22,633 matches
-
1967, pp. 109-112. 7 În marginea emergenței culturilor literare s-a constituit în anii '90 o bibliografie critică, pe de-o parte în prelungirea unui interes al anilor '70 pentru fenomenele inventivității și ale aparției "noului" în lume (v. de pildă perspectivele istorice asupra temelor emergenței din Jacques Fontanille, Juliette Vion-Dury et Bertrand Westphal (éds.), L'Émergence. En réponse aux travaux de Jean-Marie Grassin, collection "Littératures de langue française", vol. 13, Peter Lang, Bern - Frankfurt - Paris - New York, 2011) și, de cealaltă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui César Domínguez, "Literary Emergence as a Case Study of Theory in Comparative Literature", CLCWeb: Comparative Literature and Culture, vol. 8 (2006), nr. 2, <http://dx.doi.org/10.7771/1481-4374.1304>. 8 Sporadic, îl regăsim și înainte de Mumuleanu. De pildă, în prefața la manuscrisul lui Vasile Aaron, Reporta din vis, evocând aceeași neliniște legate de capacitățile spontane ale unei culturi inferioare: "Agiunge limba românască la atât, cât să să poată într-însa face verșuri cu dulceața carea se află în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
langue française, pp. 353sqq. V. și Gilles Philippe, Le français, dernière des langues. Histoire d'un procès littéraire, PUF, Paris, 2010. 24 Marc Fumaroli, "Le génie de la langue française", în Trois institutions littéraires, Seuil, Paris, 1994, p. 298. 25 De pildă în Lise Gauvin, La fabrique de la langue. De François Rabelais à Réjean Ducharme, Seuil, Paris, 2004, pp. 22sqq. 26 Fumaroli, Le génie de la langue française, p. 218. 27 Johann Gottfried von Herder, Traité sur l'origine des langues, traducere de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și Doina Curticăpeanu, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. 63 Cezar Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", în Scrieri, II, p. 308. 64 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 176. 65 Odobescu, "Antichitățile județului Romanați", p. 123. 66 Găsim de pildă această subliniere la Anthony D. Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford University Press, 1999, pp. 176sq: "Ce susțin nu e faptul că arheologul ar fi naționalistul arhetipal - ci că ar trebui să vedem naționalistul ca un fel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scris mai sus, înseamnă grăunțe de aur, geme nestimate [...] reîntoarcerea formelor, cuvintelor și espresiunilor învechite" (Aron Densușianu, "Starea criticei literarie la români" (1868), în Cercetări literare, ediție îngrijită de Georgeta Antonescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 44). 104 Cum e de pildă cartea lui V.A. Urechia, Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii, Iași, 1854. 105 D. Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", în Opere, X, Publicistică, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Minerva, București, 1988, p. 160. 106
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vedea prefața lui Pavel Țugui la ediția Grigore H. Grandea, Scrieri, ediție îngrijită de Pavel Țugui, Minerva, București, 1975, pp. V-XLIII. Tiparul de reprezentare se recunoaște și în alte portrete făcute de Sion în același articol, cum e de pildă, cel al lui Baronzi, definit printr-o dedicație pură pentru activitatea de creație: "Iată expresiunea cea mai fidelă a poetului. Ca în tinerii săi ani, Baronzi e constant vocațiunei sale: rezemat pe lira sa cea languroasă și armonioasă, de-a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ai noștri denunțau, tot prieteni. Cei mai buni prieteni devin turnători odioși atunci când sunt stimulați. Iertați-mă că lovesc atât de murdar în acest cuvânt sfânt numit prietenie, dar ferească-vă Dumnezeu să aveți prieteni așa cum am avut eu, de pildă. Să crezi în minunea sufletească a unor prieteni și după aceea să citești notele informative date despre tine la Securitate sau la Partid și să vezi ce suflet au avut acești prieteni cu care râdeam tot timpul sau ne invitau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de către securiști să semneze acel contract cu diavolul, că devin informatori ai Securității. Acest fapt i-a durut și i-a transformat în niște mucenici, toată viața au regretat, chiar dacă nu au respectat ce scria în acel contract odios. De pildă, marea majoritate a preoților noștri, iertați-mă că vă spun și să mă ierte și preoții, pentru că am întâlnit mulți dintre ei adevărați mucenici, au fost forțați să spună și ce mărturisesc cei care se duceau la spovedanie: dacă spun
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și în bălțile Brăilei, un poem pe care l-am publicat deja într-o carte, poem care are o dimensiune, să-i spun așa, uriașă. Are vreo douăzeci și ceva de episoade, capitole, toate în diverse versificații. Când mergeam, de pildă, cu brigada la muncă, eu lucram făcând un vers pe care îl repetam de două trei ori, apoi încă un vers pe care de asemenea îl repetam, apoi o strofă pe care o repetam și o înmagazinam astfel în memorie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de vedere eu îi numesc supraoameni... Au suferit și au murit în chinuri groaznice în diverse închisori sau lagăre de muncă și de condamnare. Au murit și nu mai vorbește nimeni despre ei, acești cu adevărat martiri. Am cunoscut, de pildă, pe un fost avocat din Câmpina, Mircea Marin, care a stat 5 ani prizonier în Rusia, reîntors în țară, rearestat și recondamnat la 15 ani de închisoare, tot așa, pentru opoziție față de regimul comunist. Ei, omul acesta avea un suflet
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în silă și peste cuvântul domnesc la dajdii pe popa, diaconul și 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacanul, a dumisali stolnicului celui mare Gligori Hăbășăscul, poronca Măriei sale este a i se scrie pe frunte vina sa spre a tuturor știință și pildă". Soltuzul luă petecul de hârtie din mâna piserului, iar unul din pârgari dibaci în arta lipitului, îl lipi cu cleiu pe fruntea vinovatului. Lume peste lume sta îngrămădită în afara porții, așteptând să iasă vinovatul pentru a-l duce cu alaiu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vreme. Ceia ce azi e considerat de omul onest ca o lingușire, ca un semn de lacheism - și slavă domnului mulți lachei avem azi! - în trecut era introdus în deprinderile țării următorul fapt: un boerănaș mititel de la Fălciu - Cogălniceanu de pildă, care era căpitan de județ, ori Alexandru Miron, tatăl lui M. Costin, dorind a deschide copilului său - un Ilie Cogălniceanu ori Enaki Cogălniceanu, ori M. Costin, cariera - slujbelor în stat, nu se mărginea numai a-l trimete în Polonia să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
hatmanul, zicându-mi ca să mă odihnesc în pace, îndată cu toată suita au eșit afară din casă și iarăși am rămas amândoi cu Șăndrea, carele, pe lângă mirarea ce avea pentru venirea hatmanului, îmi făcea uprecuri (mustrări) că nu am urmat pildei lui de a mă scula în picioare ca să dau cuviincioasa cinste unui asemenea însemnat om precum hatmanul. După aceea, nemaiputând adormi, făceam feluri de închipuiri de pricina asemenii veniri, mai ales că nu au pomenit nimica pentru podoroșcă. Înspre ziuă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de o urâțenie de nedescris: galben, sfrijit și, deși îmbrăcat nemțește, era de o murdărie grozavă. Am ascultat tot ce a spus, apoi, în urmă - ca să mă scap de el - i-am dat și eu câteva sfaturi părintești, ca de pildă, să se puie pe lucru, să caute să muncească să-și poată ține nevasta etc., și i-am dat drumul. În sfârșit, abia se golise odaia, și pe când mă tot gândeam la fetișcana aceea, mă pomenesc deodată cu ea că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aceștia din urmă, dar mai cu seamă țăranii, îi tratau fără respectul cuvenit, domnul indica ispravnicilor ca ei înșiși să-și schimbe felul de comportare față de fețele bisericești: „însuși dumneata să-i îndemni (pe locuitori) a cinsti pe preoți dând pildă cu cinstea ce vei face preoților"; „venind înaintea dumitale - preoțiisă¬i pui să șadă, cinstindu-i cum se cuvine", socotindu-i „ca pe niște obraze ce se cinstesc și de dumneata"; - în spiritul canoanelor și a legilor țării, ispravnicii erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
facă cunoscută necuviința autorității bisericești, în drept a judeca și pedepsi; - când autoritatea bisericească voia a îndrepta lucrurile în localitate iar vreun locuitor nu se supunea povețelor bisericești, autoritatea civilă să-i vină în ajutor, că „dând cu îndărătnicia lor pildă rea și celorlalți" trebuiau să se „înfrâneze și să se îndrepte"; - ispravnicii să fie de folos preoților ca „să se aleagă din copiii poporănilor, cari se vor socoti vrednici", ca să aibe anagnosti la biserici, scutiți de birurile domnești; - dorința morală
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
jandarmi ai stăpânirii. Ori de câte ori urma să aibă loc o asemenea executare, se bătea mai întâi un timp oarecare, jumătate de ceas aproape, darabana, ca să se adune publicul și să asiste la o astfel de priveliște gratuită - spre a sluji de pildă acelora pe care păcatul i-ar împinge să comită fapte ca acele ce se imputau osândiților. Principala execuție însă, și cu care și-a încheiat cariera sa oficială Gavril Buzatu, fu aceea a fraților Cuciuc, care erau dovediți a¬și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a rămas actul de bază după care au fost administrate orașele până la legea comunală din 1864. În trecut, Eforie s-au numit și instituțiile administrative de utilitate publică și socialculturală, specifică spitalelor civile (Eforia spitalului Sf. Spiridon din Iași, de pildă), a școalelor care, și ele erau constituite de conducerea acestora și își desfășurau activitatea pentru a servi interesele statului, sub supravegherea și controlul statului. Trecutul istoriei noastre bisericești, ca al întregii noastre istorii în genere, e bogat în nume de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unul Iordache Hârganul pristav la facerea unui iaz a Domnului Spătar Iancu Greceanu, aceasta apoi descoperire adunând departamentul, mirare când el nădăjduia ca singur Dumneata vei îngrădi pe alți subalterni de la asemenea călcări de așezământ iar nu singur a da pildă cu întrebuințarea slujitorilor ocârmuirii în particularnice slujbe și încă rândaș prin ogrăzi. Se scrie ca îndată să pui la cale a se aduna slujitorii spre reveduire de cătră cinovnic și pe aceștia rău întrebuințați ca argați să-i înapoiați la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a afirmat întemeietorul ei, Anton Gabor în primul număr al acestei publicații. O temă tratată pe parcursul anului 1924 și care s-a încadrat între învățăturile morale publicate în revistă a fost "Curăția". În articolele respective, cititorii erau încurajați, prin multiple pilde, prezentate la finalul fiecărui material, să ducă o viață morală cât mai frumoasă și, în primul rând, cât mai "curată". S-a considerat "Curăția" un rod al convingerii de sine, ca izvor al trăirii sufletești și al unei glorii deosebite
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tot datorită acestui fapt și în vederea dezvoltării presei catolice din România s-a creat și Institutului "Presa Bună". În primii ani ai apariției revistei au fost publicate articole ce urmăreau: explicarea vieții misionarilor, comemorarea sfinților, subiecte cu și despre franciscani, pilde și sfaturi practice și altele. Un loc aparte l-au ocupat rubricile semnate de preotul Anton Bișoc, ce tratau căsătoria cu toate etapele ei: pețit, celebrarea religioasă, petrecerea de nuntă. Anul 1926 a reprezentat comemorarea a 700 de ani de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
bunurile și laudele oamenilor și la urmă la ce-i folosesc toate acestea, dacă apoi nu va putea intra în cer?"713. Autorul îi îndemna pe părinți nu doar să le vorbească și să-i învețe pe copiii lor despre pildele lui Hristos, ba chiar ei înșiși să fie un exemplu pentru aceștia: "Părinților creștini, voi care sunteți ca niște învățători ai lui Iisus Hristos pentru copiii voștri, învățați-i Sfânta Lui lege, prin cuvinte, însă mai cu seamă prin pildele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pildele lui Hristos, ba chiar ei înșiși să fie un exemplu pentru aceștia: "Părinților creștini, voi care sunteți ca niște învățători ai lui Iisus Hristos pentru copiii voștri, învățați-i Sfânta Lui lege, prin cuvinte, însă mai cu seamă prin pildele voastre cele bune"714. În revista Aurora franciscană au apărut informații atât despre comunitățile franciscane din Moldova, cât și despre cele din Occident. Într-un articol din 1938 s-au prezentat activitățile desfășurate în parohiile Luizi Călugăra, Huși și Răducăneni
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
financiare care au culminat cu 1930 (criza economică), ultimul an de apariție a revistei Curierul. Putem concluziona că publicațiile franciscane din Moldova au vizat atât aspecte ale vieții spirituale (prin articole în care erau explicate teme biblice, povestite viețile sfinților, pilde cu caracter moralizator, rugăciuni, cântece și poezii religioase), cât și aspecte ale vieții de zi cu zi ale credincioșilor catolici, de la sate și orașe (prin rubrici care tratau viața de familie, expuneau sfaturi practice pentru muncile agricole, ofereau o minimă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
atingerea obiectivelor de către 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 63 organizație. De asemenea, aceste categorii de public doresc că organizațiile să urmărească mai degrabă obiectivele importante pentru ele dar nu neapărat importante și pentru organizație - cum ar fi, de pildă, oferirea de locuri de muncă, fabricarea unor produse sigure, diminuarea nivelului de poluare ori siguranță comunităților. Aceste categorii de public au diferite interese față de organizație și încearcă astfel să influențeze misiunea și obiectivele acesteia. Atunci cand departamentul de relații publice ajuta
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]