21,599 matches
-
aceea că preferința pentru termenul de „progres” nu este doar lingvistică. Simptomatică este, de asemenea, lipsa de necesitate de a distruge evoluția de progres în funcție de utilizarea a două tipuri de criterii: obiective și valorice. Există pentru această orientare mai multe rațiuni, care provin din însăși structura generală a teoriei marxiste. Și cu această ocazie este interesant să punctăm, totodată, și modul în care teoria marxistă oferă un răspuns la obiecțiile aduse ideii de progres. Marxismul nu face o separare netă între
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
calcul rațional riguros. În termeni mai generali, se presupune caracterul cumulativ neproblematic al cunoștințelor. Pentru a fi utilizate într-un calcul rațional, cunoștințele de care dispune decidentul la un moment dat trebuie să prezinte însă o coerență interioară pe care rațiunea să o scoată în evidență. În fapt, cunoștințele incerte și parțiale de care dispune decidentul nu formează neapărat o structură coerentă naturală. Unele cunoștințe sunt „izolate”, fiind imposibil de determinat în ce raporturi se află unele față de altele; există, de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tezele fundamentale afirmația că oamenii își construiesc istoria. Ceea ce trebuie însă adăugat, după cum subliniază Marx, este faptul că acest act de producere a vieții sociale nu are loc într-o situație abstractă, de factură universală postulată de idealism: omul cu rațiunea sa construiește formele de viață care să-i convină. În fapt, omul produce societatea în condiții particulare, cu instrumente particulare, așa cum i le pune la îndemână istoria. Simplificând mult problema, putem spune că omul mereu a căutat să construiască o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Flacks, R. (1989), „Toward a socialist sociology”, în A. Wells (ed.), Contemporary Sociogical Theories, Goodyear Publishing Company, Santa Monica. Flonta, M. (1985), Perspectivă filosofică și rațiune științifică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Form, W. (1980), „Resolving ideological issues on the division of labor”, în H.M. Blalock, (ed.), Sociological Theory and Research, A Critical Appraisal, Free Press, New York. Forrester, J. (1969), Urban Dynamics, MIT Press, Cambridge. Forrester
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să o facă; unde acțiunea publică aduce avantaje superioare față de activitatea privată; unde interesul individual urmărit este În contradicție cu realizarea binelui comun. În același context, G. Fromm 53 consideră că statul este motivat să intervină, În primul rând, din rațiunea de echitate care se află la baza redistribuirii veniturilor ori bunurilor Între diferite grupuri ale societății. Aceasta Înseamnă realocarea veniturilor de la bogați la săraci, de la nord la sud, de la albi la negri, din sectorul industrial În cel agricol. În al
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
neimplicate procesele de alocare și utilizare a resurselor acumulate de stat,deși ele sunt utilizabile numai pentru a se oferi gratuit servicii și, În general, utilități publice În beneficiul membrilor colectivităților statale. Or, din punct de vedere economic și al rațiunii existenței sale ca fenomen social, fiscalitatea se justifică a fi abordată, atât din perspectiva proceselor de mobilizare a resurselor fiscale, cât și din cea a proceselor de alocare și utilizare a acestor resurse, pentru satisfacerea nevoilor considerate a avea caracter
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
dincolo de această intersecție ce redă punctul de echilibru, dreapta veniturilor depășește dreapta costurilor totale și Întreprinderea Înregistrează profit. Modelul neliniar de analiză pleacă de la premisa că În realitate costurile variabile nu evoluează direct proporțional cu evoluția volumului producției, fie din rațiuni tehnice, fie din rațiuni financiare. Costurile variabile sunt funcții crescătoare de volumul producției, dar este posibilă diminuarea costurilor variabile Începând de la un anumit volum al producției și, deci, costurile totale nu vor mai fi reprezentate grafic printr-o dreaptă. De
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
redă punctul de echilibru, dreapta veniturilor depășește dreapta costurilor totale și Întreprinderea Înregistrează profit. Modelul neliniar de analiză pleacă de la premisa că În realitate costurile variabile nu evoluează direct proporțional cu evoluția volumului producției, fie din rațiuni tehnice, fie din rațiuni financiare. Costurile variabile sunt funcții crescătoare de volumul producției, dar este posibilă diminuarea costurilor variabile Începând de la un anumit volum al producției și, deci, costurile totale nu vor mai fi reprezentate grafic printr-o dreaptă. De asemenea, diminuarea prețului de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
acesteia mai rezistă, peste timp, la severul examen al calității științifice, impus de epistemologia contemporană; unii autori obscuri, afirmați mimetic În raza de satisfacție a unor curente, nu-și mai pot găsi locul Într-o istorie a sociologiei redactată din rațiuni și cu finalități didactice. În prezent, este legitim să reținem numai ideile cu valoare de patrimoniu pe care evoluția gândirii sociologice le-a validat: creațiile conceptuale, inovațiile conceptuale și categoriale, metodele de analiză a socialului care au contribuit la stimularea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socialului care au contribuit la stimularea cercetării fundamentale și aplicative, resemantizarea unor concepte ori reușitele În elaborarea unor diagnoze ce au avut un impact semnificativ asupra restructurării orizonturilor teoretico-metodologice ale doctrinelor cu largă audiență la momentele respective. În consecință, din rațiuni metodice, pledez pentru o istorie a doctrinelor sociologice care s-au dovedit a fi repere de importanță cardinală În evoluția sociologiei de la Începuturile sale până În cel mai imediat prezent; cu excepția experimentelor aflate În curs și care nu s-au constituit
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
indirect, În dezbaterea prestației celor care l-au făcut posibil. Impactul tradițiilor sociologice românești dominante În secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă Ștefan Buzărnescu: Sociologia românească, din rațiuni didactice, compară trei mari repere biografice: a) etapa filologică, sincronă cu formarea limbii literare române, În care s-au tradus În românește categoriile și conceptele fundamentale ale tuturor științelor sociale existente, Îndeosebi În cultura franceză și cea germană ale timpului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pretinde a fi cea invocată anterior, trebuie să aibă la bază un eșantion reprezentativ care să cuprindă/acopere sociologic universul anchetei. Situația În speță nu se bazează pe un eșantion reprezentativ, materialul fiind rezultatul unor simple culegeri de date din rațiuni pur propagandistice pentru a justifica efectele sociale ale polarizării progresive a societății engleze de atunci. Ea nu reflectă deci Întreaga clasă muncitoare, ci prezintă interes numai pentru susținerea unor premise pe care se Întemeia mișcarea muncitorească aflată, la acea vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
obiect de dezbatere publică. Concluziile investigațiilor lor au stat la baza programelor guvernamentale și ale societății civile privind politicile sociale. Se poate afirma că aceste studii au devenit ,,directori de opinie” În domeniul politicilor sociale din România; b) identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate”. Studiile sociologice au adâncit cunoașterea publică a vieții sociale prin identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate” (În consens cu ,,de bonnes raisons” - Boudon) care fac inteligibile comportamente, atitudini, credințe percepute, de regulă, ca aberante sau iraționale. De pildă, Septimiu Chelcea, Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale societății civile privind politicile sociale. Se poate afirma că aceste studii au devenit ,,directori de opinie” În domeniul politicilor sociale din România; b) identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate”. Studiile sociologice au adâncit cunoașterea publică a vieții sociale prin identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate” (În consens cu ,,de bonnes raisons” - Boudon) care fac inteligibile comportamente, atitudini, credințe percepute, de regulă, ca aberante sau iraționale. De pildă, Septimiu Chelcea, Dumitru Sandu și colaboratorii lor au pus În discuție publică importanța decisivă a unor legături
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Avându-și sursa În ambiguitatea modernizării, care cumula două discursuri contradictorii și Înrudite (,,discursul eliberării” și ,,discursul disciplinării” - Peter Wagner), tranziția, arată sociologii, nu va scăpa de ambivalențe structurale. Două sunt Îngrijorările sociologilor privind tranziția: prevenirea ,,riscurilor de absolutism” al rațiunii umane impersonale (Touraine), a puterii uniformizatoare a dreptului, contabilității, educației bazate pe cultivarea caracterului impersonal al relațiilor, pe de o parte, și rezistența culturilor particulare, pe de altă parte, astfel Încât să se evite instrumentalizarea raporturilor interumane. În ultimii ani, discursul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
neașteptată a stalinismului de către Hrușciov a reprezentat totodată și o deschidere ideologică. Zdruncinarea ideologiei marxist-leniniste a generat o deschidere față de științele sociale. Sistemul socialist a ridicat anatema asupra sociologiei, recunoscută ca știință legitimă. Contextul național a fost favorabil și din rațiuni distincte. Alături de Începutul deschiderii ideologice, s-a adăugat opțiunea fermă de detașare de Uniunea Sovietică. Reabilitarea Școlii sociologice de la București era firească În contextul utilizării mai generale a tradiției pentru afirmarea independenței României. Ovidiu Bădina și-a dedicat activitatea reconsiderării
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
șef al secției de psihologie socială industrială la Institutul de Psihologie și i s-a permis publicarea cărților sale de sociologie. H.H. Stahl a fost chemat pentru a avea un rol crucial În reconstruirea Învățământului sociologic al Universității București. Dincolo de rațiunile politico-ideologice, În reabilitarea sociologiei s-au pus speranțele tuturor segmentelor social-politice pentru modernizarea/reforma societății românești. În contextul liberalizării, sociologii, nou-acceptați și chiar susținuți politic și administrativ, au Încercat să contribuie la reforma și modernizarea societății românești, locale și sectoriale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comportamente antisociale prin programele TV de ficțiune (filme, desene animate, muzică, publicitate, jocuri, concursuri etc.). Dezbaterile privind influența media asupra violenței cotidiene au relevat o serie de aspecte specifice. În primul rând, problema mesajelor culturale, educaționale și morale ale media: rațiuni comerciale fac ca media să transmită mesaje șocante, adesea violente; diferențe Între canalele TV publice, private și comerciale sunt evidente. În al doilea rând, problema unei mari influențe a Învățării informale (incluzând media) În comparație cu un curriculum formal. Caracterul neatractiv, adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
privite ca făcând parte din concepția noastră a lumii din afară” (p. 37). Este În adevăr admis În principiu de către știință, că realitatea slujește de control ideilor pe care mintea le formează asupra naturii și că numai principiile fundamentale ale rațiunii pot alcătui pecetea de Încercare a acestei realități Înseși. Pe de altă parte, mecanica este definită prea cu adevărat, de d1 Painlevé, ca „cea dintâi aplicare a raționamentului matematic la studiul constitutiv și cauzal al fenomenelor naturale” (p. 365). Mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1848) a cuceririi romane a Daciei. După ce (În Scrisoarea a III-a) Eminescu pune În antiteză grandoarea romană cu decadența contemporanilor săi - ,,Voi sunteți urmașii Romei?” -, marele poet român personifică (În Memento mori) gândirea mitică autohtonă prin ,,Dunărea bătrână”, În contrast cu rațiunea romană, simbolizată de podul de piatră de la Drobeta. Autoarea crede că nevoia unei ,,identități legitimate din tradiția națională” pentru statul modern român ar fi asigurat succesul ,,construcției identitare a lui Eminescu - poet național”. Critici ca Titu Maiorescu sau George Călinescu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
opinia autorului) Însuși sensul vieții umane, cel de ,,a face parte din joc”. Sociabilitatea devine aici ,,socialitate”, implicând relațiile de putere și distincția dintre insider-i și outsider-i și având ca mijloace practicile simbolice. Cu afirmarea ,,Omului”, o dată cu Iluminismul și Rațiunea, trecutul este Însușit ca ,,patrimoniu”, fapt ce separă ,,tradițiile” (= ,,repetiție dinamică a trecutului”) de ,,cutume” (= ,,conservare selectivă a trecutului”). Se constituie astfel nu doar patrimonii particulare, ci și un patrimoniu unic - prin UNESCO -, ceea ce pune În antiteză ,,cultura”, ca ,,viziune
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lumii academice centralși est-europene, sau chiar exaltată (ca În Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea identității naționale (vezi și Janusz Mucha, În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
era atomică?” - o Întrebare fundamentală care se adresează Încă din primul paragraf din introducerea semnată de cei doi coordonatori ai acestei lucrări. Cele două tragedii asemănătoare au apărut, parcă, spre a „pune sub semnul Întrebării valorile noastre fundamentale asupra Progresului, Rațiunii și Drepturilor Omului” (pp. 6-7). Catastrofa nucleară civilă de la 26 aprilie 1986, Între orele 1:16 și 1:23 dimineața, constituie, „dincolo de particularitatea istorică și geografică În care Încercăm să o Încadrăm”, un fel de „paradigmă” care „funcționează Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap.16, în PSB, vol. 12, p. 53) „ ... bolta înstelată sau cum i s-a mai spus cele de sus, culmea lumii văzute, care nu poate fi sesizată decât doar cu mintea și cu rațiunea, a fost numită tăria sau cer”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Cuvânt apologetic la Hexaimeron, în PSB, vol. 30, p. 126) „A știut Moise de ce s-a exprimat atât de frumos (și adevărat) când a zis: a făcut Dumnezeu cerul și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îndată la existență fiarele și toate păsările cerului (Fac. 2, 19), să socotești că e vorba de una din acestea. Chiar dacă multe din animalele necuvântătoare îl ajută pe om la muncile lui, dar nici una la fel cu femeia, înzestrată cu rațiune”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XIV, IV, în col. PSB, vol. 21, p. 162) „Universul a fost și rămâne totdeauna marea carte deschisă în care omul trebuie să citească și să învețe să se închine și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]