5,341 matches
-
a aprofunda aceste considerațiuni privind natura economiei, ne vom limita să propunem, în continuare, cîteva definiții ale unor economiști de largă formație științifică. Astfel, un econometrician ca E. Malinvaud admite faptul că definiția economiei ca știință a alegerilor eficace nu pune în evidență caracterul de știință socială al economiei, deși el nu se îndepărtează decît în mică măsură de L. Robbins, considerînd că "economia este știința care studiază modul în care resurse rare sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor oamenilor trăitori în societate; ea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
eficace. Or, analiza economică a stabilit de mult faptul că cel mai bun mijloc de a obține un stadiu eficace e concurența pură și perfectă. Tentativele de a demonstra legăturile dintre optimalitatea paretiană și eficacitatea concurențială au sfîrșit prin a pune în evidență ceea ce numim "cele două teoreme ale economiei bunăstării". Aceste două teoreme afirmă nu numai că întreg echilibrul concurențial este un optim paretian (prima teoremă), dar și că există întotdeauna un sistem de prețuri și o distribuție a dotărilor inițiale care
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
imposibilitatea găsirii unei proceduri de alegere colectivă nondictatorială, atunci cînd utilitățile sunt ordinale și noncomparabile. Aceasta este o teoremă importantă căci depășește simpla procedură de vot. O altă teoremă de imposibilitate, care o extinde pe cea a lui Arrow este pusă în evidență de către Sen (1970) și caracterizează ceea ce el a numit conflictul liberalo-paretian. Sen stabilește imposibilitatea de a atinge un stadiu pareto-optimal dacă este respectată o condiție minimală de libertate. 4.1.3. De la welfarism la justiția socială Utilitarismul poate fi considerat
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Universitatea Yale50, care-și bazează demersul pe analiza concretă a comportamentului firmelor și administrațiilor. Toți acești autori au contribuit la renovarea teoriei firmelor, adevărata "cutie neagră" a Școlii neoclasice. Dar, deschizător de drumuri recunoscut în domeniu a fost Coase, care pune în evidență importanța structurii instituționale a producției pentru funcționarea sistemului economic. Teoria sa a fost din ce în ce mai apreciată și a atras numeroși discipoli, cum ar fi: Cheung, Demsetz și Williamson 51. Alți autori, cum sunt Alchian și Marschak, au mers chiar mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
simplitatea, expresivitatea-nonexpresivitatea produselor realizate. Prin analizarea cu atenție a rezultatelor unor activități materializate în desene, confecții din hârtie, lucrări din plastilină sau alte produse, putem descoperi anumite particularități psihice individuale ale copiilor, pe care, de multe ori, observația nu le pune în evidență. Această metodă prezintă avantaje pentru copiii mai rezervați, mai „închiși” în sine, care se dezvăluie în mai mică măsură observației. Exemplu de utilizare a acestei metode, alături de metoda observației: „Mircea D. S-a afirmat ca un copil care posedă un
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
iei câte mașinuțe vrei, la ce număr de mașinuțe te-ai hotărât? Motivează ți alegerea! b) Realizează în câteva rânduri „autoportretul”! c) Realizează o compunere cu titlul „Despre mine” TEST „FAMILIA MEA” Este un desen realizat de elevi, test ce pune în evidență: relațiile copilului cu părinții; relațile copilului cu frații; relațiile copilului cu alți membrii ai familiei; preocupările importante ale copilului; atmosfera familială; locul copilului în familie; raportarea copilului la mediul familial; speranțe, năzuințe neexprimate 33 TEST PROIECTIV DESENUL LIBER: ASPECTUL LINIILOR
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
tineretului, poliție, judecătorii...) agresiunile grave si evidente, problemele de trafic si de consum de droguri, agresiunile sexuale, portul de arme etc. Cu toate acestea, se poate admite că medierea practicată a priori previne deseori devierea spre violențe vizibile. Pentru a pune în evidență originalitatea unui asemenea demers, afirmăm că punctul comun al tuturor formelor de mediere constă în ,,TRECEREA DE LA UN RAPORT DE FORȚĂ LA UN RAPORT DE SENS.,, Deci, mediatorul nu este nici judecător, nici consilier, nici arbitru, nici terapeut - el este
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
bastardului. Aceste circumstanțe au consecințe definitive: complexului inferiorității sociale i se opune dramatic acel complex al superiorității omului fără tutelă, al înstrăinatului care nu are nimic de pierdut, considerând lumea ca pe o schemă de rezistențe create pentru a-i pune în evidență condamnarea la o libertate absolută. Teza și antiteza care-i vor structura viața se pun ca premise sociale; omul fără tutelă, care nu-și găsește o confirmare proprie în mediul său își va găsi acest sprijin în propria conștiință gata
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Cezareea și Tyana. Episcopul din Tyana pretinse și obținu drepturi de mitropolit, pentru a scădea din autoritatea marelui Vasile. În vremea aceea, luptele ariene erau în plină fierbere. Toată grija și atenția lui Vasile era să liniștească lucrurile și să pună în evidență, față de arieni, învățătura Bisericii. Sfântul Vasile a susținut lupta Sfântului Atanasie cel Mare contra arienilor și a apărat învățătura niceeană, fiind un mare animator în lupta contra arianismului. El a dat lovituri grele acestei erezii. Este remarcabilă în acest sens
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
este denumit deficit de forță sau lipsa capacității de utilizare a potențialului muscular.” (Baroga, L.) După R. Thomas, J. Keller, J. P. Eclache , “coordonarea intramusculară este un proces fundamental pentru progresul motor. Relația dintre capacitățile fizice și coordonarea motrică este pusă în evidență de inervația intramusculară. Acest mecanism asigură recrutarea fibrelor musculare în interiorul unui mușchi.Ameliorarea capacităților de forță în timpul antrenamentului corespunde într-o primă fază cu coordonarea intramusculară. Abia în faza a doua se transformă fibra. Coordonarea intramusculară, în loc să reglementeze o recrutare
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
de exerciți fizice pe uscat, dar, în același timp, aceste senzații sunt asociate cu altele, de prospețime și energie. Dan Iulian Alexe 118 5.5. Jogging acvatic - efecte asupra organismului Efectele de stimulare și cele terapeutice ale joggingului acvatic sunt puse în evidență de: posibilitatea de a utiliza imitarea alergării într-un mediu modificat pentru reeducarea, educarea, reabilitarea, redobândirea unor funcții, capacități, abilități, reflexe dobândite ce au fost mai mult sau mai puțin diminuate în urma traumatismelor sau afecțiunilor; ușurința cu care alergarea prin
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
a cunoaște și a explica reprezentările gândirii populare, creațiile artistice populare, de investigare oferite de psihologia individuală și colectivă și mai cu seamă sociologia consideră raporturile dintre aceste discipline reciproce: „A considera fenomenele lingvistice ca rezultat al proceselor psihice, a pune în evidență sustratul lor sufletesc, spune Ovid Densusianue iarăși una din concepțiile care, introduse în filologie, va face să privim într-o lumină nouă evoluția limbilor. Pentru psihologia generală, ca și pentru cea a colectivităților, pentru psihologia etnică, lingvistică înțeleasă astfel va
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
urmarea unor caracteristici individuale și odată modificată poate duce la lipsă de abilitate motrică și la tulburări de vorbire. Faptul că, la vârste fragede, copiii sunt în stare să acumuleze mai repede și mai firesc cunoștințe noi și să-și pună în evidență aptitudinile determină mulți părinți să-i oblige să învețe mai multe limbi străine, să practice judo sau carate, să cânte la pian, vioară sau chitară, să ia ore de dans etc. Supralicitarea poate duce, printre altele, și la tulburări de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Memorii și amintiri, Institutul European , Iași, 1998, p. 25. 4 Idem, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 14. 8 Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, despre urmașii lui Onea Lăpădat se găsesc date sigure si exacte. Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
vii ale acestora; vii, exicate, ierborizate, formolizate. Toate acestea luate ca atare nu sunt material didactic. Numai după o „prelucrare pedagogică“ ele pot îndeplini funcțiile specifice, de sursă de informare didactică. „Prelucrare“ poate consta în etichetare (operație prin care se pun în evidență aspectele care formează obiective ale educației în cadrul unei lecții), în esențializara fenomenului (schematizarea fenomenului, de exemplu pe o coală de hârtie, pe un dispozitiv, pe o folie de retroproiector), prescrierea căilor de acces către obiectul cunoașterii (deci, indicarea metodologiei de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a permis o informație potrivită. Multe din aceste fenomene ale naturii s-au petrecut cu milenii în urmă iar decoperirea lor a ținut de ceea ce numim azi marile descoperiri geografice. Autorii au pus în valoarea sacrificiul înaintașilor și l-au pus în evidență la momentul potrivit. Lacurile Terrei sunt locuri importante mai ales prin funcția lor terapeutică. Fenomenele produse la suprafața lor le deosebește de mări și oceane în ceea ce privește conținutul apei Ăsalinitate sau minerale, într-o valoare amplificată). Desigur, funcția lor terapeutică a
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
mai întins lac din Noua Zeelandă de origine tectono - vulcanică, din partea centrală a Insulei de Nord, situat într-o calderă tipică. În interiorul lacului se înalță Insula Motutaiko - un dyk, rest al unui con vulcanic vechi, distrus prin eroziune. Izvoarele termale care pun în evidență activitatea postvulcanică, sunt folosite în balneoterapie și ca sursă de energie calorică. Primește câțiva afluenți de pe vârful Ruapehu iar scurgerea se face prin râul Waikato pe care se află cascadele Huka și Aratiatia. TE ANAU - este un lac de vale
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Memorii și amintiri, Institutul European , Iași, 1998, p. 25. 4 Idem, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 14. 8 Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, despre urmașii lui Onea Lăpădat se găsesc date sigure si exacte. Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
reprezinte forma logică. Aceasta se oglindește în ea. Ceea ce se oglindește în limbaj, limbajul nu poate reprezenta. Ceea ce se exprimă pe sine în limbaj nu poate fi exprimat de noi prin limbaj. Propoziția arată forma logică a realității. Ea o pune în evidență.“ Distincția dintre ceea ce poate fi spus și ceea ce nu poate fi spus este înfățișată aici drept distincția dintre ceea ce „poate să reprezinte propoziția“ și „ceea ce se oglindește în ea“. Întrebarea este dacă se poate spune ceva despre această distincție. Răspunsul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
părere că, în esență, am rezolvat problemele în mod definitiv.“ După primii ani de la reluarea preocupărilor filozofice, însemnările lui Wittgenstein atrag atenția printr-o distanțare tot mai clar marcată de acest stil de gândire. Aspirația filozofică nu mai este să pună în evidență ceva de ordin principial cum este, să zicem, „forma logică a propoziției“, ci o înțelegere mai bună a modului cum funcționează expresiile limbajului într-o mare varietate de activități, situații și contexte de viață. Aspirația spre înțelegere se concretizează în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai târzie, este însă evident. Calea propusă în Tractatus a fost cea a cercetării formei logice a expresiilor limbajului, formă care „se arată“ în simbolism. Problemele filozofice iau naștere în mod sistematic din neînțelegeri ale logicii limbajului, care pot fi puse în evidență prin utilizarea tehnicilor logicii moderne. Apariția și persistența lor este așadar consecința unor greșeli de ordin logic. Îndată ce aceste greșeli sunt identificate, faptul că nu suntem în fața unor probleme autentice devine clar. Iar dacă se poate arăta că ele sunt
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
limbajul fizicalist - în domeniul a ceea ce este dat în mod nemijlocit.“76 Este o abordare care contrastează cu abordarea Tractatus-ului, potrivit căruia nonsensurile pot fi recunoscute și înlăturate considerând, pur și simplu, forma logică a propoziției. Ceea ce este mai bine pus în evidență dacă acest pasaj va fi corelat cu unul care îl precedă: „De ce este filozofia așa de complicată? Căci ea ar trebui să fie cu totul simplă. - Filozofia desface nodurile din gândirea noastră, pe care noi le am făcut într-un
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ceva esențial cu privire la resorturile și intențiile care susțin o practică filozofică cu totul singulară. Explorând posibilități, prin imaginarea folosirilor pe care le-ar putea primi expresii ale limbajului cotidian într-o mare varietate de situații și circumstanțe, Wittgenstein urmărește să pună în evidență tendința noastră spontană de a considera aceste folosiri doar drept instanțe particulare în care este aplicată una și aceeași noțiune generală. Această tendință este favorizată de particularități ale acelui sistem de semne care este limbajul articulat. Ea este accentuată prin
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
orienteze autoritar modul nostru de a gândi nu devenim coștienți decât atunci când ajungem să le percepem drept mișcări între multe alte mișcări posibile ale gândirii. Printre obișnuințele de gândire ale omului modern un loc proeminent ocupă atât tendința de a pune în evidență ceea ce este general în raport cu ceea ce este particular și specific, cât și convingerea că orientarea analitică a gândirii și exactitatea noțiunilor reprezintă un câștig în toate împrejurările. În Caietul albastru, Wittgenstein acuză ceea ce numește „setea noastră de generalitate“ și „atitudinea disprețuitoare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
apărea „nefastă“ în măsura în care induce tendința „de a asimila alte moduri de gândire la cele ale științei și, ca urmare, de a le interpreta greșit și de a le înțelege greșit“83. Contrastul dintre aceste două orientări ale gândirii este bine pus în evidență de o discuție recentă. Un cercetător al creierului, profesorul german Hans Marcovici, a publicat în anul 2007 o carte intitulată Locul faptei: creierul. În căutarea originii crimei. Într-o intervenție din revista Der Spiegel, el susține că acțiunile antisociale, în primul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]