22,345 matches
-
noțiuni generale despre fiecare categorie, un scurt istoric al fiecăreia, tulburările induse în fiecare caz și modalitățile de administrare. Capitolul 9 - „Principii de tratament și servicii specifice” - descrie principiile unui tratament eficace conform Institutului Național de Combatere a Dependenței de Drog din SUA. Acestea sunt, în ordine, următoarele: Nu există tratament eficace pentru toată lumea; ● Tratamentul trebuie să fie disponibil imediat; Tratamentul eficace rezolvă mai multe nevoi ale indivizilor; Un plan de servicii și tratament individual trebuie să aibă un conținut modificabil
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu consiliere și alte terapii comportamentale; Pentru indivizii dependenți care prezintă și tulburări mentale, ambele afecțiuni trebuie tratate concomitent; Dezintoxicarea medicală este numai prima treaptă în tratamentul dependenței; Tratamentul nu trebuie să fie numai voluntar pentru a fi eficient; ● Folosirea drogurilor pe perioada tratamentului este posibilă, dar trebuie monitorizată continuu; ● Programele de tratament trebuie să verifice totodată orice contaminare HIV/SIDA, cu hepatita B sau C, TBC sau alte boli infecțioase; Recuperarea după dependența de droguri poate fi un proces de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pentru a fi eficient; ● Folosirea drogurilor pe perioada tratamentului este posibilă, dar trebuie monitorizată continuu; ● Programele de tratament trebuie să verifice totodată orice contaminare HIV/SIDA, cu hepatita B sau C, TBC sau alte boli infecțioase; Recuperarea după dependența de droguri poate fi un proces de lungă durată și deseori necesită multiple episoade de tratament. Foarte interesant ni se pare modelul de tratament al dependenței de cocaină, în cadrul căruia este necesară schema terapeutică. „Mulți consumatori de cocaină pot fi tratați ambulator
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un proces de lungă durată și deseori necesită multiple episoade de tratament. Foarte interesant ni se pare modelul de tratament al dependenței de cocaină, în cadrul căruia este necesară schema terapeutică. „Mulți consumatori de cocaină pot fi tratați ambulator, de vreme ce utilizarea drogului poate fi oprită fără riscuri medicale sau disconfort major.” (p. 107) Doar atunci când acesta eșuează sau nu este posibil de realizat se impune spitalizarea. Sunt, de asemenea, prezentate pe scurt indicațiile pentru spitalizare (vezi p. 108). Există și unele strategii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
eșuează sau nu este posibil de realizat se impune spitalizarea. Sunt, de asemenea, prezentate pe scurt indicațiile pentru spitalizare (vezi p. 108). Există și unele strategii ale tratamentului dependenței pe termen lung de cocaină: consiliere de suport, educație legată de drog, grupuri de suport și întâlniri familiale. În cazul consumului de cocaină, nu există nici o speranță pentru un tratament eficient dacă pacientul consumă droguri (p. 110). Intervențiile specifice de tratament fac obiectul de analiză al capitolului 10: modelul BRENDA, terapia cognitiv-comportamentală
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și unele strategii ale tratamentului dependenței pe termen lung de cocaină: consiliere de suport, educație legată de drog, grupuri de suport și întâlniri familiale. În cazul consumului de cocaină, nu există nici o speranță pentru un tratament eficient dacă pacientul consumă droguri (p. 110). Intervențiile specifice de tratament fac obiectul de analiză al capitolului 10: modelul BRENDA, terapia cognitiv-comportamentală, terapia de familie, terapia de stimulare motivațională, prevenirea recăderii, psihoterapia expresiv-suportivă, intervenții specifice în comunitatea terapeutică. Un capitol distinct (capitolul 11) este destinat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
specifice de tratament fac obiectul de analiză al capitolului 10: modelul BRENDA, terapia cognitiv-comportamentală, terapia de familie, terapia de stimulare motivațională, prevenirea recăderii, psihoterapia expresiv-suportivă, intervenții specifice în comunitatea terapeutică. Un capitol distinct (capitolul 11) este destinat „Prevenirii consumului de droguri la adolescenți”; tipurile de prevenții se referă la diseminarea informațiilor, educația afectivă, antrenarea abilităților de rezistență, antrenarea abilităților personale și sociale. Capitolul 12 abordează conceptul de „harm reduction”: „prevenirea sau reducerea de substanțe ilicite, în special de drog injectabil” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consumului de droguri la adolescenți”; tipurile de prevenții se referă la diseminarea informațiilor, educația afectivă, antrenarea abilităților de rezistență, antrenarea abilităților personale și sociale. Capitolul 12 abordează conceptul de „harm reduction”: „prevenirea sau reducerea de substanțe ilicite, în special de drog injectabil” (p. 152). Capitolul 13 este dedicat unui studiu comparativ privind politicile și strategiile de armonizare legislativă legate de combaterea consumului de droguri în România cu cele din Uniunea Europeană. Astfel, este descrisă situația din România comparativ cu cea existentă în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sociale. Capitolul 12 abordează conceptul de „harm reduction”: „prevenirea sau reducerea de substanțe ilicite, în special de drog injectabil” (p. 152). Capitolul 13 este dedicat unui studiu comparativ privind politicile și strategiile de armonizare legislativă legate de combaterea consumului de droguri în România cu cele din Uniunea Europeană. Astfel, este descrisă situația din România comparativ cu cea existentă în țări precum: Italia, Spania, Portugalia, Luxemburg, Irlanda, Austria, Olanda, Franța. Rolul și locul asistentului social în domeniul dependenței este subiectul abordat în capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
real de persoane infectate este mai mare decât numărul celor înregistrate. Fiecare caz depistat „ascunde” între 5 și 15 alte cazuri nedepistate încă. În această estimare se iau în considerare tradițiile culturale, comportamentele cu risc de infectare (sexuale, consumul de droguri etc.) - ca factori favorizanți ai răspândirii infecției. Studiul privind Sănătatea reproducerii populației feminine fertile - 1993 și Studiul sănătății reproducerii - 1999, efectuate de către Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului și Asociația pentru Sănătate Publică și Management Sanitar, în colaborare cu Center
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu ar trebui să existe nicio problemă. 9. Dacă se dorește să se reglementeze accesul prozeli-tismelor în școli, legea trebuie să fie universală și să includă toate sectoarele persuasiunii: cea comercială (publicitatea), cea politică, religioasă (sectele), comportamentală (fumatul, consumul de droguri) etc. 10. Franța se angajează pe o cale foarte criticată în țările democrate, cale văzută ca rezultat al acțiunii laice fragile și timide asupra ofensivei și dogmaticii provocatoare, fundamentaliste. 11. Dacă legea obține aprobarea majorității publicului, asta se va întâmpla
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
inspirația de la '68, mai devreme sau mai târziu, s-a tins către o muncă mai regulată și către un minim de disciplină. S-au ridicat voci care au pretins că liberatea poate duce la alienare, în special la consumul de droguri, ca și la delincvență și la criminalitate. Dacă e încă adevărat faptul că libertatea înseamnă capacitatea de a se conduce pe sine, putem totuși pierde această facultate dacă suntem copleșiți de pasiunile noastre, de temeri sau de circumstanțe. A. 4
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
deschide încuietorile fără a le forța, astfel încât să poată evita stricăciunile inutile atunci când fură din case. Atitudinea pe care o condamnăm ni se pare inacceptabilă, deoarece banalizează comportamentele greșite. Ea estompează norma care ar trebui să călăuzească alegerea. Consumul de droguri ușoare este tratat ca un fapt împotriva căruia nu trebuie să ținem predici, ci mai degrabă să încercăm să evităm excesele. E foarte complicat și delicat să acționezi în domeniul moralei. Nu se spune oare că drumul spre iad e
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să adoptați o viziune romantică sau rasistă la adresa lor. Această remarcă arată încă o dată că nu este posibil să ducem conversații valabile fără un minim de informație și cunoștințe. Ce știți despre ceceni? Ce sunt organismele modificate genetic? Care sunt drogurile ușoare și ce efecte au ele? Mare parte dintre noi ar face bine să se documenteze înainte de a se implica într-o discuție pe aceste subiecte. Elemente străine de dezbatere Iată o frumoasă și nobilă maximă: "Toate fantasmele dispar în fața
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ale stării de conștiință; c) în cazurile de tulburare ale stării de orientare sau amnezii; d) când devine imposibilă capacitatea mea de a comunica cu ceilalți; e) în cursul stărilor delirante și halucinatorii; f) în stările de intoxicație acută cu droguri halucinogene psihodisleptice; g) în stările de hipnoză, cataleptice etc. Raportul „trup/suflet” este un act de reprezentare în câmpul conștiinței mele, a Eului meu personal. Eu mă simt, mă reprezint, mă recunosc ca individ, prin intermediul propriului meu corp. La corp
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate „dilata” dincolo de câmpul perceptiv printr-un mecanism de proiecție. Prin aceasta își depășește atributele sale anatomice devenind un spațiu al experiențelor sufletești. Această manifestare apare în mod deosebit de pregnant în situațiile descrise și analizate de psihopatologie (alcoolism, intoxicații cu droguri psihotrope, psihodisleptice, halucinații, delir, stări ipohondriace, aure epileptice, vis, hipnoză, stările crepusculare isterice, stările de extaz, derealizare, anorexie mintală etc.). J.P. Sartre afirmă că de regulă în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face aceeași afirmație
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specifică o boală nouă, venită în Europa din America: sifilisul. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea apar bolile de pletoră (apoplexia, obezitatea, guta). Epoca Romantică este legată de proliferarea ftiziei, „febra somatică”, dar și de începutul utilizării drogurilor stupefiante (eteromania, opiomania, hașișul) ca o expresie a evadării omului în „universurile imaginare”. Secolul XX schimbă complet modul de viață, felul de a gândi și de a acționa al omului, dar, odată cu acestea, și formele de manifestare ale sănătății și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
brusc, insidios, ca o consecință a altor afecțiuni etc.); c) primele manifestări ale bolii care au atras atenția bolnavului sau ale anturajului acestuia (tulburări de somn, inactivitate, schimbarea dispoziției afective, tulburări de comportament, schimbări caracteriale, izolare, apelul la alcool sau droguri, idei sau acte de suicid, bizarerii, deplasarea intereselor obișnuite către alte direcții etc.); d) modalitatea „schimbării personalității” bolnavului de la starea de normalitate către o „configurație clinico-psihiatrică” specifică prin apariția unor tulburări clinice net manifestate și organizate specific într-o formă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
recăderi, ciclicitatea evoluției clinice etc.); - cadrul familial, socio-cultural și profesional al acestuia. Asupra tulburărilor psihice se vor avea în vedere două aspecte: a) antecedentele patologice: episoade analoage anterioare, starea interepisodică, antecedente somatice și psihiatrice (traumatisme, oboseală, situații stresante, infecții, alcool, droguri etc.); b) caracteristicile episodului actual: acuzele pacientului, modul de apariție al tulburărilor, reacția și relatările anturajului etc. Referitor la istoria personală a subiectului vom avea în vedere următoarele aspecte: a) istoria biografică așa cum este ea relatată de bolnav; b) felul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o stare de liniște, sentimentul de „bine” general, fizic și psihic, desprinderea de realitate, destindere musculară, distanțare de orice fel de preocupări, tensiuni psihice emoționale, stări de transă onirică etc. Din America provine alcaloidul cocaina, extrasă din frunzele de coca, drogul sacru al incașilor, utilizat în Europa inițial de P. Mantegazza și, ulterior, și de S. Freud, pentru efectele sale antidepresive și euforizante, ca anestezic, excitant intelectual și al imaginației. O altă substanță psihotropă, cunoscută încă de la Herodot și menționată de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al XIX-lea la poeții și scriitorii romantici. Ch. Baudelaire notează aceste experiențe personale în Les paradis artificiels și, ulterior, J. Cocteau le va descrie în Opium. Tot din America provine mescalina, alcaloid extras din peyotl, venerată de indigeni ca drog inițiatic. Administrarea sa induce o stare de extaz nirvanic, populat cu viziuni, o stare de derealizare resimțită de individ ca o dematerializare corporală cu trecerea în „alte dimensiuni” temporo-spațiale. Mescalina, utilizată experimental, produce stări senzoriale particulare de tipul „audiției colorate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imagini, mai mult sau mai puțin organizate din punct de vedere formal, întotdeauna colorate, toate derulându-se pe fondul unei trăiri emoțional-afective agreabile, pe care, ulterior, persoana respectivă le poate relata. Produsul de sinteză LSD-25 (dietilamida acidului lisergic) este un drog psihodisleptic capabil să producă, atunci când este administrat, stări psihotice, similare tablourilor clinice ale schizofreniei. Psilocibina este principiul activ conținut într-o ciupercă din America de Sud. Cunoscută și sub denumirea de „ciuperca sacră”, ea are o acțiune psihodisleptică apropiată de cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în mod paradoxal, în seria unor forme de „psihoterapie colectivă”, ca o „supapă catartică”. Orice ritual implică un „act de trecere”, un contact al omului cu supranaturalul. Intrarea în supranatural se face prin intermediul „elixirelor”, al „filtrelor” preparate care conțin majoritatea drogurilor mai sus menționate și care produc extazul, prin efectele psihotrope, de factură euforizantă, sau psihodisleptică ale acestora. Nu trebuie însă trasă concluzia că orice ritual este efectul, sau motivul mascat, al utilizării unor droguri euforizante sau halucinogene. Dar orice ritual
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al „filtrelor” preparate care conțin majoritatea drogurilor mai sus menționate și care produc extazul, prin efectele psihotrope, de factură euforizantă, sau psihodisleptică ale acestora. Nu trebuie însă trasă concluzia că orice ritual este efectul, sau motivul mascat, al utilizării unor droguri euforizante sau halucinogene. Dar orice ritual cultural încearcă să pătrundă în lumea misterelor pe care „universul nebuniei” îl oferă din plin. Cele mai utilizate droguri sunt alcoolul (bețiile orgiastice), drogurile halucinogene care produc stări de extaz (mescalina, psilocibina, LSD-25, hașișul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trebuie însă trasă concluzia că orice ritual este efectul, sau motivul mascat, al utilizării unor droguri euforizante sau halucinogene. Dar orice ritual cultural încearcă să pătrundă în lumea misterelor pe care „universul nebuniei” îl oferă din plin. Cele mai utilizate droguri sunt alcoolul (bețiile orgiastice), drogurile halucinogene care produc stări de extaz (mescalina, psilocibina, LSD-25, hașișul etc.). Dacă nebunia este prezentă, în diferite forme și grade de intensitate, în marea majoritate a ritualurilor culturale, nu trebuie să afirmăm că orice ritual
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]