21,186 matches
-
de ruși"150. De fapt, clauzele sovietice de armistițiu erau "în anumite privințe, condiții de pace". Ele se refereau la modificări teritoriale și despăgubiri. Prin urmare, acestea nu se prea împăcau cu principiul american cum că astfel de chestiuni trebuie abordate într-o conferință postbelică 151. Reprezentanții celor trei puteri aliate s-au ocupat de condițiile de armistițiu pînă la sfîrșitul lunii martie 1944. Chestiunea teritorială a provocat disensiuni între delegația americană și cea sovietică. Americanii priveau despăgubirile și reglementările teritoriale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fără știrea lui Hull, președintele a acceptat această perioadă de probă. De fapt, secretarul de stat a aflat de decizia lui Roosevelt abia pe 30 iunie, ceea ce s-a dovedit a fi încă o dovadă a manierei pripite în care aborda președintele politica externă 162. Pe 1 iulie, ambasadorul sovietic Gromîko îi trimise lui Hull o înștiințare prin care îi confirma faptul că America acceptase propunerea anglo-sovietică. Pe 15 iulie, Hull a dat din nou asigurări cu privire la angajarea Americii la acest
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în acest sens. Iar cea de-a șasea și ultima chestiune era, din nou, necesitatea restructurării Comisiei Aliate de Control, astfel încît cele trei puteri să fie implicate, în mod real, în luarea deciziilor. Anticipînd dorința puterilor occidentale de a aborda această ultimă problemă, Moscova a anunțat o revizuire a operațiilor administrative ale Comisiilor de Control ale Aliaților. În ceea ce privește Comisia de Control Maghiară, sovieticii au hotărît ca cei din Comisia Aliată de Control să trimită directive autorităților ungare numai după ce au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
asupra eforturilor de apărare economică, în ansamblu"673. CSN 152/2 răspundea preocupărilor lui Harriman privind negocierile din cadrul COCOM, atrăgînd atenția că SUA nu trebuie să impună restricțiile de export, renunțînd astfel la tratativele cu țările prietene. Washingtonul trebuia să abordeze aceste restricții într-o manieră flexibilă și să ia în considerare "impactul sistemului de restricții asupra situației economice, politice și financiare a aliaților noștri"674. În sfîrșit, raportul recomanda ca Statele Unite să-și reducă barierele tarifare pentru a înlesni dezvoltarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
externe, sub aspect executiv 882. Casa Albă fusese încă de la început împotriva acestui Amendament Bricker și era și acum, în 1954. Antipatiile generate de elementele anticomuniste din Congres și atitudinea acelor membri care dezaprobau maniera trufașă, atotștiutoare în care președintele aborda acele probleme de politică externă care-i priveau pe ei au dus la adoptarea LP 480. Conform paragrafului 304 al acestei legi, președintele putea dispune de produse agricole excedentare pentru "a ajuta națiunile prietene să nu mai depindă de comerțul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
asistentul special al lui Kennedy pentru securitate națională. În aceasta se regăseau multe puncte din raportul lui Ball, la care se adăuga filosofia personală a noului secretar de stat. Spre deosebire de predecesorul său, John Foster Dulles, care credea că Europa de Est trebuia abordată printr-o politică "agresivă", Dean Rusk voia să insufle ideile occidentale de libertate prin Cortina de Fier, sporind contactele și lărgind comerțul cu statele din blocul sovietic 960. Raportul din 25 mai scotea în evidență faptul că relațiile economice ale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
construi zece fabrici în România. Departamentul Comerțului trebuia, însă, să aprobe autorizațiile de export pentru toate utilajele, inclusiv pentru materialele necesare construirii a două fabrici de cauciuc sintetic 985. Bălăceanu nici nu putea alege un moment mai nepotrivit pentru a aborda Departamentul Comerțului. Pe 19 martie, Hodges înaintase președintelui o notă diplomatică prin care cerea ca Ministerul de Finanțe să-și asume responsabilitatea aplicării Legii controlului exporturilor. Departamentul de Stat se săturase să tot fie criticat de alte agenții guvernamentale și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de dolari, prin contracte. Kennedy era "foarte nerăbdător să afle amănuntele despre toate aceste probleme". Era, "cu hotărîre, în favoarea trecerii la acțiune, dar vădea precauție față de o eventuală reacție a Congresului". După părerea lui, cel mai bun mod de a aborda problema comerțului era acela de a sublinia șansele comerciale pe care America le irosea cu Germania Federală, Franța, Italia și Marea Britanie 1059. Președintele voia ca Crawford să-și împărtășească ideile Departamentului de Comerț, fapt pentru care aranjă o întîlnire între
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
făceau simțite în Europa de Est. "Tactica noastră constă în încurajarea acestei evoluții prin orice fel de contacte pașnice pe care le putem realiza"1100. Cu trei zile mai tîrziu, Dean Rusk a spus Comitetului de Relații Externe al Senatului că politica abordată de SUA în problema lumii comuniste avea trei obiective: a) să împiedice extinderea comunismului; b) să reducă pericolul unui război și c) să încurajeze mișcările de independență. El a adăugat că unul din instrumentele principale prin care Statele Unite puteau influența
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
complicată, pe 17 august 1969, PACEO a recomandat președintelui să numească un Consiliu pentru Politica Economică Internațională 1374. Însă ideea nu a putut fi transpusă în practică înainte de ianuarie 1971, din cauza unor puternice conflicte birocratice interne. Pînă atunci, America a abordat politica economică externă într-o manieră ad-hoc. Pe 18 februarie, președintele a trimis Congresului un mesaj privind relațiile externe, intitulat O nouă strategie pentru pace. El arăta acolo că SUA nu privesc Europa de Est ca pe un singur monolit. Deși recunoștea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Rusell Long, care ocupa acest post din 1966 și era considerat una din figurile cele mai puternice și mai perspicace 1636. În vreme ce Long deschidea audierile, Eberle îi trimitea lui Kissinger o notă cu privire la problemele pe care le-ar fi putut aborda secretarul de stat și modalitățile prin care ar fi putut ajunge la un compromis cu Jackson. Kissinger dorea să poarte o discuție cu senatorul și credea că s-ar putea ajunge la un compromis acceptabil pentru ambele tabere. În raport
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dă acestei țări o "șansă în plus" să demonstreze că-și respectă angajamentul de a ajunge la o emigrare mai liberă 1827. McDonald, un membru din Georgia al Camerei Reprezentanților, s-a axat pe drepturile omului, problemă pe care o abordase și în iulie 1975. El voia să analizeze Comisia cîteva rezoluții al căror coautor era, menite să avertizeze Bucureștiul că reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" depinde de creșterea emigrării și de respectarea drepturilor omului pentru minoritățile etnice și religioase
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
susținut la Washington audieri pentru a revizui pachetul de măsuri economice nr. II al Legii finale de la Helsinki. Pe 13-14 ianuarie, România a fost menționată de către diverși vorbitori. Cu toate acestea, problema respectării drepturilor omului în România n-a fost abordată, căci comisia era interesată în primul rînd de aspectele economice. În pledoaria sa, Milton Rosenthal, președintele Consiliului Economic Româno-American s-a referit la pachetul de măsuri nr. 2 și la România ca la o problemă de perspectivă. "Un om de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în cursul lor. Opoziția legislativului a fost, de asemenea, intimidată de forța prezentării pe care a făcut-o Administrația la deschiderea audierilor. Încă de la prima pledoarie în fața Comisiei de Mijloace și Resurse pentru Comerț a Camerei Reprezentanților, reprezentanții Administrației au abordat problema emigrației și mai ales pe cea a emigrării evreilor către Israel. Pe 15 iunie, William Luers, delegat pe lîngă secretarul adjunct de stat pentru probleme europene a analizat rolul Departamentului de Stat în creșterea emigrării evreilor către Israel. De
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
București, care prevedeau fabricarea anumitor produse în România. Succesul inițial al acestor acțiuni de cooperare, ca de pildă fabricarea de ceasuri electronice, de instrumente complexe de măsură și benzi cu memorie magnetică i-a încurajat pe delegații ambelor țări să abordeze și alte proiecte de cooperare. Ambele părți au atras, cu mîndrie, atenția asupra eforturilor întreprinse de Grupul Comun de lucru pentru Cooperare Agricolă și Comerț, iar delegații americani au cerut României să le pună la dispoziție statistici comerciale detaliate, pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1983. Congresul nu o prelungise decît temporar, pînă în martie 1984, dată de la care președintele a reglementat exportul prin Ordonanța nr. 12470, pînă cînd Congresul a adoptat, în cele din urmă, Legea administrării exporturilor din 1985. Una din principalele probleme abordate pe parcursul celor doi ani de dezbateri a fost cea a exportului de tehnologie către Blocul Sovietic. Reprezentanții comerciali citau adesea un studiu al Academiei Naționale de Științe care constata că numai în anul 1985, restricțiile impuse de către guvern asupra exporturilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
afaceri aveau să mai înflorească. Mai mult decît atît, prin schimbările din Europa de Est se disponibilizau noi piețe, mai ales în Ungaria, care beneficia de Clauză, de credite și garanții. Pentru companiile care se dedicaseră comerțului Est-Vest, precum și pentru cele care abordau pentru prima dată acest domeniu, Budapesta și alte orașe est-europene erau mult mai ademenitoare decît Bucureștiul. Pe 3 iunie, Reagan a prezentat Congresului cererea anuală de derogare. Însă, în acest an, pentru prima dată după 1975, România nu era inclusă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Biblioteca JFK 1040 Memoriu economic al Serviciului de Informații, Vulnerabilitatea României la presiunile economice sovietice, iulie 1963, p. 3, Dosar general despre România 7/63, cutia 155, Arhivele Securității Naționale: CO, Biblioteca JFK 1041 Ibidem, p. 8-11 1042 Raport, Politica abordată de SUA în comerțul cu blocul sovietic european, 26 iulie 1963, p. 5; dosarul Comerțul Est-Vest, cutia 310, Dosare de bază, Arhivele Securității Naționale, Biblioteca JFK 1043 Ibidem, p. 8 1044 Ibidem, p. 63 1045 Ibidem, p. 42 1046 Ibidem
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
apoi publicistica de secol al XIX-lea din țările române toate acestea au precizat gradual un simț identitar al românității, formând humusul cultural care a accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse în doctrina matură a naționalismului. Cartea de față abordează critic memoria națională românească, urmărind, cu instrumente deconstrucționiste, să înțeleagă geneza culturală și prefacerile succesive ale memoriei istorice românești în decursul timpului prin demontarea logicii în baza căreia aceasta a fost construită. Acest tip de abordare speră să crape o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
resuscitând logica constitutivă a sociologiei de cabinet, ceea ce ar reprezenta, într-adevăr, un recul important în maturizarea empirică a disciplinei sociologice. O analiză mai atentă, însă, disipă cu ușurință asemenea acuzații. Este adevărat, analiza documentelor (discursivă sau de conținut) nu abordează direct, într-o manieră nemijlocită, fluxul aflat în continuă devenire al realității sociale concrete pusă în mișcare de acțiunile și interacțiunile actorilor sociali. Totuși, strategia indirectă, de angajare pasivă și de la distanță a obiectului de studiu nu le conferă studiilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de o serie de aspecte: i) în primul rând, absența naționalismului, reflectată de inexistența revendicării unității politice; ii) centrarea narațiunii istorice strict în cadrul de referință geografic al teritoriului ocupat de principatul în cauză; de exemplu, niciunul din manualele discutate nu abordează evenimente plasate geografic în spațiul celorlalte state românești, fiecare respectând cu strictețe parametri teritoriali ai principatului a căror istorie o relatează; iii) elaborarea unor panteonuri relative provincial, în sensul că fiecare manual își are propria sa galerie de eroi, diferită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
temporale a memoriei naționale pe ziua de 8 mai (1921), data înființării Partidului Comunist Român. Avem așadar o înlocuire a principiului monarhic cu principiul partinic în privința rolului conducător al societății românești. Regalitatea, dinastia și figurile umane asociate lor nu sunt abordate doar pe planul simbolistic al ordinii temporale, ci sunt și țintele atacului frontal orchestrat de noile autorități ale republicii populare. Atunci când sunt, de altminteri, pomenite. Lectorul naiv al manualului lui Roller, neînzestrat cu cunoștințe istorice prealabile care să îi activeze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deja clasica teorie a "Romaniilor populare" (p. 14). Într-un limbaj revolut, manualul lui I. Scurtu et al., celebrează rolul decisiv jucat de păduri în istoria românilor, care "au conservat ființa neamului la vremuri de restriște" (p. 14). Discursul reflexiv-europenist abordează dintr-un unghi diferit întreaga chestiune a continuității. În loc să marșeze pe demonstrații istorice, manualele scrise în această paradigmă fac mai degrabă istoria conflictului asupra continuității care au încordat relațiile interetnice din Transilvania. Administrarea probelor care conduce inexorabil la concluzia "netemeiniciei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi o martirologie. Regimul comunist și-a elaborat propriul său panteon proletar-partinic, prin canonizarea eroilor muncitori care s-au sacrificat în numele idealului luptei sociale. Răsturnarea regimului din 1989 a basculat și panteonul său proletar-partinic. Gradual, pe măsură ce manualele au început să abordeze subiectul regimului comunist (prima generația de manuale stopau narațiunea istoriei românilor odată cu sfârșirea celui de-al Doilea Război Mondial), a început să prindă contur atât o martirologie a disidenței anti- comuniste, cât și, corelativ, un panteon anticomunist în care au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
când programele școlare de istorie elaborate de autoritățile statale au dizolvat practic cadrele naționale ale trecutului românesc. Începând din clasa a IV-a până în clasa a XII-a, "Istoria românilor" s-a prefăcut în "Istorie", iar trecutul românesc a fost abordat doar din perspectivă europeană și într-un cadru de referință continental. Liniile de forță pe care se înscriu mutațiile pe care le-am cartografiat sunt subsumabile unui proces mai amplu de reconstrucție identitară prin revizuirea memoriei colective. Procesul general este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]