2,112 matches
-
construcțiilor și săpăturilor efectuate de către Waqful musulman pe Muntele Templului și în profunzimea acestuia, de asemenea au fost formulate și proteste ale musulmanilor contra excavațiilor arheologice efectuate de către Israel în jurul Muntelui. În anul 1988 Waqful a inițiat lucrări în scopul zidirii unei moschei subterane în sectorul numit al Grajdurilor lui Solomon, iar grupul naționalist evreiesc „Fidelii Muntelui Templului” a înaintat o petiție în fața Curții Supreme a Israelului cerând ca aceasta să ordone autorităților israeliene să aplice legile și regulamentele existente în legătură cu
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
unguri. În 11 iunie se primește o rezoluție, dar nu-i mulțumește pe români, astfel încât la 24 iunie delegația a plecat spre Pesta pentru a comunica noua rezoluție favorabila guvernului ungar. În 24 noiembrie 1848 Popazu cere ascunderea documentelor prin zidirea lor în turnul bisericii. În 30 august 1848 se dă ordin ca toți refugiații munteni să părăsească Brașovul și să se ducă ori în locurile natale ori în anumite părți ale Ungariei. Popazu cere înarmarea locuitorilor și îl numește pe
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
casier, Aurel Rarău, Teodor Pop, Vasilică Câmpean al Totului, Ștefan Rațiu, Cornel Gocan, Vasilică Câmpean al Natului, Ioan Crișan, Simion Gocan, Valer Drăgan, Ioan I. Nicolae Rațiu, Valer Gădălean, Cornel Pop, Simion Gliga, Valer Pop și Ștefan Gădălean. Planul de zidire a fost întocmit de arhitectul Károly Kós, toate actele fiind îndosariate și trimise la înalții superiori ai Episcopiei de Cluj-Gherla care, în ședința ținută în 29 martie 1927, au aprobat începerea lucrărilor la biserică. Zidirea bisericii a fost încredințată antreprenorului
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
și Ștefan Gădălean. Planul de zidire a fost întocmit de arhitectul Károly Kós, toate actele fiind îndosariate și trimise la înalții superiori ai Episcopiei de Cluj-Gherla care, în ședința ținută în 29 martie 1927, au aprobat începerea lucrărilor la biserică. Zidirea bisericii a fost încredințată antreprenorului Ștefan Lucaci având ca maistru pe Iosif Solosaiete din Huedin, pentru suma de 1.700.000 lei. Toată piatra a fost adusă din localitatea Satu Lung, nisipul din Apahida, iar restul de la Cluj, cu căruțele
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
încredințată antreprenorului Ștefan Lucaci având ca maistru pe Iosif Solosaiete din Huedin, pentru suma de 1.700.000 lei. Toată piatra a fost adusă din localitatea Satu Lung, nisipul din Apahida, iar restul de la Cluj, cu căruțele. Deoarece în anul zidirii bisericii a fost secetă mare, apa a fost adusă de sus, de pe tăuri, pe un canal tras cu plugul, lung de 1,5 km. Biserica este construită sub formă de cruce, având o lungime de 27 metri și o lățime
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
cu bunătate pe fiecare, de ți-i mai mare dragul să te duci la el...”" Biserica de lemn a fost folosită de enoriașii din Broșteni circa o sută de ani, până în 1865, când boierul Alecu Baloș (Balj) a contribuit la zidirea unei biserici mai mari, din piatră și cărămidă. Această biserică a existat până în anul 1917, când a fost dărâmată de trupele austro-ungare iar materialul a fost urcat cu funicularul pe dealul Afiniș pentru construirea de obiective necesare armatei în timpul Primului Război Mondial
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
Sfântului Duh iaste zidită de răposatu Gheorghe hatman frate cu Vasile Voievod, leat 7147 (1639), iar acum 7328 (1820), cum blagoslovenia preasfințitului mitropolit kirio kir Veniamin și prin osârdia cuvioșiei sale ieromonah Iosif, egumenul acestei sfinte mănăstiri, s-au deschis zidirea, s-au tencuit și s-au acoperit. 1820 iunie 8”". Domnitorul i-a trimis la 7 august 7149 (1641) pe mitropolitul Varlaam Moțoc al Moldovei, pe episcopul Mitrofan al Romanului, pe episcopul Anastasie al Rădăuților și pe boierii Dumitrașcu Șoldan
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
Sfântului Duh iaste zidită de răposatu Gheorghe hatman frate cu Vasile Voievod, leat 7147 (1639), iar acum 7328 (1820), cum blagoslovenia preasfințitului mitropolit kirio kir Veniamin și prin osârdia cuvioșiei sale ieromonah Iosif, egumenul acestei sfinte mănăstiri, s-au deschis zidirea, s-au tencuit și s-au acoperit. 1820 iunie 8”". Ctitorul a înzestrat schitul cu odoare și cărți de cult. O parte dintre cărți, dăruite în perioada 1640-1647, se mai păstrează și astăzi. Printre acestea se află un Octoih (dăruit
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
prin care se intra în sală. Direcția în care se facea rugăciunea în sală era contrarie direcției Ierusalimului. Pavimentul sălii de rugăciune conținea un mozaic, având inscripții în limba arameică, consacrate, după câte se pare, celor care au donat pentru zidirea lăcașului de cult. Pe podea se văd și scene biblice ca de pildă Sacrificiul lui Isaac, scene de aducere de jertfe, Menora cu șapte brațe, un coș cu prinosul primelor roade (Bikurim) etc. În centrul podelei se afla zodiacul, asemanator
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
al XV-lea, ansamblul bisericii a suferit modificări de esență cu privire la mărirea capacităților defensive. În această perioadă de început de secol al XVI-lea s-a făcut demantelarea colateralei sudice și parțial a celei nordice și s-au executat prin zidire, arce despărțitoare. Este posibil să se fi astupat și portalul vestic al turnului deschizâdu-se noi intrări pe latura nordică și apoi pe cea sudică a navei. Biserica are astăzi imaginea unei biserici de tip hală, având altarul și corul la
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
versetul biblic ...și a săpat altă fântână, pentru care nu s-au mai certat, și i-a pus numele Rehobot, căci își zicea: "Datu-ne-a astăzi Domnul loc larg și vom spori pe pamant".(Facerea, 26,22) În scopul zidirii noului cartier au trimis membrii obștii o chemare evreilor din Buhara, Samarkand, Tașkent etc cerându-le donații. Li s-a spus că aceasta va crește numele comunității evreilor buhari,între locuitorii Ierusalimului Pentru planificarea cartierului a fost angajat arhitectul german
Cartierul Buharilor din Ierusalim () [Corola-website/Science/330533_a_331862]
-
marile orașe europene. Ea a cumpărat 6.5 hectare de pământ la vest de cartierul Beit Israel,într-un loc relativ izolat de axa centrală de dezvoltare a orașului reprezentată de stradă Jaffa. Muncile au început după trei ani, odată cu zidirea sinagogii Mussayev (Mussayeff). În comparație cu casele simple în care trăiau până atunci evrei la Ierusalim, cartierul buhar a devenit cel mai impunător dintre cartierele evreilor. În prefață la cartea de rugăciuni pe care a redactat-o „Hukat olam”, Shlomo Mussaieff, negustor
Cartierul Buharilor din Ierusalim () [Corola-website/Science/330533_a_331862]
-
fi incendiată, așa cum a fost cazul cu mănăstirile Tânganu și Frumușani.</sup> Repararea stricăciunilor provocate mănăstirii avea să înceapă abia 25 de ani mai târziu, în 1684, în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino continuând și în timpul urmașului acestuia Constantin Brâncoveanu. Până la zidirea în anul 1702 a Palatului de la Mogoșoaia, Constantin Brâncoveanu obișnuia să folosească Mănăstirea Plătărești, alături de Mănăstirea Cotroceni, ca loc de refugiu în caz de primejdie. Brâncoveanu se va refugia pentru prima dată la Plătărești chiar în primul său an de
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
în timpul egumenului Vasile Arhimandritul de la Hilandar, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu care, între 9 și 12 iunie 1695, fiind în trecere de la Cerneți spre Tismana, încuviințează și sprijină ridicarea unui locaș de cult (domnitorul dăruiește 300 de taleri spre folosul zidirii bisericii). Adevărații ctitori pot fi considerați Milco Băiașul, vătaful minerilor din localitate, sârb de origine, care îl rugase pe domnitor să se pună piatra de temelie a noii biserici întru pomenirea fiului său, Milco, precum și Marele Ban al Craiovei, Cornea
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
Marele Ban al Craiovei, Cornea Brăiloiu, rudă a lui Constantin Brâncoveanu, care va sprijini lucrarea în numele domnitorului. Din cauza incursiunilor turcești, construcția începe mai târziu, la 22 mai 1699 și se termină la 7 mai 1703, când are loc sfințirea bisericii. Zidirea propriu-zisă durează însă numai un an, deoarece zugravul, un anume Ivan, se iscălește în exteriorul tencuit la anul 1700. În jurul acestui an are loc și decorarea picturală a locașului de cult, de către renumitul pictor Neagoe și ieromonahul Partenie din Tismana
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, „ca să fie iarăși pomană vechilor ctitori”. Este de remarcat că Sfântul Ioan Botezătorul este și patronul mănăstirii Secu, o altă ctitorie a vornicului Ureche. Pe locul biserici de lemn Miron Barnovschi a început zidirea unei biserici care va fi însă terminată de Vasile Lupu și sfințită la 9 noiembrie 1635 cu același hram. În 1610, printr-un act datat la 21 decembrie, domnul Moldovei Simion Movilă a închinat mănăstirea Sfânta Vineri ca metoh al
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
șase colțuri. Aceasta este floarea vieții, care simbolic ilustrează legătura existentă în univers, între formle vieții și spiritul uman. Prezența acestei ferestre pe fațada vestică a navei, cu deschiderea în interiorul turnului, indică ipoteza ridicării acestuia după un anumit timp de la zidirea bisericii. Naosul original prelungit spre est cu 6,30 m, are în continuare o absidă semicirculară nedecroșată (de aceeași lățime cu naosul), despărtiță de naos printr-o catapeteasmă de zidărie deasupra căreia se ridică în pod un timpan de zidărie
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
dă niciodată numele de cetate. Un document din 30 octombrie 1540 arată limpede că turci, după ce au ocupat, în acel an, orașul, au început să construiască o cetate de zid, de unde rezultă că mai înainte nu existase o asemenea cetate. Zidirea cetății și constituirea în jurul ei a raialei duce la luarea în stăpânire de către turci a orașului dar și a împrejurimilor. În istoriografia noastră luarea în stăpânire a orașului de către turci duce la controverse, raportul polon din 1540 arată că: „turcul
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
sovietici, precum și relațiile literare româno-ruse („A.S. Pușkin și literatura română”, „Ecoul creațiunii lui Turgheniev în literatura română”, „Nuveliștii ruși în România: V. Garșin și V. Korolenko”, „Dostoievski în România”) și asemănările între folclorul românesc, folclorul ucrainean și folclorul rus („Jertfa zidirii la ucraineni și ruși”, „Lumea bâlinelor”, „A. I. Iațimirski și folclorul român”). A cercetat curentul poporanist inițiat de Constantin Stere și opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu. Studiile sale au fost publicate în revistele "Cadran", "Litere și arte", "Jurnalul literar", "Gândirea", "Lumea
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
bisericii în sala unde se refugiaseră călugării. Actualul ansamblu monahal a fost zidit în anul 1038 cu ajutorul unor călugări de pe Muntele Atos, de către Sfântul Prokhori (Prochorus) Georgianul (985 sau 990 - 1066) din familia Shavteli din Șavșeti (azi Șavșat în Turcia).Zidirea mănăstirii era un eveniment ieșit din comun sub stăpânirea islamică, explicabil prin întărirea în acei ani a poziției Imperiului Bizantin. Sfântul Prohori a avut sprijinul regelui Georgiei, Bagrat al IV-lea Kuropalates (1027-1074) și al mamei acestuia, Maria, care au
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
a crea probleme politice sau etnice. A fost construită o bisericuță cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” în cimitirul schitului (1849) și o moară de apă (1860). Biserica schitului era mică, iar comunitatea creștea, astfel că în anul 1898 a început zidirea unei biserici centrale (kiriakon) mai încăpătoare cu hramul Sfântul Dimitrie, pe cheltuiala călugărului Iustin. Lucrările de construcție au fost finalizate în anul 1904, când biserica a fost completată cu pridvorul și clopotnița. Clădirea arhondaricului a fost construită cam în aceeași
Schitul Lacu () [Corola-website/Science/335128_a_336457]
-
depersonalizat al Dâmboviței post nord-coreeană. Sorin Dumitrescu va propune astăzi cuhnia de la Mogoșoaia drept centru polemic și asimetric al discursului său. Zidurile cuhniei expun componentele splendidului proiect iconografic destinat bisericii noi a Sfintei Mănăstiri Piatră Scrisă. Fiecare bucată din această „zidire nezidită“ inspiră evlavie. Parcă ar fi bucăți timpurii de ruină nedărăpănata din statalitatea noastră care n-a fost încă să fie. Foișorul, prin lucrările expuse acolo, spune că Biserică este sabie de foc, ipostază reprezentată de sintagma paulină a stâlpului
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
În stânga - Madona si copilul, iar în spatele ei se află portretul lui Martyrios, ctitorul celei de-a doua biserici. În dreapta se vede portretul lui Isus, iar in spatele lui, imaginea Comitelui Iosif din Tiberiada, care ,se crede, că a donat pentru zidirea prime biserici. În partea din față a bisericii a fost reconstituit atrium - pridvorul ei. El este pătrat și înconjurat de o colonadă pe toate cele patru laturi. Colonada adiacentă intrării în biserică servea în epoca bizantină drept pronaos (nartex). În
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
(n. 11 noiembrie 1964 la Plopi, în județul Teleorman) este un etnolog, publicist (membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România) și traducător român. Doctor în filologie al Universității din București (cu o teză despre "Jertfa zidirii în fondul baladesc nord și sud-dunărean. Corpusul baladei jertfei zidirii din spațiul slav sud-dunărean") și cu o specializare în antropologie culturală și folclor (Universitatea București), este interesat, cu precădere, de spațiul etnologic și religios românesc, balcanic și slav (baladă, legendă
Gheorghiță Ciocioi () [Corola-website/Science/335647_a_336976]
-
Plopi, în județul Teleorman) este un etnolog, publicist (membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România) și traducător român. Doctor în filologie al Universității din București (cu o teză despre "Jertfa zidirii în fondul baladesc nord și sud-dunărean. Corpusul baladei jertfei zidirii din spațiul slav sud-dunărean") și cu o specializare în antropologie culturală și folclor (Universitatea București), este interesat, cu precădere, de spațiul etnologic și religios românesc, balcanic și slav (baladă, legendă, colind, hagiografie, mentalități, relațiile istorice dintre Patriarhia și Mitropolia de
Gheorghiță Ciocioi () [Corola-website/Science/335647_a_336976]