22,345 matches
-
consumului de droguri în funcție de canalul de televiziune Din perspectiva consumului de droguri vom analiza mai multe abordări ale acestei situații. O primă tentativă este aceea de a clasifica posturile de televiziune în funcție de ponderea pe care o acordă mediatizării consumului de droguri. Astfel, considerând că totalul frecvențelor și duratelor reprezintă 100%, principalul canal de televiziune este PRO TV (62,7%), urmat de Realitatea (13%) și Prima (15%). Canalele care mediatizează cel mai puțin consumul de droguri sunt TVR 1 și TVR 2 (0
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe care o acordă mediatizării consumului de droguri. Astfel, considerând că totalul frecvențelor și duratelor reprezintă 100%, principalul canal de televiziune este PRO TV (62,7%), urmat de Realitatea (13%) și Prima (15%). Canalele care mediatizează cel mai puțin consumul de droguri sunt TVR 1 și TVR 2 (0%). EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 1. Mediatizarea consumului de droguri pentru luna noiembrie 2004 Tipurile de violență în cadrul mediatizarii drogurilor Din punctul de vedere al violenței reale, PRO TV este principalul canal care mediatizează
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
principalul canal de televiziune este PRO TV (62,7%), urmat de Realitatea (13%) și Prima (15%). Canalele care mediatizează cel mai puțin consumul de droguri sunt TVR 1 și TVR 2 (0%). EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 1. Mediatizarea consumului de droguri pentru luna noiembrie 2004 Tipurile de violență în cadrul mediatizarii drogurilor Din punctul de vedere al violenței reale, PRO TV este principalul canal care mediatizează consumul de droguri (peste 70% din totalul frecvențelor). Menționăm că atât Realitatea, cât și Prima TV sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Realitatea (13%) și Prima (15%). Canalele care mediatizează cel mai puțin consumul de droguri sunt TVR 1 și TVR 2 (0%). EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 1. Mediatizarea consumului de droguri pentru luna noiembrie 2004 Tipurile de violență în cadrul mediatizarii drogurilor Din punctul de vedere al violenței reale, PRO TV este principalul canal care mediatizează consumul de droguri (peste 70% din totalul frecvențelor). Menționăm că atât Realitatea, cât și Prima TV sunt pe locurile următoare în ceea ce privește violența reală. În cadrul acestui tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1 și TVR 2 (0%). EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 1. Mediatizarea consumului de droguri pentru luna noiembrie 2004 Tipurile de violență în cadrul mediatizarii drogurilor Din punctul de vedere al violenței reale, PRO TV este principalul canal care mediatizează consumul de droguri (peste 70% din totalul frecvențelor). Menționăm că atât Realitatea, cât și Prima TV sunt pe locurile următoare în ceea ce privește violența reală. În cadrul acestui tip de violență sunt incluse știrile transmise de televiziuni, reportajele, talk-showurile și reality showurile. Mediatizarea consumului de droguri
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
droguri (peste 70% din totalul frecvențelor). Menționăm că atât Realitatea, cât și Prima TV sunt pe locurile următoare în ceea ce privește violența reală. În cadrul acestui tip de violență sunt incluse știrile transmise de televiziuni, reportajele, talk-showurile și reality showurile. Mediatizarea consumului de droguri în funcție de ziua din săptămână și intervalul orar În cele ce urmează, vom observa care este situația mediatizării drogurilor în funcție de intervalele orare (acces prime time, prime time și post prime time) și ziua din săptămână. Vom utiliza ca indicatori procentele obținute
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în ceea ce privește violența reală. În cadrul acestui tip de violență sunt incluse știrile transmise de televiziuni, reportajele, talk-showurile și reality showurile. Mediatizarea consumului de droguri în funcție de ziua din săptămână și intervalul orar În cele ce urmează, vom observa care este situația mediatizării drogurilor în funcție de intervalele orare (acces prime time, prime time și post prime time) și ziua din săptămână. Vom utiliza ca indicatori procentele obținute și vom prezenta atât pentru fiecare canal în parte cât și per total frecvențele de difuzare ale scenelor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prime time, prime time și post prime time) și ziua din săptămână. Vom utiliza ca indicatori procentele obținute și vom prezenta atât pentru fiecare canal în parte cât și per total frecvențele de difuzare ale scenelor care conțin consumul de droguri. Precizăm că în intervalul acces prime time au fost incluse în monitorizare numai știrile pentru canalele PRO TV, Antena 1 și Prima TV. Pentru intervalul 17-19 au fost monitorizate numai canalele care prezintă jurnalele de știri. În privința mediatizării acces prime time
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în monitorizare numai știrile pentru canalele PRO TV, Antena 1 și Prima TV. Pentru intervalul 17-19 au fost monitorizate numai canalele care prezintă jurnalele de știri. În privința mediatizării acces prime time, Antena 1 este principala televiziune care difuzează scene privitoare la droguri. În intervalul 19-23, se regăsesc majoritatea scenelor care includ consumul de droguri. Acest fapt nu ar implica nimic senzațional, deoarece intervalul considerat este cel mai extins dintre intervalele orare analizate. Totuși, trebuie să luăm în considerare faptul că intervalele acces
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Pentru intervalul 17-19 au fost monitorizate numai canalele care prezintă jurnalele de știri. În privința mediatizării acces prime time, Antena 1 este principala televiziune care difuzează scene privitoare la droguri. În intervalul 19-23, se regăsesc majoritatea scenelor care includ consumul de droguri. Acest fapt nu ar implica nimic senzațional, deoarece intervalul considerat este cel mai extins dintre intervalele orare analizate. Totuși, trebuie să luăm în considerare faptul că intervalele acces prime time și post prime time însumate ca durată totală reprezintă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a intervalului prime time. Observăm că în prime time, cea mai intensivă mediatizare este realizată de PRO TV, urmat de Realitatea și Antena1. Pentru intervalul post prime time, adică 23-24, din nou PRO TV are cea mai mare proporție de mediatizare a drogurilor, urmat de Antena 1 și Realitatea. Mediatizarea drogurilor în funcție de zilele săptămânii În ceea ce privește situația pe zilele săptămânii, acestea sunt clasificate ca fiind lucrătoare (10 zile) sau nelucrătoare/weekend (4 zile). Deoarece comparăm doi indicatori care provin din date de dimensiuni diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
time, cea mai intensivă mediatizare este realizată de PRO TV, urmat de Realitatea și Antena1. Pentru intervalul post prime time, adică 23-24, din nou PRO TV are cea mai mare proporție de mediatizare a drogurilor, urmat de Antena 1 și Realitatea. Mediatizarea drogurilor în funcție de zilele săptămânii În ceea ce privește situația pe zilele săptămânii, acestea sunt clasificate ca fiind lucrătoare (10 zile) sau nelucrătoare/weekend (4 zile). Deoarece comparăm doi indicatori care provin din date de dimensiuni diferite, pe lângă dimensiunea strict cantitativă, vom considera valoarea medie
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
are loc în zilele lucrătoare, zilele de weekend având o pondere foarte redusă. Principalele posturi sunt PRO TV (39,4%), Realitatea, B1, Prima și Național. Realizând media frecvențelor pentru zilele săptămânii și weekend, observăm că în weekend proporția zilnică a mediatizării drogurilor este foarte redusă comparativ cu restul săptămânii. Pentru weekend, mediatizarea este realizată exclusiv de PRO TV. Mediatizarea consumului de alcool și tutun Mediatizarea consumului de tutun în funcție de canale Privitor la frecvența și mediatizarea fumatului, observăm că postul care difuzează cele mai multe secvențe
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
2%). Consumul de alcool este asociat preponderent cu violența ficțională, mai ales pentru canalul Acasă (27,5%). EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Violența ficțională și consumul de alcool în noiembrie 2004 În urma analizei frecvențelor și duratelor mediatizării consumului de droguri, alcool și tutun, am observat că există diferențe semnificative între zilele săptămânii. În cadrul zilelor lucrătoare, în medie mediatizarea este mai intensă comparativ cu weekendul. Consumul mediatizat este concentrat în intervalul prime time pentru tutun și alcool, respectiv în post prime
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tutun, am observat că există diferențe semnificative între zilele săptămânii. În cadrul zilelor lucrătoare, în medie mediatizarea este mai intensă comparativ cu weekendul. Consumul mediatizat este concentrat în intervalul prime time pentru tutun și alcool, respectiv în post prime time pentru droguri. Există de asemenea diferențe în funcție de tipul de violență asociată cu consumul. Alte perspective Deși a fost elaborată o legislație audiovizuală consistentă privind mediatizarea drogurilor, alcoolului și tutunului, există segmente de programe care nu pot fi interzise și care pot avea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este concentrat în intervalul prime time pentru tutun și alcool, respectiv în post prime time pentru droguri. Există de asemenea diferențe în funcție de tipul de violență asociată cu consumul. Alte perspective Deși a fost elaborată o legislație audiovizuală consistentă privind mediatizarea drogurilor, alcoolului și tutunului, există segmente de programe care nu pot fi interzise și care pot avea o influență importantă asupra consumului de stupefiante și a imaginii acestora pentru publicul larg. Deși publicitatea este reglementată de legea audiovizualului, filmele și violența
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
importantă asupra consumului de stupefiante și a imaginii acestora pentru publicul larg. Deși publicitatea este reglementată de legea audiovizualului, filmele și violența ficțională din cadrul acestora nu pot fi interzise complet. Unele dintre cele mai cunoscute filme prezintă personaje care consumă droguri, alcool sau tutun în cantități excesive. Putem, de exemplu, să ne referim la personajul feminin din Pulp Fiction, Mia, care ia o supradoză și aproape își pierde viața. De asemenea, există eroi celebri a căror principală trăsătură distinctivă este fumatul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
aceste caracteristici nu este sancționată în cadrul filmului respectiv. Ideea principală este aceea că mediatizarea consumului acestor stupefiante, integrarea lor în producții ficționale și asocierea lor cu personaje de succes au o influență negativă asupra tinerilor. Minorii asociază astfel consumul de droguri, alcool sau tutun cu succesul social și cu „eroul-model comportamental” și nu cu realitatea obiectivă, cu efectele reale ale acestui consum. Astfel, mediatizarea acestor substanțe de către mass-media devine extrem de importantă pentru protecția minorilor. Bibliografie: *** Evaluarea monitorizării violenței televizate (grila de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
familial; asigurarea și urmărirea aplicării măsurilor educative stabilite de organele competente pentru copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, dar care nu răspunde penal, precum și a aplicării măsurilor de prevenire și combatere a consumului de alcool și droguri sau a comportamentului delincvent; realizarea parteneriatelor și a colaborărilor cu organizațiile neguvernamentale și cu reprezentanții societății civile în vederea dezvoltării și susținerii măsurilor de protecție a copilului. Asistentul social din cadrul serviciului public de asistență socială trebuie să elaboreze planul de servicii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prin poezii de înaltă ținută și descrierea unor fapte eroice. Lucrările prezentate au apărut într-un catalog de rezumate. Au mai avut loc lansări de cărți și reviste de specialitate. Rubrică realizată de Cristina Manuela Tudor 14 pași în lumea drogurilor Lucrarea 14 pași în lumea drogurilor aparține autoarei Sanda Luminița Mihai, medic primar neuropsihiatru, psihoterapeut și formator în domeniul Terapiei de familie și al Prevenției și Tratamentului Toxicodependenței. Apărută în 2005, cartea de față are meritul deosebit de a îmbina în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
descrierea unor fapte eroice. Lucrările prezentate au apărut într-un catalog de rezumate. Au mai avut loc lansări de cărți și reviste de specialitate. Rubrică realizată de Cristina Manuela Tudor 14 pași în lumea drogurilor Lucrarea 14 pași în lumea drogurilor aparține autoarei Sanda Luminița Mihai, medic primar neuropsihiatru, psihoterapeut și formator în domeniul Terapiei de familie și al Prevenției și Tratamentului Toxicodependenței. Apărută în 2005, cartea de față are meritul deosebit de a îmbina în paginile ei (200 la număr) teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Toxicodependenței. Apărută în 2005, cartea de față are meritul deosebit de a îmbina în paginile ei (200 la număr) teoriile fundamentale cu privire la tipurile de terapii (cognitiv-comportamentală, de familie, stimularea motivațională, expresiv-suportivă, comunitatea terapeutică), informațiile complexe și complete legate de tipurile de droguri ilicite cu metodele de prevenire a consumului de substanțe și politicile/strategiile privind combaterea consumului de droguri în România prin prisma armonizării aspectelor legislative românești cu cele ale Uniunii Europene. Un capitol aparte face referire la rolul și locul asistentului
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
număr) teoriile fundamentale cu privire la tipurile de terapii (cognitiv-comportamentală, de familie, stimularea motivațională, expresiv-suportivă, comunitatea terapeutică), informațiile complexe și complete legate de tipurile de droguri ilicite cu metodele de prevenire a consumului de substanțe și politicile/strategiile privind combaterea consumului de droguri în România prin prisma armonizării aspectelor legislative românești cu cele ale Uniunii Europene. Un capitol aparte face referire la rolul și locul asistentului social în echipa de intervenție multidisciplinară, care abordează un caz de dependență de drog. Lucrarea cuprinde o
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
combaterea consumului de droguri în România prin prisma armonizării aspectelor legislative românești cu cele ale Uniunii Europene. Un capitol aparte face referire la rolul și locul asistentului social în echipa de intervenție multidisciplinară, care abordează un caz de dependență de drog. Lucrarea cuprinde o introducere, 14 capitole și 4 anexe. În introducere este prezentată motivația alegerii temei toxicodependenței ca fenomen apărut și studiat cu precădere după 1990 în țara noastră. Astfel, este descrisă evoluția celui care intră în contact cu substanța
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
despre neuroanatomie și neurobiologie, modelele de dependență sunt incluse în primele patru capitole. Autoarea definește o serie de termeni la care face referire apoi pe parcursul lucrării: dependența, abuzul, intoxicația, abstinența, toleranța, sevrajul. De asemenea, referindu-se la nivelurile consumului de droguri, utilizează următoarea clasificare a acestora în funcție de comportamentul utilizatorului: consum recreațional/ocazional, consum experimental, consum regulat și consum compulsiv. Pentru a explica comportamentul dependent sunt descrise (în capitolul 4) câteva modele teoretice: Modelele cognitive; există patru procese cognitive legate de dependență
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]