din căsătoriile anterioare. Acestui tip de document i se alătură foi le de zestre, mult mai importante atunci când provin din mediul popular, căci regulat sunt notate numele partenerilor cu toate celelalte elemente de identificare, plus gradul de implicare al familiilor în constituirea alianței. De asemenea, analiza poate fi completată cu procesele din jurul livrării zestrei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zestre, mult mai importante atunci când provin din mediul popular, căci regulat sunt notate numele partenerilor cu toate celelalte elemente de identificare, plus gradul de implicare al familiilor în constituirea alianței. De asemenea, analiza poate fi completată cu procesele din jurul livrării zestrei sau cu cele din jurul recuperării zestrei; partenerii de discuție fiind în acest caz ginerele și părinții fetei; se oferă detalii cu privire la condițiile în care s-a făcut căsătoria, cine a ales, despre consimțământul celor doi tineri, despre sentimentele din viața
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din mediul popular, căci regulat sunt notate numele partenerilor cu toate celelalte elemente de identificare, plus gradul de implicare al familiilor în constituirea alianței. De asemenea, analiza poate fi completată cu procesele din jurul livrării zestrei sau cu cele din jurul recuperării zestrei; partenerii de discuție fiind în acest caz ginerele și părinții fetei; se oferă detalii cu privire la condițiile în care s-a făcut căsătoria, cine a ales, despre consimțământul celor doi tineri, despre sentimentele din viața unui cuplu. Totodată, informațiile provenite din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca cercetarea să fie reluată și completată pe măsură ce un alt tip de informații sau de studii vor apărea. Cine pe cine alege? Urmărind jalbele de divorț (420 de cazuri), pe cele care reclamă seducția (160 de cazuri) și foile de zestre se observă că tinerii provin de regulă din același sat, uneori fiind chiar vecini, aparținând aceleiași categorii sociale și având aceeași poziție economică. O puternică endogamie poate fi surprinsă în mediul rural, de-a lungul întregului secol, practică specifică întregii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
român din secolul al XVIII-lea care, atunci când este vorba de un Mariaj en do gam în interiorul satului, preferă ca ginere un vecin sau un consătean. Motive economice și sociale îl îndeamă să aleagă astfel. Mica proprietate cedată fiicei ca zestre face parte din mo șia satului, ea va fi reunită cu cea a ginerelui, dându-i-seacestuia posibilitatea de a o exploata mai bine. Totodată, relațiile de vecinătate sunt în tă ri te printr-o alianță de rudenie, cele două familii formând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
regiuni apropiate, 3. sate îndepărtate. Pentru familiile boierești această libertate de mișcare este mult mai re strân să, iar frec ven ta rea și cunoașterea tinerilor încep abia după ce părinții și-au dat acordul, iar ginerele a acceptat foaia de zestre. Abia acum tânărul boier începe să-și viziteze viitoarea mireasă, dar ei nu sunt niciodată lăsați singuri, ci întrevederea se desfășoară în prezența mamei sau a unui alt membru al familiei cu menirea clară de a veghea la onoarea tinerei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și socrul. Al doilea criteriu este dat de reputația și averea familiei, tatăl socru știe că familia Racoviceanu are o situație economică bună, ceea ce-i va permite ginerelui să înceapă viața pe , propriile picioare cu ajutorul părții de moștenire și a zestrei primite. Din moment ce familia și-a dat acordul și i-a binecuvântat pe tineri, ea nu se poate sustrage de la livrarea celor promise. Boierul adaugă, pentru a fi și mai clar, că niciodată nu și-ar fi căsătorit fiica după Racoviceanu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dota și mărita toate fetele unei familii, practica monastică fiind foarte puțin dezvoltată și ținând mai degrabă de opțiune personală a fiecărui individ, nefiind o impunere din partea familiei. În această situație călugărirea unei fete, de exemplu, presupune și impune înzestrarea; zestrea o va însoți la mănăstire și îi va asigura existența cotidiană. În aceste condiții, devine evident că măritarea unei fete și însurarea unui băiat, cât mai repede cu putință, pot fi gândite de șeful familiei ca o strategie: începutul unei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
peste doi ani poate a fi de casă“ și capabilă de împreunarea trupească, atât de dorită de nerăbdătorul soț. Adunarea duhovnicească hotărăște următoarele: „care chibzuind și noi hotărâm ca Ioniță să aibă a petrece cu Catinca în casile ei de zestre fără a avea întâlnire amândoi până când își va veni în vârstă de ani patrusprezece în care vreme să-și aibă culcarea ei cu mătușă-sa Stana și apoi după ce își va veni în vârstă atunci va avea împreunare cu legiuitul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îngăduie statutul social, ci și pentru că o poate avea foarte ușor ca amantă și apoi pentru că mariajul este înainte de toate o afacere. Pericolul vine din sens in vers: a femeilor măritate cu oricine cu condiția ca acesta să nu ceară zestre. La 1780, Pă tra na din satul Sălciile, județul Ialomița, este măritată de cum na tul ei, rămas tutore în urma morții părinților, cu prostul satului, „beteag și boșorog“, incapabil să țină casă. Tot satul îl cunoaște pe Radu, „de mic“, calificându
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de povara ce-i picase pe cap, o dă primului venit. În același an, noul cod de legi, Pravilniceasca Condică, surprinde și descrie acest rău obicei ce-l au frații, obligați să-și mărite surorile. De fapt, pentru a da zestre mai puțină, ei își coboară pretențiile sociale mult sub nivelul lor și, „fără să păzească cinstea neamului lor“, le mărită după „obraze proaste și defăimate“. În încercarea de a pune capăt acestei practici, legea hotărăște ca pe viitor frații să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
arhiereului locului și după o inventariere prealabilă a patrimoniu lui patern. Apartenența la un grup social devine, pentru unii, un pretext de orgoliu fără margini: Catrina Ale xea nu repetă cu mândrie că „este fiică de neam de boier“, cu zestre de fată de boier, măritată din vitregia sorții cu căpitanul Hristea care n-a reușit să se ridice niciodată la nivelul ei și, mai ales, n-a făcut eforturile necesare să-i asigure bunăstarea datorată poziției sociale. Sau Uța, deși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
putere economică; trecerea peste acordul părinților poate atrage dez moștenirea în Cazul băieți lor și ne în zes tra rea în Cazul fetelor. În fapt, acordul, voința, consimțământul ambelor părți sunt necesare, în absența acesto ra familiile pot refuza restituirea zestrei și a părții de moștenire care revine văduvei sub pretextul unei căsătorii fără acordul lor. La 19-20 de ani tânărul se află încă sub tute la economică a tată lui. El își va primi partea de moștenire odată cu căsătoria și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lor. La 19-20 de ani tânărul se află încă sub tute la economică a tată lui. El își va primi partea de moștenire odată cu căsătoria și în funcție de supușenia dovedită. În aceeași situație se află fata, înzestrată numai o dată cu măritișul, când zestrea este vărsată soțului. Iată-l pe Oprea, fiul unui negustor din plasa Blatiștei, județul Ilfov, îndrăgindu-se cu fiica Ioanei, căpităneasa din București, căreia îi promite că se vor căsători curând, dar în fața refuzului tatălui de a-și da acordul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Costandin se vede obligat să accepte căsătoria, dar este exclus din propria familie, tatăl „gonindu-l de lângă dânsul“. În acest caz, tribunalul ecleziastic trece peste acordul tatălui și peste diferențele sociale, deoarece Voichița Văleanca Cireșeanca nu ar fi avut oricum zestrea necesară pentru a-și găsi un ginere de același rang, în ciuda pretențiilor sociale pe care le afișează. Plus că fata se află însărcinată și, în starea ei, o altă căsătorie nu ar fi fost posibilă prea curând. De altfel, atunci când
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un alt mod de viață, o altă modă, un nou cod comportamental. Ceva, din toate acestea, pătrunsese deja, dar prezența efectivă a armatei ruse va schimba, de o manieră vizibilă, mai ales la nivelul elitei sociale, mentalitățile. II Femeia și zestrea sa Cum se alcătuiește o zestre O femeie nu se poate mărita fără a avea o zestre, iar familia face toate eforturile sociale și economice pentru a o procura. Termenul folosit pentru a desemna partea din averea paternă care îi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]