21,807 matches
-
arta lui Val Gheorghiu nu se asimilează, de fapt, «fotoliului confortabil», ci propune un succedaneu de momente declanșatoare ale dispoziției spre visare, ca preambul cuvenit și util al călătoriilor în imaginar. În «spontaneis- mul» ei se simte permanenta vibrație a poeticului, care-i procură atît temele fundamentale cît și delectabilele variațiuni țesute în jurul acestora". Mihai Ispir, 1985 "Adevăratul expresionism al picturii lui Val Gheorghiu se regăsește nu în iconografie, oricît ar fi ea de spectaculoasă, ci în cromatică. Și nu în
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
demonstra că o astfel de schimbare a avut loc. O interacțiune cu o a treia stea, încă nedescoperită, a fost de asemenea propusă pentru a demonstra culoarea roșie. Explicații alternative despre culoarea roșie sunt ori că aceasta este o metaforă poetică pentru averea rea, ori că atunci când se ridica pe cer la stânga privitorului, scânteierea dramatică a stelei provoca impresia că era roșie. Cu ochiul liber, ea apare adesea luminând intermitent cu nuanțe de roșu, alb și albastru lângă orizont. Cu o
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
și cuvântul grec în sine să fi fost importat de altundeva înainte de perioada arhaică grecească, unii sugerând o legătură cu zeitatea egipteană Osiris. Prima utilizare a numelui a fost înregistrată undeva în secolul al VII-lea înainte de Hristos, în lucrarea poetică a lui Hesiod, "Munci și zile". Sirius are de asemenea mai mult de 50 de alte denumiri și nume atașate. În eseul lui Geoffrey Chaucer, Treatise on the Astrolabe, acesta îi atribuie numele de "Alhabor", descriind-o ca un cap
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
care cuprinde și importantul eseu al lui Goethe intitulat "Von deutscher Baukunst" ("Despre arhitectura germană"), semnificative pentru îndepărtarea curentului "Sturm und Drang" de clasicismul de proveniență franceză și orientarea noii literaturi germane în spiritul epopeelor germane medievale și al creației poetice populare. Herder dezvoltă ideea de "Volksgeist" ("spirit al poporului") ca identitate culturală, care se exprimă în limba și literatura unei națiuni. Reprezentativă pentru începuturile studiilor de filologie a limbii germane este opera sa "Ursprung der Sprache" ("Originea limbii", 1772), lucrare
Johann Gottfried von Herder () [Corola-website/Science/303253_a_304582]
-
alte elemente din poem (în special detaliatul Catalog al Navelor). Din punct de vedre lingvistic, unele versuri ale Iliadei sugerează o vechime mai mare, ele nepotrivindu-se ritmului decât dacă ar fi fost scrise în greaca miceniană, sugerând o tradiție poetică întinsă de-a lungul Secolelor întunecate grecești. Deși Homer era ionian, Iliada reflectă geografia cunoscută grecilor micenieni, dovedind cunoștințe detaliate legate de continent, dar care nu se întindeau și asupra insulelor ionieene din Anatolia, lucru care sugerează că Iliada reproduce
Troia () [Corola-website/Science/303252_a_304581]
-
din acestea unind un conținut psihologic cu unul filozofic. Succesiunea scenelor trezește în sufletul spectatorului o gamă de sentimente bogată și nobilă, în care admirația alternează cu teama, mila și simpatia cu indignarea. Corul, în cântecele de o rară frumusețe poetică, dă fundalul moral al acțiunii, interpretând în legătură cu aceasta fie voința divinității, fie adevărurile legilor omenești.
Antigona () [Corola-website/Science/303300_a_304629]
-
și documente, ele aveau să arunce o lumină nouă asupra istoriei „Independenței României”. În 2007, filmul (în lungime de 82 de minute) a fost lansat pe DVD de către TVR Media. Filmul a fost realizat prin împletirea adevărului istoric cu elemente poetice ale poeziei lui Vasile Alecsandri (Peneș și Rodica, cei nouă și cu sergentul zece, etc.). Acțiunea începe cu imaginea unui sat obișnuit, aflat în sărbătoare, în timp ce la București se decide, în Consiliul de Coroană, mobilizarea armatei. Hora sătească este întreruptă
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
sunt deseori „în turneu” ca și muzeu itinerant. De asemenea, pe baza fotografiilor și filmărilor realizate de Benjamin Geissler s-a construit o instalație virtuală care prezintă camera copiilor cu întreaga frescă, așa cum a fost inițial desenată de Schulz. Proza poetică a Schulz construiește un univers oniric, centrat pe un viața într-un orășel imaginat pe modelul Drohobîciului care trece prin diverse faze de dezintegrare. Elementele autobiografice sunt combinate cu detalii fantastice, cu trimiteri la folclorul polonez, la mituri grecești și
Bruno Schulz () [Corola-website/Science/303312_a_304641]
-
Munților Pentelici. El evita planurile unghiulare, dure, taietoase pentru a privilegia curbele lente și sinuoase, suprafețele uniforme, continue, fluide pe care lumina alunecă în mângâieri imperceptibile. Umbrei, el îi preferă lumină. Contrastelor frapante, armonia. Construcțiilor rigide, compoziția cu rezonante muzicale, poetice... Sculpturile lui Marcel Guguianu nu se odihnesc pe soclurile lor. Ele se detașează de acestea și se înalță într-o dinamică lentă a ascensiunii. Ele sunt suple și improbabile asemenea plantelor în plină creștere. Aparțin sculpturii organice pe linia lui
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
n. 24 decembrie 1881 - d. 29 mai 1958) a fost poet și eseist spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1956. A scris o lirică de rezonanță particulară în literatura spaniolă a secolului XX, prin necontenita căutare a cuvântului poetic definitiv și esențializarea emoțiilor și sentimentelor, tinzând către forma poemului total și către abstracta ""poezie pură"". ""pentru poezia lui, care, în limba spaniolă, constituie un exemplu de înaltă spiritualitate și de puritate artistică" " s-a născut în satul andaluz Moguer
Juan Ramón Jiménez () [Corola-website/Science/302955_a_304284]
-
ul (din limba greacă τροπαριον, derivat de la τροπος, "mod de a fi", dar și: trop, "ritm", "melodie", "mod melodic"), în ritul bizantin, este o scurtă rugăciune care anunță sau explică într-o formă poetică evenimentul liturgic prăznuit în acea zi sau care rezumă viața sfântului comemorat în ziua respectivă, în funcție de calendarul bisericesc, și care se cântă: ele s-au adăugat foarte repede cultului Bisericii creștine primare, care a folosit inițial imne și rugăciuni de
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]
-
de proveniență biblică. Deși au putut fi la începuturi sub formă de proză liberă de orice regulă, cu timpul s-au impus în compoziția troparelor reguli ritmice (pe baza accentului tonic) și melodice care le-au transformat în adevărate strofe poetice. Câteva din aceste compoziții poetice specifice, care se citesc sau se cântă în diferite momente ale cultului liturgic, sunt: condacul, icosul și stihirile. Prin dezvoltarea artei compunerii troparelor s-a născut imnografia bisericească, care constituie astăzi o parte substanțială a
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]
-
putut fi la începuturi sub formă de proză liberă de orice regulă, cu timpul s-au impus în compoziția troparelor reguli ritmice (pe baza accentului tonic) și melodice care le-au transformat în adevărate strofe poetice. Câteva din aceste compoziții poetice specifice, care se citesc sau se cântă în diferite momente ale cultului liturgic, sunt: condacul, icosul și stihirile. Prin dezvoltarea artei compunerii troparelor s-a născut imnografia bisericească, care constituie astăzi o parte substanțială a cultului Bisericii creștine în general
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]
-
, este pseudonimul lui Henri Alban Fournier (1886-1914), scriitor francez, mort la 27 de ani, autor al unui singur roman, ""Le Grand Meaulnes"", roman poetic de factură simbolistă. S-a născut pe 3 octombrie 1886 la La Chapelle-d'Angillon și și-a petrecut copilăria la Sologne și în Bas-Berry, unde părinții săi au fost învățători. A făcut studii liceale la liceul "Lakanal", la Sceaux în
Alain-Fournier () [Corola-website/Science/298958_a_300287]
-
să rămână în continuare ale lui Bolintineanu. În dimineața zilei de 20 august, acesta încetează din viață în spital. Este înmormântat la Bolintinul din Vale. Dimitrie Bolintineanu a scris foarte mult atât în proză cât și în versuri. Opera sa poetică cuprinde ciclurile "Legendele istorice", "Florile Bosforului", "Basmele", "Macedonele" și "Reveriile". "Legendele" sunt poezii narative, dar cu un însemnat element liric (în felul baladelor germane ale lui Uhland). Diferite subiecte istorice, aflate în cronicari (mai ales în Neculce) sau imaginate, sunt
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
recordurile rămânând în fruntea topului "Der Spiegel" în jur de 306 de săptămâni. În septembrie 1999 Paulo Coelho vizitează Israelul. Toate cărțile lansate de Coelho după "Alchimistul" au succes la public. Numeroase companii de teatru au considerat că potențialul dramatic și poetic al operelor "alchimistului" pot fi adaptate pentru scenă. Alchimistul a fost adaptat și jucat pe scene de pe toate cele cinci continente, în diferite forme - muzical, teatru dansabil sau balet, teatru de păpuși, dramă, operă. În România, Alchimistul se joacă în
Alchimistul () [Corola-website/Science/299011_a_300340]
-
lucrarea sa intitulată “Legenda Peștilor”. A debutat în 1943 cu eseul critic Problema cititului, lucrare ce a constituit, totodată, teza sa de licență în anul 1942, pe care a susținut-o la Sibiu În realitate, după cum demonstrează propria-i creație poetică, Radu Stanca a relevat capacitatea baladei - specie prin excelență a genului epic - de „a se deghiza“ în spațiile lirico-dramatice, cultivând trinomul baladesc: 1. lamentația (eroului cu fruntea pe-o limită tragică: "Lamentația Ioanei d’Arc pe rug, Lamentația poetului pentru
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
și candoare, precum și două volume de "proză subiectivă", la persoana întâi. Realizează traduceri remarcabile din Shakespeare, Bertolt Brecht, Christian Morgenstern, Iannis Ritsos și Paul Celan. Publică peste 50 de cărți de poezie, eseuri și proză, și inventează o nouă limbă poetică, limba spargă. I se decernează în 1969 Premiul Uniunii Scriitorilor din România. În 1985 Nina Cassian călătorește în Statele Unite ca "profesor invitat", cu o bursă Soros, pentru a susține un curs la New York University. După o lună află de arestarea
Nina Cassian () [Corola-website/Science/299016_a_300345]
-
copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, „Brânză și Arghirescu”. În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
specific se reflectă modul specific de percepere a lumii caracteristic fiecărui popor în parte. Acest mod specific de percepere a lumii se proiectează apoi în construcțiile spirituale ale celor care vorbesc limba respectivă: în expresii, zicători, proverbe, mituri, până la construcții poetice. (b) Argumentele aduse în demonstrarea principiului relativității lingivstice (1) Conținuturile cuvintelor nu sunt universale (aceleași pentru toți oamenii în diverse limbi), ci sunt specifice fiecărei limbi în parte. Exemple: • rom. ghiocel = ghioc mic (‹ghioc + sufixul diminutival el) Notă: În niciuna
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
lovi găleata”, „a culege margarete”, iar germanii „a mușca iarba”. (4) Forma internă a cuvintelor se poate extinde până la dimensiunile unui text literar. Avem în aceste situații de a face cu o exponențializare a potențialităților semantice ale cuvintelor în construcțiile poetice în care apar. Exemplul cel mai pertinent în acest caz este poemul lui Eminescu, Luceafărul. Forma internă a cuvântului „luceafăr” din limba română a putut fi dezvoltat într-un mare poem care rămâne intraductibil în orice altă limbă. Sintetizând ideea
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
înduplecată pentru câteva zile, pentru ca apoi, la primul gest care nu îi convenea, să reacționeze violent luând în râs explicațiile lui Eminescu. De exemplu, în 30 ianuarie 1880 îi scrie că ea, fiind prea grosolană „pentru ca să pot înțelege gingășia amorului, poetica atențiune ce d-ta îmi acorzi mie”, hotărăște să renunțe la legătura lor. La sfârșitul lui martie îi cere să-i spună clar ce are de gând în legătură cu viitorul lor. După o săptămână de frământări, el îi răspunde în 4
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
Juice” din 1992, unde interpreta un adolescent pe nume Bishop. Filmul a fost foarte bine văzut, criticii spunând că Bishop este un personaj complex și reprezintă o parte din adolescenții din ziua de astăzi. În 1993, a jucat în filmul „Poetic Justice”, alături de Janet Jackson, jucând în rolul unui postaș pe nume Lucky. Se zvonea că rolul fusese scris de fapt pentru Ice Cube. În 1994, Tupac a jucat în filmul „Above The Rim”, un film dramatic despre baschet, unde el
Tupac Shakur () [Corola-website/Science/303845_a_305174]
-
Londra, unde va locui vreme de zece ani, sunt locurile care i-au permis lui să-și desfășoare geniul. Gloria de care se bucură va depăși însă granițele acestor două orașe, devenind popular în întreaga Euorpă. Rigoarea arhitecturii și expresivitatea poetică, reproducerea fidelă, de-a dreptul documentară a realității, îndemânarea cu care lucrează cu lumina și elanul pensulei sale vor fi caracteristici ale acestui artist care va aduce din nou gloria picturii venețiene. A fost un maestru în arta perspectivei citadine
Canaletto () [Corola-website/Science/304143_a_305472]
-
unul favorabil. După crearea, în anii '20, a așa-numitei „școli clasice sovietice”, are loc o decădere puternică în anii '30, influențată de imperativele ideologice ale epocii, consfințite de Congresul Scriitorilor Sovietici din 1934. Realismul socialist pune la zid „cinematograful poetic” al școlii clasice, în numele așa numitului „cinematograf narativ”, devenit simplă unealtă de ilustrare a obiectivelor politice ale momentului. În plus, criza economică din timpul imediat de după război a impus și însemnate limitări cantitative ale producției de film. Primele semne de
Călăuza () [Corola-website/Science/304152_a_305481]