21,844 matches
-
800 butoaie de unt 20.000 livre de brînză de Texel și de Leyda 144.000 de brînză îprobabil de calitate inferioară) 550 butoaie cu rachiu de ienupăr 10.800 butoaie de bere. Mai toate tabelele statistice îți lasă un gust teribil de uscat la lectură, ceea ce nu e, însă, cazul cu prezenta listă, care-l face pe cititor să se simtă copleșit de un adevărat potop de băutură și mîncare bună. Am închinat trei zile digestiei studioase a acestei uriașe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se află însă ceva mai sus. Cînd, din întîmplare, aceste organe prețioase ale unei balene-mamă sînt tăiate de vreun vînător cu lancea lui, laptele și sîngele își amestecă pe mari întinderi culorile. Laptele de balenă e foarte gras și dulce; gustul lui e cunoscut omului; s-ar potrivi perfect cu căpșunile, în loc de frișcă. Cînd se stimează peste măsură unele pe altele, balenele se salută move hominum în.a.). Aluzie ia generalul american Benedict Arnold, care și-a trădat patria în timpul bătăliei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și pe care acesta știa unde s-o așeze - chiar în biblioteca sa! -, "alături de România literară". Alecsandri, consta-tînd această înrudire de gradul întîi între Convorbiri și România literară - "surori" - și recunoscând Convorbirilor "calitățile necesare unei foi ce țintește a dezvolta gustul frumosului și distrage spiritele din rătăcirea politică" (ca și Dacia literară, Propășirea, România literară, adăugăm noi; vezi "introducerile" acestor reviste), e "gata" a le "da mâna cu toată inima"1 . Nu e adevărat, dar, că "direcția nouă" începe de la 1860
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și patru ori tot acele lucruri și acele idei..." 1 . Că Moldova luptase mult pentru ferirea limbii de construcțiunile arbitrare ale filologilor" era așa de cunoscut moldovenilor, încît Alecsandri, în 18682, constată că: "Tot Moldova, sărmana, păstrează simțul bun și gustul estetic în privința literaturii"... Tot Moldova, ca mai înainte. E curios cum dl Maiorescu trece peste aceste locuri, când Alecsandri, în "scrisorile" sale către dl I. Negruzzi, chiar de la apariția Convorbirilor, pomenește necontenit de România literară, ceea ce va fi făcut și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Acum să vedem celelalte deosebiri. În privința limbii și a literaturii, deosebirea stă în faptul că pe când vechea școală a luptat mai mult împotriva stricătorilor de limbă și a influențelor străine în literatură, dl Maiorescu a luptat mai mult împotriva prostului gust literar, sau în contra lui " Scrieți, băieți, numai scrieți!"... Din cauza apăsării și umilirii românilor de către turci, ruși, unguri, fanarioți, se naște tendința de a dovedi cu orice preț romanitatea poporului român și latinitatea limbii. Începe curentul latinist - de necesitatea căruia își
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
culturii, din cauza creșterii încrederii în sine, după realizarea atâtor visuri mari, țara toată începe a scrie; maculatura literară ia proporții îngrijorătoare, bunul-gust e în primejdie, cum nu fusese mai înainte. De aceea, dl Maiorescu va lupta mai ales împotriva stricătorilor gustului este-tic al publicului. Trebuie să mai adăugăm aici o altă direcție în care a luptat dl Maiorescu mult mai mult decât vechea critică, în vremea căreia nu erau încă destule motive de luptă. E vorba de lupta împotriva falsificării adevărului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
simțit că în literatura acestui popor, mai ales în perioadele lui de viață intensă, circulă spiritul lui critic ireverențios și frondeur - cum se zice -, irespectuos, atentator la toate formulele tradiționale și sacro-sancte1 . Iar față cu lipsa de cultură și de gust în lucrurile literare, în ce își pune Eminescu speranța? Natural că el, ca toți criticii dinaintea lui - ca și-n privința limbii, ca și-n privința politicii -, își pune toată speranța în Moldova, care "joacă în dezvoltarea românilor un rol
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și prin crearea a o sumedenie de funcții inutile 1 . (Deși aiurea, pentru a combate guvernul care voia să desființeze unele funcții, zice că nu sunt mulți funcționari, ci răi2. Acești roșii exploatează cu atâta mai crud, cu cât au gusturi foarte multe și foarte costisitoare, contractate la Paris - gusturi care se plătesc cu sărăcia și mortalitatea țărănimii. În sfârșit, Eminescu prevede că, dacă domnia acestei clase mai durează, catastrofa, pieirea țării e de neînlăturat în cel mai scurt timp3. (Că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1 . (Deși aiurea, pentru a combate guvernul care voia să desființeze unele funcții, zice că nu sunt mulți funcționari, ci răi2. Acești roșii exploatează cu atâta mai crud, cu cât au gusturi foarte multe și foarte costisitoare, contractate la Paris - gusturi care se plătesc cu sărăcia și mortalitatea țărănimii. În sfârșit, Eminescu prevede că, dacă domnia acestei clase mai durează, catastrofa, pieirea țării e de neînlăturat în cel mai scurt timp3. (Că într-un loc Eminescu constată, în ultimii cincizeci de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sarcina, cu știre ori ba, de a nimici, de a expropria pe proprietarii țărani, de a îngropa în zidul acestei întocmiri pe țăranul român; întocmai după cum Meșterul Manole a zidit pe soția sa în zidurile mănăstirii de la Argeș"2. Dezvoltîndu-se gusturile de bun trai ale acestei "burghezii", importul crește, și cu cât crește el, cu atâta crește exportul de cereale, cu alte cuvinte, exportul hranei poporului, 1 Ibidem, p. 439-440. 2 "Revista socială", p. 428. încît: "producătorii mor de foame, în timp ce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ar fi fost favorabile... țărănimii și meseri 1 "Revista socială", p. 396. așilor, deoarece procesul pe care-l fac "burghezimii" e, cum am văzut, făcut în numele acestor clase! Această clasă, "burghezia" - zic socialiștii, ca și Eminescu -, venită din Paris, cu gusturile exigente și stricate, având nevoie de un mare import de lucruri scumpe pentru satisfacerea acestor gusturi, dă grâul țăranului pe mătăsurile franțuzești și, cu cât "sus cresc cererile", cu atât "jos", din cauza formelor noi, "se-mpuținează pro-ducția"1. Clasele de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care-l fac "burghezimii" e, cum am văzut, făcut în numele acestor clase! Această clasă, "burghezia" - zic socialiștii, ca și Eminescu -, venită din Paris, cu gusturile exigente și stricate, având nevoie de un mare import de lucruri scumpe pentru satisfacerea acestor gusturi, dă grâul țăranului pe mătăsurile franțuzești și, cu cât "sus cresc cererile", cu atât "jos", din cauza formelor noi, "se-mpuținează pro-ducția"1. Clasele de jos sunt sărăcite, zic socialiștii, ca și Eminescu, printr-un număr nespus de mare de slujbași
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și revoluționari. Și totuși, sunt reacționari, căci "reacționarismul" nu e, nu poate fi altceva decât ceea ce împiedică progresul. Și "noutățile" acestea - nefiind o contribuție reală la îmbogățirea literaturii naționale, mai mult, ener-vînd mereu mișcarea literară, producând confuzie în public, stricîndu-i gustul, abătând unele energii creatoare de la adevărata literatură - sunt piedici în calea progresului și deci reacționare. Singura atitudine "înaintată", "revoluționară" e aceea de a avea tăria de a ne supune realității, de a recunoaște că stadiul nostru de dezvoltare nu ne
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la îmbogățirea acestui gen. Creangă e un scriitor cât și Eminescu de mare. Vlahuță nu e un creator, desigur (afară decât în Dan), dar proza lui a fost un instrument de îmbogățire și rectificare a limbii literare, prin introducerea, cu gust, a elementelor populare în stilul cult, prin introducerea, cu îndrăzneală, dar cu tact, a neologismelor în limbă și prin grija de perfecțiune a formei. Iar Eminescu, în Făt-Frumos din lacrimă și mai ales în Sărmanul Dionis, a creat stilul "artistic
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fi poeți. Acești poeți eminescieni, fără darul poeziei, citind pe Eminescu și găsind într-însul expresia tendințelor și simțămintelor lor, devin admiratorii marelui poet, firește. Până aicea ajungem toți. Însă unora dintre noi, muritori de rând, ne vine și nouă gustul să facem poezii, și cum Eminescu a întrupat așa de frumos tot ceea ce am putea spune noi, începem să parafrazăm bucăți de ale lui, și iată-ne poeți! Așa că nu numai cuvântul e de vină - cum cred unii -, adică nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cel din citire, altul din faptă și altul din har. Apoi, precum apa este una prin fire, dar se preface și se schimbă, după însușirea felurită a pământului din care vine, într-o calitate sau alta, încât este simțătă la gust o dată ca amară, altă dată ca dulce, iar altă dată ca mirositoare, așa și cuvântul rostit, schimbându-se după starea morală a fiecăruia, se cunoaște din lucrarea lui și din folosul ce-l dă” (Sfântul Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
oamenilor fuge de cele aspre și le respinge, deși sunt sănătoase (folositoare), și cu greu le primește de afară de cazul când i se pare că prezintă farmec. Dumnezeu a pregătit prin robul său David această băutură care este dulce la gust, prin cântare, și este în stare să vindece rănile păcatelor prin puterea sa. Căci psalmul se ascultă cu plăcere când se cântă și pătrunde sufletul în timp ce-l desfată. Se reține mai ușor când se cântă mai des. Și cele ce
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sine cuvântul va germina sensuri inefabile, iar tăcerea impenetrabilă va deveni implicit elocventă. Se poate vorbi, în felul acesta, încă o dată de problema negației și a valorii sale specific antiliterare profesate de d. Refuzul categoric de a crea, promovarea autodistrugerii, gustul declarat al efemerului, autocenzura (ceea ce Matei Călinescu numea „avangarda interioară”) și instalarea definitivă în negație construiesc în final o nouă imagine (inversă sau în negativ, autoironică sau autoparodică) asupra literaturii. Pentru că actul negației este autosubminator prin definiție, el sfârșește prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
râvnea. Înrâurit de poeții austrieci, în special evrei, H. Bonciu aduce în proza lui metode romantice, expresioniste și suprarealiste, witz sarcastic, ridicarea fiecărui moment la o idee, interpretarea metafizică a tragicului cotidian. Prozatorul mânuiește bufoneria realistică și dureroasă, câteodată fără gust, dar nu fără fior fantastic. G. CĂLINESCU SCRIERI: Lada cu năluci, București, 1932; Eu și Orientul, București, 1932; Bagaj... Strania dublă existență a unui om în patru labe, București, 1934; Pensiunea doamnei Pipersberg, cu desene de Egon Schiele, Erich Ohser
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
ca miză de profunzime, un conținut existențial cu totul străin de istoricitate. Se produce acum o „întoarcere acasă”, universul poetic, ce amenința să se pulverizeze în abstract și simbolic, își recapătă consistența, emoția se încarcă de senzualitate, lumea se umanizează: „gust vinul ceresc și asupră-mi coboară/ bucuria celui care se-ntoarce acasă” (Izvorul nostru-i aici). Dar melancolia și presentimentul morții nu întârzie să-și semnaleze prezența: „Scârție lung cariul în pieptul vechi al morii/ unde te duci călătorule?”, rezonanță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
la contractul-cadru UNITATEA ............................. PROGRAM DE TRANSPORT pentru anul ......... * Font 8* - tone - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Punctul Sorti- Punc- Total Ianu- Febru- Mar- Apri- Iu- Iu- Au- Sep- Oc- No- De- crt. de mentul tul de an arie arie tie lie Mai nie lie gust tem- tom- iem- cem- primire predare brie brie bri brie ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────────────────────────── Expeditor, Transportator, ............. ............... Anexa 3.1 la contractul-cadru UNITATEA ........................... PROGRAM DE TRANSPORT AL ȚIȚEIULUI ȘI GAZOLINEI CU CAZANE pentru anul.......................... ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sucursala Schela Rampa de Calitatea An Medie Destinația încărcare (tone) (tone
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164749_a_166078]
-
maghiară și germană din Republica Socialistă România, 26-27 februarie 1987 (1987), București, Editura Politică. Pokivailova, Tatiana, Chiper, Ioan; Constantiniu, Florin (1994) "Instaurarea regimului comunist în România. Documente din arhivele sovietice", în Arhivele Totalitarismului, nr. 4, pp. 42-48. Plopeanu, Nicolae (1982), "Gustul amar și prețul dureros al pâinii câștigate "mai ușor"", în Practici imperialiste de jaf și exploatare. Furtul creierelor. Dobânzi de tip neocolonialist, București, Editura Politică, pp. 19-24. Politica externă a României socialiste (1972), București, Editura Politică. Politica internaționalistă a Partidului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu orice utilizare a apei ---------- *2) Pentru ape de suprafață se va considera în lista II. 1.7. Metale și compușii lor 1.8. Biocide și produse de protecție a plantelor 1.9. Substanțe care au un efect dăunător asupra gustului și/sau mirosului apelor subterane sau a produselor mediului acvatic destinate consumului uman (asupra proprietăților organoleptice) sau care pot duce la formarea acestui gen de substanțe, făcându-le nepotrivite consumului uman 1.10. Compuși organici toxici sau persistenți de siliciu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167608_a_168937]
-
nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta normă. Anexa 1 la normă MATERIA PRIMĂ. DEFINIȚII ȘI DESCRIERE (1) Morcovii trebuie să fie întregi, sănătoși, cu aspect proaspăt, neramificați, netezi, curați, fără lovituri mecanice, netrecuți în tijă florală, nelemnificați, necrăpați, fără gust și/sau miros străin. ... (2) Nu sunt restricții cu privire la soiul utilizat. ... (3) Înainte de conservare morcovii trebuie bine spălați, depelați, trebuie îndepărtate frunzele și coletul. ... (4) Morcovii în conservă se pot fabrica în următoarea gamă sortimentală: ... a) întregi: ... - soiuri de morcovi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161754_a_163083]
-
alimentară cuprinse în prezentele norme. ... Anexa 2 la normă INGREDIENTE. Concentrat sau suc de legume și plante │stabilită prin tehnologia de fabri- │ │aromatice uscate (laptucă, ceapă, etc) │cație E 1412, fosfat de diamidon fosfatat - Anexa 3 la normă CERINȚE ORGANOLEPTICE Gust și miros Textura │Morcovii nu trebuie să fie duri și fibroși. Corpuri străine 1. morcovi întregi - 40 de bucăți Defecte admise: În cazul "baby whole" întregi, morcovilor jumătăți, sferturi, bucăți și "finger cut", la un eșantion de 80 de unități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161754_a_163083]