22,242 matches
-
Petrolului". Prof. Ludovic Mrazek de la Universitatea din București a fost primul geolog român care a susținut originea organică a petrolului și a subliniat rolul proceselor de bituminizare în natură. La Expoziția Internațională de la Paris (1900) a prezentat prima hartă a formațiunilor de sare din România, iar la Congresul Mondial al Petrolului (1907) a lansat teoria cutelor diapire și a explicat apariția petrolului din materia organică. El a definit termenul de “diapir” și fenomenul de “diapirism” (deformări plastice și ridicarea sării prin
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
sare din România, iar la Congresul Mondial al Petrolului (1907) a lansat teoria cutelor diapire și a explicat apariția petrolului din materia organică. El a definit termenul de “diapir” și fenomenul de “diapirism” (deformări plastice și ridicarea sării prin străpungerea formațiunilor de deasupra zăcământului) pentru sarea gemă, demonstrând că ele pot oferi o capcană eficace pentru zăcămintele de hidrocarburi. În acest context, prof. Mrazek a explicat distribuția acumulărilor de hidrocarburi în zona neogenă, subcarpatică. Aceasta a avut un impact deosebit în
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
localității Râu Bărbat, din Țara Hațegului. În secolele XIII-XV, procesul integrării Țării Hațegului în Regatul Ungariei se finalizează, iar puterea este exercitată în numele regelui de către castelanul de Hațeg, care câteodată a fost una și aceeași persoană cu vicevoievodul Transilvaniei . Cnezatele, formațiuni feudale timpurii, au funcționat în Țara Hațegului până în secolele XIII-XIV, când regiunea este integrată administrativ în Regatul Ungariei. Istoricul Radu Popa a identificat 11 „mari cnezate” hațegane , structuri teritoriale asemănate de autor cu „cnezatele de vale” maramureșene. Ținutul hațegan și-
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
membrii marcanți ai Partidului Național Liberal (P.N.L.) din aceea vreme. În anul 1884 s-a alăturat grupării politice formată din "liberalii sinceri" conduși de George Vernescu și conservatorii lui Lascăr Catargiu (Partidul Liberal-Conservator). După o scurtă perioadă petrecută în această formațiune politică, revine în P.N.L. A fost ales, în mai multe rânduri, deputat și senator. De asemenea, a îndeplinit și funcția de primar al municipiului Iași în perioada 9 aprilie - 11 iulie 1907 și 1922. A deținut în trei rânduri funcția
Petru Poni () [Corola-website/Science/305710_a_307039]
-
aparținând lanțului carpatic al Occidentalilor. Altitudinea maximă este atinsă în Vârful Măgura Priei (996 m). ului fac parte din treaptă montană de relief cu extensie redusă și joasă că altitudine, din ramificația nordică a Munților Apuseni. Culmea Meseșului este o formațiune îngustă de 5-8 km. și relativ uniformă, fără forme de relief abrupte, alungita de la sud-vest spre nord-est. Văile transversale ce o străbat ("Poicu, Ponița" și "Ragu") au fragmentat culmea în mai multe măguri separate, ce se prezintă sub forma unor
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Dl. Fîntînii, Vf. Văii Mari) sau sînt legate de anotimpuri - loc de munte pentru oi (Vf. Tomnatec, Poiana Văcăriei). Relieful foarte complex al Munților Bîrgău se caracterizează prin prezența următoarelor unități geomorfologice: Relieful vulcanic, generat de existența intruziunilor care străpung formațiunile sedimentare - mai ales grezoase -, constituie elementul specific al Bîrgăului. Masivul Cornii (1458 m), alcătuit din andezite, se înscrie în morfologie prin denivelări de mari proporții, marcate de vîrfurile: Bîrnii, Milerului, Cornii, Piatra Hașii și Pleșa constituite din roci mai dure
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
anuale între 2 și 7 grade C, cu precipitații anuale sub 1100 mm, si cu peste 80 de zile de menținere a stratului de zăpadă. Munții Stânișoarei sunt inca bine împăduriți (aprox. 75% din suprafața), dar pădurea este dominată de formațiunea de amestec conifere-fag. Numai pe culmile de pește 1.200 m din vest și sud-vest există molidișuri pure. În sud, pe versantul culmii Cozla, s-a plantat pin, iar spre baza versantului estic, la contactul cu Subcarpații Neamțului, în amestecuri
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
cu drumul spre Voroneț, mai întâi pe acesta și apoi după traversarea râului Moldova spre stânga pe un drum parțial asfaltat care urmărește îndeaproape albia râului. La câteva sute de metri în amonte de Piatră Pinului este situată o altă formațiune stâncoasa spectaculoasă, Piatra Șoimului. Rezervatia forestiera “Pădurea de smarald”, face parte din Parcul Natural Vânători Neamț și este așezată între valea pârâului Ozana și cea a pârâului Nemțișor. Arboretul este interesant prin dimensiunile și aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitățile
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
culmilor de la est de Prahova, care apare pregnantă drumețului, mai ales atunci când privește de pe meterezele Bucegilor. Munții Baiului se caracterizează prin uniformitate structurală și petrografică. Ei se desfășoară pe un vast anticlinoriu, numit de geologi “anticlinoriul Baiului", alcătuit precumpănitor din formațiuni de vîrstă cretacică. În componența lor se înclud marno-calcare, gresii calcaroase, cu diaclaze umplute cu calcit, marne, argile etc. În bazinul Zamorei apar local șisturi cristaline incluse în masa sedimentară și pe care eroziunea le-a descoperit. Toate aceste formațiuni
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
formațiuni de vîrstă cretacică. În componența lor se înclud marno-calcare, gresii calcaroase, cu diaclaze umplute cu calcit, marne, argile etc. În bazinul Zamorei apar local șisturi cristaline incluse în masa sedimentară și pe care eroziunea le-a descoperit. Toate aceste formațiuni sunt cuprinse În mai multe elite secundare, orientate aproximativ NE-SV. Ele formează sectorul superior al boltei anticlinoriului. Structura este complicată printr-un sistem de falii aproape vertical, care taie anticlinoriul pe direcția predominant NV-SE. Monotonia structurală și petrografică
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
acumulate, cît și trăsăturile de ordin tectono-structural. În acest din urmă caz, se apreciază că flișul cretacic a fost împins (deversat) către răsărit, acoperind (șariind) flișul paleogen. Mișcările ulterioare de ridicare (epirogenice pozitive) au permis agenților denudaționali sa îndepărteze, parțial, formațiunile mai tinere (paleogene) și, astfel, să se constituie ceea ce, în geologia teritoriului, poartă denumirea de semifereastra tectonică Putna - Vrancea. În cadrul acesteia, poziția depozitelor cretacice este anormală, ele situîndu-se peste formațiunile paleogene. Considerate laolaltă, formațiunile cretacice și paleogene din alcătuirea Munților
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
ridicare (epirogenice pozitive) au permis agenților denudaționali sa îndepărteze, parțial, formațiunile mai tinere (paleogene) și, astfel, să se constituie ceea ce, în geologia teritoriului, poartă denumirea de semifereastra tectonică Putna - Vrancea. În cadrul acesteia, poziția depozitelor cretacice este anormală, ele situîndu-se peste formațiunile paleogene. Considerate laolaltă, formațiunile cretacice și paleogene din alcătuirea Munților Vrancei se remarcă prin eterogenitate petrografică, o mare diversitate de structuri și o tectonică “vie”, actuală - elemente reflectate din plin în aspectele generale sau de detaliu ale reliefului. Substratul abundă
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
permis agenților denudaționali sa îndepărteze, parțial, formațiunile mai tinere (paleogene) și, astfel, să se constituie ceea ce, în geologia teritoriului, poartă denumirea de semifereastra tectonică Putna - Vrancea. În cadrul acesteia, poziția depozitelor cretacice este anormală, ele situîndu-se peste formațiunile paleogene. Considerate laolaltă, formațiunile cretacice și paleogene din alcătuirea Munților Vrancei se remarcă prin eterogenitate petrografică, o mare diversitate de structuri și o tectonică “vie”, actuală - elemente reflectate din plin în aspectele generale sau de detaliu ale reliefului. Substratul abundă în așa-zise faciesuri
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
profil, “tînăr", cu creste proeminente și vîrfuri secundare semețe, cu turnuri, colți și multe alte microforme zvelte. Astfel se înfățișează sectorul central-nordic al Munților Vrancei, delimitat la nord de Putna și la sud de valea Bălosu. Pe lîngă aceste aspecte, formațiunile geologice sînt afectate sensibil de deformări tectonice: falii, flexuri, decroșări etc. Unele linii de fracturi se evidențiază în peisaj prin povîrnișuri ori abrupturi, care mărginesc creste propriu-zise. Tot de tectonică sînt legate și mișcările seismice actuale, deosebit de frecvente în zona
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
individuale, fiind însă mai frecvente la cele mici, cu regim torențial tipic, îngreunînd uneori circulația turistică. În sezonul de iarnă, scurgerile lichide pe rețeaua de albii sînt minime (de pînă la 29%) și pe alocuri nule, datorita stocării apei în formațiuni de gheață ce pot forma adesea poduri extinse. Trăsăturile de ansamblu ale asociațiilor fito și zoogeografice din cuprinsul Munților Vrancei sînt o reflectare a condițiilor de mediu proprii treptei de relief și climatului corespunzător acesteia. Pe lîngă ele intervin însă
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
sînziene de munte (Galium anisophyllum), ciuboțica ursului (Cortusa matthioli). Rezervația geologică și de peisaj cascada Putnei este cu mult mai restrînsă față de celelalte (aproximativ 10 ha) și cuprinde o porțiune a defileului rîului, dăltuit în aval de satul Lepșa, în formațiuni predominant gresoase de vîrstă paleogenă. Este accesibilă pe DN 2D, la aproximativ 71 km depărtare de Focșani, sau 3 km aval de centrul satului Lepșa. De la motelul situat în imediata sa vecinătate pornește și traseul turistic 7 (pe valea Tișiței
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
depărtare de Focșani, sau 3 km aval de centrul satului Lepșa. De la motelul situat în imediata sa vecinătate pornește și traseul turistic 7 (pe valea Tișiței). Spectaculozitatea cascadei se datorează detaliilor albiei modelată prin eroziunea selectivă a rocilor și tectonizarea formațiunilor geologice. Caracteristică este suita marmitelor, care obligă șuvoiul de apă să sară dintr-o scobitură în alta, liniștindu-se însă în bazinetul adîncit la baza căderii de apă. Lungimea cascadei măsoară 76 m, diferența de nivel 14 m, iar debitul
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
anticlinale și sînt formate dintr-un complex inferior cuarțos — cu participarea largă a cuarțului (fapt vizibil în Masivul Omu, unde cuarțul lăptos apare frecvent la zi, imprimînd peisajului o notă specifică prin culoarea sa alb-strălucitoare) și dintr-un nivel sericito-cuarțos. Formațiunile sedimentare sînt alcătuite în primul rînd din sedimente triasice — dispuse în sinclinalul Iacobeni — și cretacice (cenomaniene), care apar în zona de obîrșie a pîrîului Runcu și a Someșului Mare. Și unele și altele sînt puțin răspîndite. Mult mai extinse sînt
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
sedimentare sînt alcătuite în primul rînd din sedimente triasice — dispuse în sinclinalul Iacobeni — și cretacice (cenomaniene), care apar în zona de obîrșie a pîrîului Runcu și a Someșului Mare. Și unele și altele sînt puțin răspîndite. Mult mai extinse sînt formațiunile sedimentare eocene, aparținătoare flișului transcarpatic. Ele sînt formate din gresii, conglomerate, calcare dolomitice bituminoase cu poziție transgresivă, bine reprezentate în zona Masivului Oușoru și în general pe flancul estic al Suhardului, care dau microrelieful cel mai spectaculos, ce se înscrie
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Munților Macin se continuă printr-o serie de culmi deluroase, cum sunt Dealul Costiag (428 m), Dealul Negoiu cu vârful Piatră Mare (380 m), Dealul lui David (354 m), Dealul Crapcea (344 m), Dealul Carapcea și Dealul Carpelit (350 m). Formațiunile, geologice predominanțe aici sunt granițele gnaisice, șisturile, grauwackele și conglomeratele (formațiunea de Carpelit), granițele și dioritele din partea cea mai înaltă (în care se află vârful Țuțuiatu), cuarțitele, filitele etc. Urmează spre vest prima culme secundară numită Culmea Cheii, cu vârful
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
sunt Dealul Costiag (428 m), Dealul Negoiu cu vârful Piatră Mare (380 m), Dealul lui David (354 m), Dealul Crapcea (344 m), Dealul Carapcea și Dealul Carpelit (350 m). Formațiunile, geologice predominanțe aici sunt granițele gnaisice, șisturile, grauwackele și conglomeratele (formațiunea de Carpelit), granițele și dioritele din partea cea mai înaltă (în care se află vârful Țuțuiatu), cuarțitele, filitele etc. Urmează spre vest prima culme secundară numită Culmea Cheii, cu vârful Pricopan (370 m) și masivul Maegina (285 m), ce se îndreaptă
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
mm Hg în luna decembrie și minimă de 732 mm Hg în luna iulie. Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic al râului Cerna aparține masivului Poiana Ruscăi. Până în Hunedoara, este constituit din șisturi cristaline peste care s-au depus formațiuni terțiare și apoi cuaternare. De la Hunedoara spre Nord aprține neogenului depresiunii. În cuprinsul luncilor, pe depozite aluviale sau aluvio-proluviale, s-au format soluri aluviale, sub pajijti mezohidrofile, cu grosimi limitate la 20-30 cm. Cantitățile de humus sunt reduse , 2-5 %, solul
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
a fost o formațiune politică românească în perioada medievală, care a ocupat teritoriul geografic al Țării Maramureșului și care a existat până la sfârșitul veacului al XIV-lea când s-a transformat în comitat al Coroanei Ungare, prin eforturile abile ale regilor din dinastia de
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
teritoriul geografic al Țării Maramureșului și care a existat până la sfârșitul veacului al XIV-lea când s-a transformat în comitat al Coroanei Ungare, prin eforturile abile ale regilor din dinastia de Anjou. Pe plan intern era o uniune de formațiuni autonome, cnezate de vale, conduse de cnezi locali, urmași ai "giuzilor" (jude de sat) aleși de obști din rîndurile țăranilor. Funcția de voievod al Maramureșului era de asemnea electivă, dar alegerea se făcea dintre cei mai vrednici și mai puternici
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
specialiști potrivit căreia Ivanco ar fi unul și același cu un anume Terter, menționat în sursele bizantine ca fiu al lui Dobrotici. Potrivit aceleiași opinii, Ioan-Terter s-ar fi răzvrătit împotriva tatălui său după care ar fi stabilit o mică formațiune politică cu centrul la Silistra de unde va emite monedă (a se vedea mai jos). Alți cercetători înclină a considera că Silistra aparținea țarului bulgar Șișman, după cum menționează și cronica turcească a lui Leunclavius. Ivanco semnează un tratat comercial cu Genova
Ivanco al Dobrogei () [Corola-website/Science/306362_a_307691]