21,727 matches
-
N. Pop, tatăl lui Vasile Iurașcu s-ar fi căsătorit între aceste două date: 1806 și 1819. Dar însemnările autografe, pe care ni le-a lăsat Vasile Iurașcu le vom vedea mai departe arată că el, bunicul lui Eminescu, era căsătorit în 1803, în 1804 a avut primul copil, pe Marghiolița, iar în 1805 i s-a născut al doilea copil, în 1806 i s-a născut al treilea copil, deci Vasile Iurașcu era căsătorit și avea și trei copii, înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
că el, bunicul lui Eminescu, era căsătorit în 1803, în 1804 a avut primul copil, pe Marghiolița, iar în 1805 i s-a născut al doilea copil, în 1806 i s-a născut al treilea copil, deci Vasile Iurașcu era căsătorit și avea și trei copii, înainte de a i se căsători "tatăl", pe care i-l atribuie Augustin Z. N. Pop! Curioasă și originală este această "contribuție documentară"! În volumul al II-lea, intitulat Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1804 a avut primul copil, pe Marghiolița, iar în 1805 i s-a născut al doilea copil, în 1806 i s-a născut al treilea copil, deci Vasile Iurașcu era căsătorit și avea și trei copii, înainte de a i se căsători "tatăl", pe care i-l atribuie Augustin Z. N. Pop! Curioasă și originală este această "contribuție documentară"! În volumul al II-lea, intitulat Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, găsim un capitol special, Neamul Iurașcu 28. Folosind tabla
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
i-a murit de tînără, în 1624, fără să-i lase vreun copil. Totuși, soacră-sa, rămasă văduvă, i-a lăsat Șendricenii, cu multă avere, și toate moșiile, pe care Onciu le cumpărase cu Anghelina 37. Onciu Iurașcovici s-a căsătorit de-a doilea cu Magda, fata lui Dumitru Lența, de la Iurcăuți. Avere bună i-a adus Magda 38, dar cu ea numai un copil a avut, iar acela s-a nimerit să fie fată, cu numele Maria. Această Marie s-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a doilea cu Magda, fata lui Dumitru Lența, de la Iurcăuți. Avere bună i-a adus Magda 38, dar cu ea numai un copil a avut, iar acela s-a nimerit să fie fată, cu numele Maria. Această Marie s-a căsătorit cu Ieremia Cîrcu, care a murit în 1668, tînîr și fără a lăsa copii, iar Maria Cîrcoaia "văzînd că nu i se întîmplă coconi din trupul ei", a început a dărui pămînturile pe la nepoții din neamul Murguleț și Cîrcu, la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Salomia, îi era nepot și lui Ieremia Murguleț 40. L-a dăruit cu cele mai multe pămînturi pe logofătul Tudosie Dubău, nepot din neamul Cîrcu 41. Au mai primit danii încă două nepoate: Ileana Călugărița, fata lui Vasile Turcu 42, și Maria, căsătorită cu Strișca, a cărei străbunică, Maria, fusese soră cu Onciu Iurașcovici 43. În sfîrșit, Grigoraș Gherman, nepotul Mariei Cîrcoaia, a primit danie a patra parte din Părhăuți 44. Despre Toader Iurașcovici, care a fost frate cu Onciu Iurașcovici, avem o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ținutul Suceava. Aflăm, cu acest prilej, că a patra parte din această moșie "se trage de la Toader Iurașcovici, vel paharnic". El a avut o fiică, Solomona, măritată cu Ivașco Țintă, iar Solomona a avut două fete. Prima a fost Mariana, căsătorită în 1664 cu Lupu Tăutu, care la rîndul ei a avut trei fete, măritate cu Gheorghe Răpta, Gavrilaș Lupulenco și Vasile Brahă. Cealaltă fată a Solomonei a fost Sofronîa, măritată cu Stratea (?), care l-a avut de nepot numai pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu Gheorghe Răpta, Gavrilaș Lupulenco și Vasile Brahă. Cealaltă fată a Solomonei a fost Sofronîa, măritată cu Stratea (?), care l-a avut de nepot numai pe Neculai Cristea 45. Marica, sora lui Onciu Iurașcovici, nu știm cu cine a fost căsătorită, dar dintr-o ceartă iscata în anul 1751, feb. 2, pentru a șasea parte din a treia parte a moșiei Romanești, de pe pîrîul Horaiț, din ținutul Suceava, aflăm că ea, cu frate-său, Onciu Iurașcovici, afară de alte pămînturi, au stăpînit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Maria, măritată cu Grigorie Danovici, iar soția acestui Danovici a avut tot numai o fată, cu numele de Maria, căsătorita cu Ștefan Strîșca. Această ultimă Marie a avut trei băieți: Ioniță, Ștefan și Mihai toți Strîșca și o fată, Antemița, căsătorită cu Toader Brahă 46. Ioniță Strîșca, la 1749, iulie 1, a căpătat întărire pe cîte o treime din satele: Nahoreni, Stănești și Tureatca, din ținutul Suceava, toate fiind moșii de baștină, de pe moșul său, Onciu Iurașcovici 47. Au mai fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să deschidem o mică paranteză despre familia de boieri Cananău, care își avea reședința la Bănești, pe dreapta Siretului, aproape de mal. Acestei familii i-au fost deschise toate ușile de la Domnie, mai ales după ce marele jitnicer, Gh. Cananău, s-a căsătorit cu Maria, sora voievo dului Ioan Toader Callimachi. În șesul Siretului, pe dreapta apei, și din jos de domeniul lui Balș de la Dumbrăveni, familia Cananău stăpînea: Corocăeștii, Hancea, Băneștii, Fîntînelele, Slobozia și Roșcanii, iar la răsărit de Siret, Cornii. La
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
legitimă pe Profirița (Pulheria), fata stolnicului Costache Manole Varlaam, din Botoșani. La căsătoria sa din anul 1815, noiembrie 2067, el avea rangul de căminar. Agă a devenit la 24 februarie, 182385. Pe Paraschiva Donțului el o cunoscuse înainte de a se căsători ea cu Vasile Iurașcu. Locuința Donțului era la prisacă, pe malul Siretului, lîngă vad. De la vad, pînă la curtea din Bănești a lui Cananău, luîndu-o de-a dreptul prin luncă, sunt aproape doi km. Dacă ești cu trăsura și vrei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aga Grigore. După moartea Paraschivei, el nu și-a adus acasă soția, de la Botoșani, iar ea, din cauza aceasta, s-a îmbolnăvit de nervi. Începînd din 1837, Profirița a fost pusă sub curatelă, iar aga Grigore, nemai putînd continua situația de căsătorit, dar fără soție, a cerut mitropolitului să-i desfacă cununia bisericească. La 20 decembrie 1838, mitropolitul Veniamin, cu cartea nr. 965, le-a dezlegat cununia, însă cu o clauză draconică: Pentru că amîndouă părțile sunt ajunși în vîrsta bătrînețelor și au
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la giudecătoria agiutoare "unde am fost mai înainte, în locul Dum. med-cer, Costachi Kindru, care acum, prin jalbă către Logofeție, au cerut ovolnire din această slujbă, spre ami putea întîmpina greutatea casnicei mele familii"74. Însă Cost. Iurașcu n-a fost căsătorit, n-a avut familie. Iordache (Iorgu), fiul lui Vasile Iurașcu, fiind "cam trăsnit cu leuca", se purta foarte urît, cu tatăl său. Îl ocăra, îl înjura, îi răspundea obraznic, ba și cu arma a îndrăznit a se obrăznici asupră-i
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vol. VII, Iași, 1886, pag. 244. 17. ARHIVELE STATULUI IAȘI, Fondul Vistieria Moldovei, Tr. 166, opis 184, dosarul 7 "Catagrafia ținutului Suceava, din anul 1820, Ocolul Siretul de Sus, fila 46 verso. 18. ARH. STATULUI BOTOȘANI, Fondul Mitrici, condica 9, "Căsătoriți în anul 1835", pag. 42 și Condica nr. 10, "Morți în anul 7835", pag. 66. 19. ARH. ST. IAȘI, Fondul Vistieria Moldovei, Tr. 1316, op. 1488, nr. 1174; Catagrafia ținutului Botoșani, pe anul 1838, Ocolul Siretului, fila 131. 20. ARH.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1837, a intervenit la Domnie și a obținut pentru Gh. Eminovici, deocamdată, titlul de sulger. Evident că avînd acest titlu, Eminovici nu mai era un oarecare. Putea să intre în relații de căsătorie cu o fată de boiernaș. S-a căsătorit, la 26 iunie 1840, cu Raluca, fiica stolnicului Vasile Iurașcu. Dar Eminovici era om ambițios; voia să urce tot mai sus, pe scara socială. Pentru aceasta îi trebuia un rang mai mare. De aceea, după alte intervenții făcute de boierul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ipotești sau din Cucorăni? Pentru că în acest meșteșugit nod gordian apar două Ilene: una e fata morarului de la Cucorăni, despre care povestea spune că ar fi plecat, cu băiatul, la Pomîrla, iar a doua este Ileana din Ipotești, care era căsătorită cu Ioan Lăzăreanu, pădurar la Eminovici. Actul de naștere, cu nr. 38/1877, de la comuna Cucorăni, arată că la 19 iunie 1877 s-a născut în satul Ipotești un copil cu numele de Ilie, avînd ca mamă pe Ileana, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sale, în august 1876, la Ipotești"193. O cît de mică analiză ne lămurește că, pentru această elegie, poetul trebuia să ciupească alte strune, pe care nu se cîntă imediat după înmormîntare! Poetul se înamorase de Veronica Micle, care era căsătorită și avea și doua fetițe. Fiind cu vreo treizeci de ani mai tînără decît soțul ei, ea căuta relații și era dornică de anturaj. Soțul său deja primise mai multe anonime, iar ea, fără a întrerupe relațiile, devenise mai prudentă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a semnat o chitanță pentru 2000 galbeni ultimii bani pe care îi mai avea de primit din vînzarea moșiei. În această chitanță, semnată de Eminovici în fața președintelui Tribunalului, se dau alte lămuriri interesante: "Acești bani fiind dota fiicei mele Aglaia, căsătorită cu Dl. Ioan Drogli, inspector școlaru în Suceava și fiind intabulați în moșia Ipoteștiul, comuna Cucorănii, proprietatea D.lui Hristea Marinovici, se vor radia din registrele hipo tecare. Drept care am rugat pe onor Tribunalul de Botoșani a radia capitalul restant
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Pop a scris, la repezeală, că "Ipoteștiul, rămași în proprietatea lui Christea Marinovici, au fost adjudecați lui Grigore Chiriță, care îi vinde ulterior lui Gh. Isăcescu, iar acesta, la rîndu-i, retrăgîndu-se la Ungureni, îi constitui pămînt dotal fiicei sale Maria, căsătorită cu medicul militar Constantin Popadopol 266. Docu mentele de arhivă arată altă situație. La 28 aprilie 1886, a murit, la Ipotești, Alexandru Moritz, în vîrstă de 78 ani. La 9 mai, acelaș an, văduva Eliza Moritz, strîmtorată de datorii, a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru moșia Ipotești Moritz, pe data de 13 iunie, 1890316. După această vînzare silită, Aglaia Drogli și-a încasat banii de zestre și procentele de 10%, rămase în restanță de la 23 aprilie 1888. Încă de la 18 febr. 1890, ea se căsătorise de-a doilea, cu locotenetul Heinrich Gareiss von Döllitzsturm. TRIMITERI DOCUMENTARE 1. Arhivele Statului București, Fondul Ministerului Cultelor și Instrucțiunei Publice Moldova, Dosarul 263/1850: "Acta pansionului D-sale Ladislau Ferderber din Botoșani" (21 file) fila 9-11. 2. GH. UNGUREANU
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
au relevanță aici în măsura în care i-au oferit libertatea de a putea iubi fără măsură noul bebeluș. Vor mai trece încă 23 de ani, nu înainte de 1926, când avea 73 de ani, cu doar trei ani înainte de moarte, până să se căsătorească pentru a treia și ultima dată. Deocamdată s-a dedicat în exclusivitate Margueritei, pasiunilor sale mai ales în timpul călătoriilor și frecventelor lui escapade amoroase. Copilul prefera să recite poezii decât să se joace cu alți copii, care nu-i câștigaseră
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cu femeile despre care citise (femeile din familia Crayencour) sau scrisese (incestuoasa Anna care practic își violează fratele mai mic) dar și cu o altă femeie, care avea de două ori vârsta ei, Christine Hoevelt, cu care Michel se va căsători doar un an mai târziu, în 1926, la încurajările Margueritei. Gelozia se instalase între ele, dar o gelozie cu o anumită particularitate: se descoperise simțind atât repulsie cât și atracție față de femei. Conflictul continuu din mintea ei îi dădea energie
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
se încheie cu cuvintele "Te-am înșelat". Dintr-un anumit punct de vedere, Yourcenar construise această carte timp de un deceniu. Povestește viața lui Alexis, un tânăr muzician născut într-o familie aristocratică scăpătată. El și soția lui Monique sînt căsătoriți de doi ani și au un fiu. Dar Monique este reprezentată ca o siluetă în fundal. Nici chiar Yourcenar nu pare să fi fost în stare să găsească cuvinte care să exprime felul în care Monique răspunde la scrisoarea lui
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Titus, Domițian, primele misiuni și grele încercări militare. Descrierile firii lui Hadrian sunt memorabile, mai ales ale surorii sale blajine Paulina, soacra sa, împărăteasa Plotina care i-a devenit aliat și amantă, și soției sale Sabrina cu care s-a căsătorit după ce a urcat pe tron, la vârsta de 41 de ani în 117. Apoi urmează ani lungi de călătorii prin întregul imperiu și viziunea lui asupra Hărții pământului. Nimic din reconstrucția lui Yourcenar nu rivalizează cu evocarea Geniului pământului pacificat
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
visului (1959). Alte proiecte care îi consumaseră tot atât de mult timp includeau eseuri lungi despre Piranesi, despre castelul francez de la Chenonceaux din Touraine, unde puberul Henri II își întâlnise viitoarea soție Diana, cu 20 de ani mai bătrână, în timp ce era deja căsătorit cu Caterina de Medici care va figura ca personaj secundar deși exotic în Piatra filozofală. Eseul despre Piranesi aștepta să fie scris de când Yourcenar văzuse gravurile lui de la Roma cu mama ei vitregă Christine, în anii '20. Interesul pentru Caterina
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]