5,822 matches
-
-și drumul înapoi la subiectivitate<footnote Georg Simmel, Cultura filosofică, Humanitas, 1998 footnote>. Revenind în sfera artelor plastice, trebuie amintit faptul că pictorul sau sculptorul postmodern, atunci când a devenit incapabil datorită totalei lipse de inspirație și talent (nici nu se pune în discuție noțiunea de geniu), de a produce efectiv artă, a trecut la ”conceptualizare” reducând ceea ce cândva ar fi fost o creție artistică vizibilă în planul fizic la teorii denaturate și lipsite de orice profunzime, sporind astfel numărul “filosofilor” și al “scriitorilor
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
poeții desueți serveau lectorului raza invizibilă. Vrem azi să emitem, din focarul interior, aceste raze, fără tuburi, fără cacheturi, fără prezervative. Ce ne privește dacă un critic sau altul exige încă aceste precauțiuni de policlinică, atunci cînd se vrea fecundat?”, punînd în discuție domeniul de valabilitate poetică al doctrinei suprarealiste, pornind de la reabilitarea inspirației iraționale: „André Breton descoperă ochilor noștri cîmpurile magnetice ale inspirației. Este oare rezultatul unui asemenea dicteu, al unei asemenea curse printre mistere, poezie? Fără îndoială, de vreme ce însuși procesul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
parodia e totdeauna o operație lamentabilă, parodiștii nu merită nici măcar să fie plînși. Scrierile lui Urmuz sînt un simplu parazitism al unei formule convenite”. Încercînd să demoleze „legenda” lui Urmuz, eseul polemic al lui Alexandru George are meritul de a pune în discuție un „punct nodal” al esteticii moderne, anume legătura — problematică — dintre „mitul originalității” și valoarea estetică: „A fost Urmuz un scriitor original? Negreșit, dar cu condiția să fi fost mai înainte un scriitor. Iată ce ni se pare foarte greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
șirul femeilor cu care își petrecuse viața. O excludea dintr-o astfel de reverie retrospectivă pe Viorela, nevastă-sa. Ea făcea parte din dotarea regulamentară, la fel ca uniforma, pistoletul sau volumașele cu instrucțiuni de uz intern. Nevasta nu se punea în discuție când venea vorba de viața personală a cetățeanului care apără cu pieptul său noul regim de libertate și progres adus de comunism. Socialismul, învățase asta foarte bine, încă din primii ani de avânt revoluționar de după război și, mai ales, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în care mânia este învinsă prin reconciliere, setea de plăcere este ținută sub control și iubirea dușmanilor ia locul urii. De aici rezultă că aspectul cel mai important al acestei comunități constă în depășirea violenței prin iubirea dușmanilor. R. Schnackenburg, punând în discuție contextul istoric al timpului, se întreabă dacă Isus nu a cerut renunțarea la violență, ținând cont de istoria care de secole a caracterizat viața acestui popor. Același biblist german afirmă că, de fapt, ceea ce-l interesează în mod exclusiv pe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se întâmplă datorită permisiunii lui Dumnezeu. Cei care trebuie să înfrunte martiriul sau moartea sunt întăriți de o voce care vine din cer: „Fericiți sunt cei morți care de acum înainte mor în Domnul!” (Ap 14,13). Unii studioși au pus în discuție această interpretare de criză, invocând motivul că lipsesc probele unei persecuții oficiale și extinse a creștinilor sub domnia lui Domițian. Împăratul Domițian nu era mai rău decât alți împărați, punându-l în contrast cu Traian. Autorul a imaginat o situație de criză
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Maria de' Ricci. În cele din urmă este ușor descoperit, arestat și condamnat la moarte prin spânzurare. În jurul acestui subiect se fac apoi comentarii, interpretări și chiar judecați de valoare cu privire la contextul, opiniile și starea de spirit existența în perioada pusă în discuție de autorii cărții. În subtext sunt surprinse mentalitățile, concepția și confruntările ce vizau impunerea dominației spirituale după dispariția călugărului dominican care a instaurat la Florența o atomsferă de delațiune, de delict și de denunț vreme de aproape cinci ani cât
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
câteva atenții, după obiceiul locului. După ce s-au făcut prezentările, au stat de vorbă ceva timp, despre vreme, despre piață și unele evenimente de interes general. Era o atmosferă plăcută. Toate persoanele de față participau fără rețineri la orice problemă pusă în discuție. Se priveau cu plăcere, zâmbind sincer. Când a venit momentul să-i invite la masă, doamna Eleonora a intervenit cu haz: - Desigur, cu plăcere din partea noastră, dar... nu știu dumneavoastră dacă ne mai invitați, după ce vă facem cunoscut... scopul vizitei
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
aceea, omul își va lăsa tatăl și mama și se va uni cu soția lui și cei doi vor fi un singur trup?» (Mt 19,5). Această idee de umanitate, gândită ca spațiu de dezvoltare în vederea relației, nu poate fi pusă în discuție. Așa cum am amintit deja, aceasta este temelia vieții noastre, a tuturora: să renunțăm la propriile rădăcini pentru a ne obișnui cu noi hotare de relație, pentru a lărgi, ulterior, șansa de viață, în așa fel încât să o îmbunătățim, evitând
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
original al lui Dumnezeu. Cuvântul riguros al Domnului s-ar putea face auzit nu doar atunci când se pune problema repudierii, ci și în cazul alegerii unei vieți caste: «Însă, de la începutul creației [...]» (Mc 10,6). Nu prea suntem obișnuiți să punem în discuție excelența unei alegeri de consacrare. De obicei, suntem înclinați să poetizăm despre viața consacrată până-ntr-acolo că ajungem, în pripă, să creăm imagini mistificatoare despre viața consacrată, uitând adesea să ne punem mintea la contribuție pentru a orândui o
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
mai demn de încredere și de stimă, și viceversa. Nu se cuvine, așadar, să fim «neloiali» cu tinerii, adică să-i primim oricum, chiar cu prețul îndulcirii unor principii fundamentale, esențiale pentru propria viață. Trebuie să fim capabili să ne punem în discuție mereu și, în același timp, trebuie să ne debarasăm de propriile obișnuințe pentru a permite transmiterea valorilor și a instituțiilor care au hrănit speranța noastră și pentru a sprijini speranța generațiilor ce vor veni. Se poate întâmpla, însă, să fim
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
evident și nesemnificativ. O simplă stabilire de identitate, fără nici un plus dinamic. Dar, chiar de ar fi știut, popoarele oprimate nu-și pot valorifica autoconștiința, pe care o refuză ca o incomoditate. Ridicarea la autoconștință în devenirea noastră națională a pus în discuție o serie de probleme mai mult sau mai puțin inutile. Ele nu dovedesc nimic, dar sânt de natură a releva inconsistența și lipsa de direcție internă a culturii noastre. Toate se ramifică din teoria fondului și a formei: orientarea spre
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
se pare, mai degrabă un caracter disciplinator decât de principiu. Proiectul comunist trebuia, prin însuși fundamentul său, naționalizarea proprietății, ars cu fierul roșu. Problema a fost separată complet de conexiunea sa cu celelalte componente ale strategiei de schimbare socială, nefiind pusă în discuție publică decât din punctul de vedere al unui „trebuie” abstract moral și juridic, și nu dintr-unul mai global, social-economic. Guvernele au cedat treptat în fața acestor presiuni, nu atât pentru că ar fi considerat că este o problemă susținută de o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
extinderea claselor populare care, cu ierarhia și organizațiile lor proprii, mută dezbaterile sociale din Parlament în stradă și golesc de prestigiu instituțiile democratice. Tot Le Bon: "Astăzi, conducătorii tind să înlocuiască progresiv Puterile publice, pe măsură ce acestea din urmă se lasă puse în discuție, și astfel slăbite. Prin tiranie, noii stăpîni obțin de la mulțimi o docilitate completă pe care nici un guvern nu o mai putea obține"42. Fără a o spune explicit, Le Bon vizează liderii sindicali. Vede în ei adevărații stăpîni ai universului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Statele Unite, fără ca masele să fi avut vreodată habar de oamenii reali care le conduceau. Prin coerența și forța lor de iluzionare, imaginile astfel create hrănesc frica și înlătură din rădăcină posibilitatea oricărei discuții. Aceasta este însăși condiția prestigiului. Căci "prestigiul pus în discuție deja nu mai este prestigiu. Zeii și oamenii care au știut să își păstreze prestigiul vreme îndelungată nu au tolerat niciodată discuția"210. Exact în aceasta rezidă utilitatea acestor reprezentări. Stăpînii mulțimilor se folosesc de ele pentru a deturna masele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dă un ordin hipnotizatului, un ordin fără drept de replică. Ea trebuie să fie "scurtă, energică și impresionantă"225. Într-un discurs, a afirma înseamnă a refuza orice discuție, căci puterea unui om sau a unei idei care poate fi pusă în discuție își pierde orice credibilitate. Ceea ce înseamnă și o cerere adresată auditoriului, mulțimii, aceea de a accepta ideea fără a delibera, de a o lua ca atare, așa cum e ea, fără a o mai cîntări pro și contra, de a răspunde
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sugestiile lor. Relațiile de reciprocitate dintre interlocutori se transformă în relații de non-reciprocitate dintre lector și ziarul său, dintre spectator și televiziune. Individul poate vedea, poate auzi, dar nu mai are nici o posibilitate de a riposta. Chiar el însuși fiind pus în discuție, condițiile în care poate uza de dreptul lui la replică îl dezavantajează întotdeauna. A devenit imposibil pentru individ să aclame, să hulească, să dezmintă sau să contrazică paragraful din jurnal, imaginea care se etalează pe ecran sau vocea ce răsună
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În democrația publicului se ascunde o națiune dispersată, în care fiecare fracțiune își urmează propriile-i tradiții și care are la bază consensul indivizilor. Ambele sisteme sînt întemeiate pe principiul șefului, al autorității care nu discută și nu se lasă pusă în discuție căci nimeni în afara de această autoritate anume nu ar putea făptui o astfel de lucrare. Deliberările pro și contra, obstacolele în calea voinței de a acționa ar distruge ceea ce i-ar putea conferi autoritatea unui Cezar. Dăltuit și cumva ivit
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
supoziția (pentru că în această carte nu există o demonstrație, ci doar un amplu insert narativ) -, este acela al celor treizeci și opt de cadeți uciși, din eroare, neglijență și incompetență, la Otopeni, în 23 decembrie 1989. De fapt, Elisabeth Spencer pune în discuție chestiunea „teroriștilor”, pe care o consideră ca făcând parte din planul complotului intern, cu scopul de a discredita Securitatea (în realitate, „teroriștii” erau soldați care jucau un rol prestabilit, pentru a-l discredita pe Ceaușescu, afirmă autoarea). Din acest punct
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cazul României. Evident, nu ne vom opri asupra dezbaterilor din Comisie purtate sub spectrul tripartismului (guverne, organizații sindicale și, respectiv, patronale) și care pot fi interesante 23, ci vom prezenta, în esență, acele puncte care au relevanță juridică și care pun în discuție câteva dispoziții din cele două legi. Totul însă a pornit, dincolo de termenii plângerii sindicatelor, mai ales de la lipsa unui răspuns calificat și documentat din partea autorităților române. Au fost puse în discuție art. 55-56, art. 58, art. 60 și art. 62
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
esență, acele puncte care au relevanță juridică și care pun în discuție câteva dispoziții din cele două legi. Totul însă a pornit, dincolo de termenii plângerii sindicatelor, mai ales de la lipsa unui răspuns calificat și documentat din partea autorităților române. Au fost puse în discuție art. 55-56, art. 58, art. 60 și art. 62 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă. În esență, încă din 2005, Comisia de experți independenți a recomandat României să modifice sau, după caz, să abroge aceste articole
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
juridică comunitară au premers ratificării și ratificarea le-a găsit în legislația română, pentru că, fără îndeplinirea prealabilă a acestei cerințe, nu s-ar fi ajuns la aderare; satisfacerea acestei cerințe este implicit confirmată în actul aderării. Ratificarea Tratatului de aderare pune în discuție și cadrul convențional al României 20. Dată fiind legătura dintre tratatele la care România este parte și legislația sa națională (tratatele intră în dreptul intern, devenind lege), urmează că un tratat în conflict cu regulile comunitare va trebui să fie revizuit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
jurisprudența în vigoare a Curții de justiție". Din hotărârea în speța citată, rezultă că dreptului născut din tratat nu i se poate opune un text intern, "indiferent de natura acestuia, fără a-și pierde caracterul comunitar și fără a fi pus în discuție fundamentul juridic al Comunității însăși". Cu toate aceste precizări, este clar că neincluderea în Tratatul de la Lisabona a principiului supremației dreptului comunitar reprezintă un alt pas înapoi față de ceea ce se realizase prin Tratatul constituțional, document ratificat de 18 dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Asupra Cărții verzi s-au pronunțat, prin avize analitice, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European. Dincolo de această diversitate, în luările de poziții se pot identifica puncte de vedere specifice partenerilor sociali (sindicate, patronate) și guvernelor. Cu toate că au fost puse în discuție o multitudine de idei (întrebări) asupra cărora urmau să se pronunțe toți cei interesați, conținutul dezbaterii poate fi sintetizat în următoarele direcții. 3.1. Cu privire la sfera persoanelor care sunt ocrotite prin normele dreptului muncii sau ar trebui ocrotite, ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că aceasta trebuie să cuprindă nu numai perioada în care persoana prestează o muncă în baza contractului de muncă, ci ar trebui să fie extinsă asupra duratei întregii vieți profesionale, prin instituirea obligației pregătirii profesionale continue. 3.3. A fost pusă în discuție poziția și rolului diferitelor categorii de contracte individuale de muncă; în fond, fără a se preciza expres, se punea în discuție diminuarea rolului contractelor individuale de muncă pe durată nedeterminată și situarea lor pe aceleași plan cu alte contracte de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]