22,374 matches
-
al Gărzii Naționale Croate. Garda Națională Croată a fost înființată ca răspuns la înarmarea Apărării Teritoriale din Croația, precum și la incapacitatea Croației de a-și asigura integritatea teritorială după declarația de independență față de Iugoslavia. Misiunile principale ale ZNG erau apărarea granițelor statului croat și a integrității sale teritoriale, apărarea împotriva tulburărilor grave ale ordinii și liniștii publice, apărarea în fața amenințărilor teroriste și a altor acțiuni violente sau a rebeliunilor armate, apărarea aeroporturilor și a transportului aerian, protecția uscatului și a apelor
Garda Națională Croată () [Corola-website/Science/321993_a_323322]
-
texan și, în schimbul eliberării în Mexic, să susțină acolo recunoașterea noii republici. Au fost 2 tratate, unul secret și unul public. În cel secret, Santa Anna se angaja să încerce să convingă Mexicul să recunoască independența Texasului, în schimbul escortării până la granița Mexicului. Libera trecere nu s-a materializat, însă. Santa Anna a fost ținut șase luni ca prizonier de război (timp în care guvernul l-a demis și a dezavuat orice acord ar fi semnat el) fiind dus în cele din
Bătălia de la San Jacinto () [Corola-website/Science/321352_a_322681]
-
al XIX-lea, care avea drept scop anexarea teritoriilor de limbă italiană aflate sub ocupație străină. Unele dintre aceste mișcări se numesc mișcări pan-naționaliste. Este o caracteristică a politicii de identitate și a geografiei culturale și politice. Deoarece cele mai multe granițe au fost mutate și redesenate în timp, un mare număr de țări ar putea avea, din puncte de vedere teoretic, pretenții iredentiste asupra statelor vecine. Ocupația Austriei de către Germania Nazistă și anexarea teritoriului sudet din Cehoslovacia în 1938, anexarea Prusiei
Iredentism () [Corola-website/Science/321393_a_322722]
-
părți din Cehoslovacia de către Ungaria (în urmă Primului arbitraj de la Viena) sunt exemple istorice aplicate ale ideii. Cu toate acestea, unele state sunt expuse unui potențial iredentism încă de la întemeierea lor. Perioada interbelică în Europa de Est, Balcani și Orientul Apropiat și granițele trasate de către Aliați a nemulțumit noile state din regiunea respectivă datorită populației minoritare și a pretențiilor istorice contradictorii. Multe dintre granițele Africii au fost impuse artificial de puterile europene coloniale. Ca rezultat, grupurile etnice au fost împărțite în diferite țări
Iredentism () [Corola-website/Science/321393_a_322722]
-
state sunt expuse unui potențial iredentism încă de la întemeierea lor. Perioada interbelică în Europa de Est, Balcani și Orientul Apropiat și granițele trasate de către Aliați a nemulțumit noile state din regiunea respectivă datorită populației minoritare și a pretențiilor istorice contradictorii. Multe dintre granițele Africii au fost impuse artificial de puterile europene coloniale. Ca rezultat, grupurile etnice au fost împărțite în diferite țări, precum Yoruba care sunt împărțiți între Nigeria și Benin. În unele cazuri, argumentarea iredentista a continuat și după al Doilea Război
Iredentism () [Corola-website/Science/321393_a_322722]
-
De asemenea, este considerată un punct de cotitură în desfășurarea războiului.<ref name="Scrinia Slavonica br. 2/2002">"Scrinia Slavonica" br. 2/2002. D. Marijan: Bitka za Vukovar 1991.(sumar în engleză)</ref> Vukovar este un important centru regional la granița dintre Croația și Serbia, situat pe malul drept al fluviului Dunărea. Este un port fluvial major și capitala a ceea ce era, înainte de război, o zonă mixtă din punct de vedere etnic. În municipalitatea Vukovar, care include orașul și satele din
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
anume să distrugă în fașă noul stat croat. Conform fostului șef al armatei, Veljko Kadijević, planul era avansarea în Croația, capturarea capitalei Zagreb și distrugerea forțelor armate ale acestui stat. Odată realizat acest lucru, noua Iugoslavie își putea stabili singură granița vestică, reducând mult din teritoriul Croației. Un element cheie în acest plan era folosirea forțelor armate combinate pentru ocuparea regiunii majoritar sârbe a Slavoniei de Est, apoi avansarea spre vest, către Zagreb, forțând capitularea statului croat. Regiunea se afla deja
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
a părăsit Belgradul. Jurnaliștii străini au relatat că se întindea pe aproape 10 km și includea cel puțin 100 de tancuri, majoritatea T-55 și M-84, precum și transportoare blindate și numeroase piese de artilerie grea remorcate. Coloana a trecut granița croată pe 20 septembrie, în apropierea orașului sârbesc Šid. Alte unități ale JNA au asigurat un sprijin suplimentar, în special Corpul 12 de Armată Novi Sad, care a avansat dinspre provincia sârbească Vojvodina. În primele zile ale campaniei, JNA nu
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
2006, dar nu înainte ca armata să fie implicată într-un incident în care militarii au deschis focul și l-au arestat pe primarul din Vukovar, Vladimir Štengl, împreună cu alți 19 civili croați și opt copii, pentru trecerea „ilegală” a graniței. Cifrele oficiale publicate în Croația la sfârșitul lui 1991 arătau că aproximativ 3.210 de croați au fost uciși și 17.393 răniți în timpul conflictului. Majoritatea victimelor s-au produs în timpul asediului Vukovarului. Numărul exact al pierderilor de la Vukovar nu
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
din cauza problemei abolirii Capitulațiilor Imperiului Otoman. Obiecțiunile Franței în timpul discuțiilor despre abolirea capitulațiilor au fost în contradicție cu obiectivele turcilor, care priveau independența și suveranitatea țării. Mai mult, faptul că sanjakul Alexandretta, pe care turcii doreau să-l includă în granițele noului stat național, a rămas sub controlul francezilor, a contribuit la creșterea tensiunilor între cele două tabere. Interesele financiare ale francezilor, care priveau datoriile otomane, au fost satisfăcute de tânăra Republică Turcă odată cu semnarea Tratatului de la Lausanne.
Războiul Franco-Turc () [Corola-website/Science/321431_a_322760]
-
1992) reprezintă tot atâtea argumente ce susțin incontestabil valoarea operei sale. O parte dintre lucrările pictorului dornean au fost înregistrate în patrimoniul muzeelor din Iași, Suceava și Vatra Dornei, altele se găsesc în numeroase colecții particulare din țară și din afara granițelor ei. este, după cum el însuși mărturisea, un pictor al sincerității și al nativității surprinse în diferitele lor ipostaze. El s-a remarcat prin siguranța desenului și prin dispunerea bine evidențiată a planurilor și a unghiurilor. Grigore Ursu a fost un
Grigore Ursu () [Corola-website/Science/321446_a_322775]
-
a început pe 28 iulie când Austro-Ungaria a declarat război Șerbiei și artileria a bombardat Belgradul pe 29 iulie. Pe 12 august armatele Austro-Ungariei au trecut râul Drina. Inițial, trei din cele șase armate ale Austro-Ungariei au fost mobilizate la granița Șerbiei, dar datorită intervenției rușilor, a II-a armata a fost trimisă pe Frontul din Galiția. Dar cu toate aceste, austro-ungarii mai aveau la dispoziție încă două armate (a V-a și a VI-a) pentru un atac la granița
Campania din Serbia (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/321462_a_322791]
-
granița Șerbiei, dar datorită intervenției rușilor, a II-a armata a fost trimisă pe Frontul din Galiția. Dar cu toate aceste, austro-ungarii mai aveau la dispoziție încă două armate (a V-a și a VI-a) pentru un atac la granița Bosniei. Armatele a V-a și a VI-a aveau aproximativ 270.000 de luptători, ce erau mai bine echipate decât cea sârbă. În mare parte, comandă austro-ungară a fost în mâinile ineficiente ale generalului Potiorek. Cu toate acestea, Imperiul
Campania din Serbia (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/321462_a_322791]
-
spital din Franța. Divizii franceze și britanice au mărșăluit spre nord de la Salonic, la sfârșitul lunii noiembrie, sub comanda generalului francez Maurice Sarrail. Cu toate acestea, diviziile britanice au fost sub comanda Biroului de Război din Londra, să nu treacă granița greacă. Astfel, divizii franceze au înaintat pe cont propriu pe râul Vardar. Această înaintare a fost un ajutor limitat pentru retragere armatei sârbe în timp ce armata bulgară a trebuit să-i extindă mai multe forțe pe flancul lor din sud pentru
Frontul din Macedonia (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/321490_a_322819]
-
din sud pentru a face față amenințării. Până la mijlocul lunii decembrie, generalul Sarrail a concluzionat că retragerea a fost necesară în fața unor atacuri primejdioase ale bulgarilor. La fel ca și în cazul britanicilor, germanii au ordonat bulgarilor să nu treacă granița, altfel riscă intrarea Greciei în război împotriva invaziei Bulgariei în Macedonia. La rândul lor, aliații, au profitat de această ocazie, întărind și consolidându-și pozițiile în spatele granițelor. Această a fost desigur o victorie incompletă a Puterilor Centrale. Drept consecință, calea
Frontul din Macedonia (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/321490_a_322819]
-
fel ca și în cazul britanicilor, germanii au ordonat bulgarilor să nu treacă granița, altfel riscă intrarea Greciei în război împotriva invaziei Bulgariei în Macedonia. La rândul lor, aliații, au profitat de această ocazie, întărind și consolidându-și pozițiile în spatele granițelor. Această a fost desigur o victorie incompletă a Puterilor Centrale. Drept consecință, calea ferata de la Berlin către Constantinopol a fost deschisă iar Germania a fost în stare să-și sprijine aliatul nevolnic, Imperiul Otoman. O greșeală a victoriei a fost
Frontul din Macedonia (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/321490_a_322819]
-
ocupat orașul Salonic politică s-a schimbat treptat. Odată cu demisionarea lui Venizelos, guvernul regal a stabilit să condamne oficial acțiunea aliaților, însă nu se putea opune armelor aliate superioare, ce au debarcat în Salonic. Germanii, erau atenți să nu treacă granița Greciei pentru că aceasta să rămână neutră. În mai 1916, Generalul Sarrail a cerut dezarmarea armatei grecești. Deși guvernul grec i-a îndeplinit cererea, acest fapt i-a atras și mai mult de tabără Puterilor Centrale. Fiind asigurat că România se
Frontul din Macedonia (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/321490_a_322819]
-
17 august, la doar trei zile înainte ca ofensiva franceză să fie pregătită de luptă. În realitate, aceasta a fost o ofensivă a bulgarilor, în timp ce armata austro-ungară a fost în Albania și doar o singură divizie germană a fost la granița Greciei. Atacul a fost un succes datorită surprinderii, dar forțele aliate au ținut o linie defensivă după două săptămâni. Odată oprită ofensiva bulgarilor, aliații au lansat un contraatac începând cu 12 septembrie. Terenul a fost accidentat, iar bulgarii erau în
Frontul din Macedonia (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/321490_a_322819]
-
împotriva Sofiei dar campania bizantina a fost un eșec total. Războiul s-a transformat într-unul de lungă durată, un adevărat război de uzură cu rezultate incerte de ambele părți. Asta pana în 1000 când Vasile, profitând de pacea de la granițele de răsărit se întoarce cu toată puterea asupra bulgarilor și cucerește rând pe rând Albania de azi, Scopje, Moesia. Bătălia decisivă de la Kleidion avea să-i aducă supranumele de Bulgaroctonul (omorîtorul de bulgari). 14 000 de prizonieri bulgari sunt orbiți
Vasile al II-lea () [Corola-website/Science/316333_a_317662]
-
Ahtum (amenințat de ungurii care nu aveau nici un drept) și apoi se abate la Atena unde aduce mulțumiri pentru victorie Sfintei Născătoare de Dumnezeu în biserică de pe Acropole în care fusese transformat Parthenonul. Vasile al II-lea Bulgaroctonul readuce în granițele imperiului și Armenia, părți din hanatul Khazar, în special zona Crimeii dar și sudul Italiei. Având nevoie de ajutor, Vasile al II-lea apelează la marele cneaz de Kiev, Vladimir, conducător puternic, dar păgân. Împăratul s-a oferit să i-
Vasile al II-lea () [Corola-website/Science/316333_a_317662]
-
de răsărit ale Bulgariei, ci mult mai spre apus. Răspunsul trebuie căutat în dispunerea teritorială a bazei sociale și militare a puterii Asăneștilor, precum și în planul politic urmărit de frații Petru și Asan. Evident, ei ar fi dorit ca, în granițele noului stat pe care căutau să-l legitimeze ca o continuare a primului Țarat Bulgar, să intre toate ținuturile care aparțineau odinioară acestuia. Pentru moment însă, forța lor militară nu le permitea să-și îndrepte atenția, concomitent, spre răsărit și
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
din sudul acestei provincii se aflau în mâinile bizantinilor. Or, Varna a fost pierdută de către bizantini abia în anul 1201 și este posibil ca tot atunci să fi căzut și Silistra. În astfel de împrejurări, efortul Asăneștilor a vizat împingerea granițelor statului lor, cu deosebire spre părțile apusene ale Peninsulei Balcanice. Aici, ei puteau să intre în stăpânirea acelor regiuni care constituiseră centrul administrativ, politic, militar, economic și cultural al primului stat bulgar din ultimul deceniu al existenței sale. În plus
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
1940, a fost nevoit să părăsească orașul Cernăuți și să se refugieze cu ultimul tren spre București, ca urmare a anexării Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, conform Pactului Ribbentrop - Molotov. Părinții și cei șase frați au rămas dincolo de noua graniță cu URSS. Octav Măgureanu a absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea București și a debutat, în 1947, ca autor de reportaje și cronici literare, eseuri, schițe și povestiri, publicate în "Frontul Plugarilor" și "Vestea Satelor". Activitatea de prozator a continuat
Octav Măgureanu () [Corola-website/Science/316377_a_317706]
-
franceze spre Franța, dar a fost învinsă de Napoleon la Hanau. Congresul de la Viena a obligat Bavaria în anul 1815 să cedeze teritoriile obținute anterior de la Austria. Bavaria a obținut drept compensații teritoriale Palatinatul și Franconia occidentală (Würzburg și Aschaffenburg). Granițele regatului Bavariei din 1815 corespund aproximativ acelora ale actualelor landuri Bavaria și Renania-Palatinat.
Regatul Bavariei () [Corola-website/Science/316450_a_317779]
-
Sârbii albi () reprezintă numele proto-sârbilor. Potrivit unei serii de lucrări sârbe și grecești, aceștia erau un trib slavic polabian și trăiau în Șerbia Albă, teritoriu situat în jurul Munților Luzațieni (Sudeți), la est de Răul Elba (astăzi granița de sud-est a Germaniei, sud-vestul Poloniei și nordul Republicii Cehe) în Evul Mediu timpuriu. Descendenții direcți ai "sârbilor albi" sunt sârbii luzațieni (sorabii) și sârbii balcanici. Sârbii albi au fost inițiatorii incursiunilor sârbești din Balcani; supraviețuind multor războaie cu popoarele
Sârbi albi () [Corola-website/Science/316500_a_317829]