21,041 matches
-
ori se suprapune cu bioingineria și ingineria biomedicală. Aceasta cuprinde o varietate de abordări diferite, metodologii, și discipline, cu un accent pe biologia inginerică și biotehnologie, biologia evoluționară, biologia sistemică, biofizică și ingineria genetică. Prima folosire a termenului de "biologie sintetică" apare în 1910 în publicația lui Stéphane Leduc ""Théorie physico-chimique de la vie et générations spontanées"" , iar apoi în 1912 în ""La Biologie Synthétique"". După 64 de ani, în 1974, termenul și-a câștigat înțelesul modern prin folosirea de către geneticianul polonez
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
în jurnalul științific Nature publicate de Michael B. Elowitz și Stanislas Leibler. Cei doi propuneau crearea unor circuite biologice prin combinarea unor gene cu celule de Escherichia coli. Există un număr de tehnologii care fac posibilă dezvoltarea domeniului de biologie sintetică. Conceptele-cheie includ standardizarea elementelor biologice și abstractizarea ierarhică, care permite folosirea elementelor menționate în sisteme sintetice din ce în ce mai complexe. Procesul este înlesnit de tehnologii de secvențare și fabricare ale ADN-ului, ale căror raport de preț/performanță se îmbunătățește exponențial. Cele
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
unor circuite biologice prin combinarea unor gene cu celule de Escherichia coli. Există un număr de tehnologii care fac posibilă dezvoltarea domeniului de biologie sintetică. Conceptele-cheie includ standardizarea elementelor biologice și abstractizarea ierarhică, care permite folosirea elementelor menționate în sisteme sintetice din ce în ce mai complexe. Procesul este înlesnit de tehnologii de secvențare și fabricare ale ADN-ului, ale căror raport de preț/performanță se îmbunătățește exponențial. Cele mai folosite elemente standardizate de ADN sunt plasmidele BioBrick inventate de Tom Knight în 2003. BioBrick
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
pentru a produce medicamente, a detecta substanțe toxice, a elimina poluanții, a repara genele defecte și chiar pentru a genera hidrogen, combustibilul căruia mulți specialiști îi atribuie un rol esențial în economia post-petrol. Craig Venter de asemenea consideră că biologia sintetică va constitui, totodată, elementul cheie ce va permite omenirii să exploreze și să colonizeze alte planete. „În funcție de cât de apropiate sunt Luna și Marte la un moment dat, durează între 4 și 21 minute ca o undă electromagnetică, lumina, să
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
doriți o nouă celulă care produce un vaccin sau alimente, veți primi un email și îl veți putea converti într-o formă biologică”, prezice Venter. În Regatul Unit, un raport realizat de Royal Academy of Engineering a concluzionat că biologia sintetică „are o importanță extraordinară în ceea ce privește creșterea bogăției națiunii”, specialiștii de la Centre for Synthetic Biology and Innovation afirmând că această nouă ramură a științei ar putea duce la o nouă revoluție industrială. Printre reușitele cercetătorilor britanici se numără deja conceperea unei
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
extraordinară în ceea ce privește creșterea bogăției națiunii”, specialiștii de la Centre for Synthetic Biology and Innovation afirmând că această nouă ramură a științei ar putea duce la o nouă revoluție industrială. Printre reușitele cercetătorilor britanici se numără deja conceperea unei bacterii cu gene sintetice ce poate fi introdusă în apa de băut. Atunci când în apă sunt detectați paraziți, genele sintetice fac bacteria să se coloreze.
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
nouă ramură a științei ar putea duce la o nouă revoluție industrială. Printre reușitele cercetătorilor britanici se numără deja conceperea unei bacterii cu gene sintetice ce poate fi introdusă în apa de băut. Atunci când în apă sunt detectați paraziți, genele sintetice fac bacteria să se coloreze.
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
să arate că, la sfârșitul anului 1941, "Wehrmachtul și industria militară erau deja solicitate la maximum și considerau că anumite obiective vitale pentru armată ar fi fost țintele perfecte pentru atac. Ca urmare, americani au pus petrolul, uleiurile și cauciucul sintetic pe lista „Air War Plan 42”. Aceste obiective au devenit punctul central al efortului american plecând de la convingerea falsă că forțele terestre germane sunt motorizate în proporție mare. În 1942 și 1943, bazele U-boot au fost adăugate pe această listă
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
15AF au demonstrat o creștere a preciziei atacurilor prin folosirea radarelor de ghidare H2X, iar bombardierele RAF și-au îmbunătățit la rândul lor precizia de navigare prin folosirea sistemului de ghidare radio Gee-H. Aliații au constatat că uzinele de benzină sintetică erau ținte asupra cărora atacurile aeriene aveau un succes mai mare decât bombardamentele asupra rafinăriilor. Uzinele de benzină sintetică puteau fi scoase din funcțiune datorită unor avarii mici, care ar fi afectat părțile critice ale instalațiilor foarte complcate. În plus
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
îmbunătățit la rândul lor precizia de navigare prin folosirea sistemului de ghidare radio Gee-H. Aliații au constatat că uzinele de benzină sintetică erau ținte asupra cărora atacurile aeriene aveau un succes mai mare decât bombardamentele asupra rafinăriilor. Uzinele de benzină sintetică puteau fi scoase din funcțiune datorită unor avarii mici, care ar fi afectat părțile critice ale instalațiilor foarte complcate. În plus, uzinele acestea ocupau o suprafață mai mare decât rafinăriile și erau mai ușor de identificat deoarece erau construite la
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Război), evalua metodele de atac și verificau datele cu privire la problemele petroliere ale Germaniei. Una dintre primele decizii a fost recomandarea de intensificare a atacurilor împotriva instalațiilor de producere a benzinei și de acordare celei mai mari priorități uzinelor de combustibil sintetic și rafinăriilor de țiței din România, Ungaria, Polonia și Germania (în această ordine). Planificatorii strategici au descoperit că aprovizionarea cu produse petroliere era veriga sabă a mașinii de război germane. În 1938, importurile de petrol ale Germaniei reprezentau 2/3
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
petroliere era veriga sabă a mașinii de război germane. În 1938, importurile de petrol ale Germaniei reprezentau 2/3 din necesarul țării. Odată cu apropierea momentului declanșării războiului, germanii au început să se bazeze tot mai mult pe producția de combustibil sintetic. IG Farben transforma cărbunele în benzină și a devenit principalul furnizor al aviației militare. Pe 23 noiembrie 1940, după semnarea Pactului Tripartit, Axa a primit acces la rezervele de țiței ale României . USAAF a dorit să facă din țiței ținta
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
au lansat 108.340 t de bombe. Britanicii au lansat un tonaj mai ridicat de bombe decât 8AF, care opera din aproximativ aceeași zonă a Regatului Unit, anume 43.888 t. Principalele ținte ale RAF au fost uzinele de combustibil sintetic din regiunea Ruhr. "Luftwaffe" se afla în acest timp într-o poziție dificilă. Apărarea rafinăriilor și uzinelor de combustibil sintetic era greu de asigurat. "I. Jagdkorps" avea o rată a pierderilor de avioane de 10% pe misiune, în vreme ce pierderile bombardierelor
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
din aproximativ aceeași zonă a Regatului Unit, anume 43.888 t. Principalele ținte ale RAF au fost uzinele de combustibil sintetic din regiunea Ruhr. "Luftwaffe" se afla în acest timp într-o poziție dificilă. Apărarea rafinăriilor și uzinelor de combustibil sintetic era greu de asigurat. "I. Jagdkorps" avea o rată a pierderilor de avioane de 10% pe misiune, în vreme ce pierderile bombardierelor americane se situau la cel mult 2%. În septembrie 1944, rata pierderilor era în defavoarea "Luftwaffe". Cu unele excepții, rata pierderilor
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de vânătoare germane din România s-au retras după aceste evenimente în Iugoslavia și Ungaria . Forțele aeriene slovace și maghiare au continuat lupta alături de "Luftwaffe" până la sfârșitul războiului în Europa în 1945. RAF Bomber Command a bombardat uzinele de combustibil sintetic din regiunea Ruhr până în noiembrie 1944, când comandanții aliați au ajuns la concluzia că aceste unități industriale au fost atât de afectate de atacuri încât orice acțiuni împotriva lor nu se mai justifică. Harris a primit ordinul să înceteze aceste
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de producere a cocsului, care aveau ca produs secondar benzenul, uzine care nu fuseseră socotite ținte principale până în acea toamnă. Pölitz și Merseburg-Leuna au fost puternic afectate de bombardamente, dar doar în aperațiuni cu obiective limitate. Toate uzinele de combustibil sintetic din vestul Germaniei au fost scoase din funcțiune, iar rafinăriile de țiței din Hamburg, Bremen și Viena mai funcționau doar la capacitate redusă. Informațiile de care dispuneau aliații arătau că practic mai funcționa doar o singură rafinărie de țiței de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de cunoaștere, iar relația dintre cei doi termeni reprezintă una dintre cele mai vechi probleme din filosofie. Distincția dintre a priori și a posteri se observă cel mai bine în exemple: A priori A posteriori Distincția dintre judecățile analitice și sintetice a fost introdusă pentru prima dată de către Immanuel Kant. Spre deosebire de distincția realizată de filosoful german, versiunea contemporană implică noțiunile de „adevarat în virtutea semnificației și independența față de fapt”. Judecățile analitice sunt adevărate prin virtutea semnificației cuvintelor lor, în timp ce judecățile sintetice a
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
și sintetice a fost introdusă pentru prima dată de către Immanuel Kant. Spre deosebire de distincția realizată de filosoful german, versiunea contemporană implică noțiunile de „adevarat în virtutea semnificației și independența față de fapt”. Judecățile analitice sunt adevărate prin virtutea semnificației cuvintelor lor, în timp ce judecățile sintetice a priori sunt adevărate prin virtutea semnificației cuvintelor și în virtutea unor fapte din lumea fizică. Immanuel Kant spune în Critica Rațiunii Pure: „Judecatile analitice (afirmative) sunt deci acelea în care legătura cu subiectul este gândită prin identitate, iar acelea în
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
din lumea fizică. Immanuel Kant spune în Critica Rațiunii Pure: „Judecatile analitice (afirmative) sunt deci acelea în care legătura cu subiectul este gândită prin identitate, iar acelea în care această legătură este gândită fără identitate trebuie să fie numite judecăți sintetice. Pe cele dintâi le-am putea numi și judecăți explicative, pe celelalte extensive, fiindcă cele dintâi nu adaugă prin predicat nimic la conceptul subiectului, ci numai îl descompun prin analiză în conceptele lui parțiale, care erau deja gândite îl el
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
la conceptul subiectului un predicat care nu era deloc gândit în el și nu putea fi scos prin descompunerea lui”. Totuși, unii filosofi, printre care și Quine, refuză să accepte sau să recunoască orice fel de distincție de genul analitic - sintetic, susținând că deși o astfel de distincție poate avea eventual o utilitate limitată ca model al modurilor diferite în care putem ajunge să cunoaștem adevăruri, ea nu marchează o diviziune clară între tipuri de cunoaștere și se sprijină pe concepții
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
și se sprijină pe concepții greșite despre definiție și despre identitatea între înțelesuri. Astfel, „judecățile analitice nu extind deloc cunoștință noastră, ci că conceptul, pe care îl am, este descompus și îmi este făcut inteligibil mie însumi; că în judecățile sintetice trebuie să am, în afară de conceptul meu de subiect, încă ceva (X) pe care se sprijină intelectul, pentru a cunoaște că un predicat, care nu se află în acest concept, îi aparține totusi”. Pentru Immanuel Kant existau următoarele patru categorii de
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
fenomen și imposibilitatea cunoașteri lucrului-în-sine ), fără să considere că există două grupuri de obiecte. Critica sa este o filozofie transcendentală care se întemeiază pe posibilitatea metafizicii. Problema centrală a filosofiei transcendentale, în acest sens al termenului, este explicarea posibilității cunoștințelor sintetice a priori: „Numesc transcendentală orice cunoaștere care se ocupă în genere nu cu obiecte, ci cu modul nostru de cunoaștere a obiectelor întrucât acesta este posibil a priori. Un sistem de astfel de concepte s-ar numi filosofie transcendentală”. Pentru
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
fără spațiu și timp. Ele sunt simple condiții formale ale sensibilității noastre și premerg apariției reale a obiectelor, făcând posibilă această apariție. Sensibilitatea este acel ceva pe care se întemeiază posibilitatea fenomenelor externe. De exemplu, geometria este știința care determină sintetic a priori proprietățile spațiului. Mai precis, Kant dorește să spună că atunci când subiectul își imaginează un corp sau vede un corp în realitate, acesta este (deja) reprezentat în spațiu. Relațiile spațiale și temporale sunt universal necesare. Spre deosebire de acestea, predicatele (culori
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
fenomen/condiție-de-apariție. Nu mai există nicio esență în spatele fenomenului. El devine un fapt brut, iar acum este necesară examinarea condițiilor de posibilitate a apariției acestuia. Kant va proceda astfel în „estetica transcendentală”, unde examinează condițiile necesare pentru o cunoaștere matematică sintetică a priori. Dar el reprezenta doar o tranziție, deci încă păstrează distincția fenomen/noumen, cel din urmă fiind declarat incognoscibil și ignorat. Michel Foucault îi va da un sens istoric prin intermediul conceptului de episteme.
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
dat numele de "Minera plumbi spathacea", dar a fost numit și descris de către Wilhelm Karl Ritter von Haidinger în anul 1845. Numele provine din latinescul „cerussa” care înseamnă „alb de plumb”, nume dat de Pliniu cel Bătrân carbonatului de plumb sintetic. ul se prezintă cristalizat în sistemul rombic, sub formă de cristale sau de mase grăunțoase, de stalactite etc. Este alb sau cenușiu, are luciu adamantin și greutatea specifică ridicată. Se formează prin alterația galenei și este folosit pentru extragerea plumbului
Ceruzit () [Corola-website/Science/332881_a_334210]