21,072 matches
-
vers respectif supprimé, on a supprimé aussi une pârtie du message du poème : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ și nu ucid/ cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc/ în calea mea/ în flori, în ochi, pe buze ori morminte. (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii) (Blaga, 2010 : 19) Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde/ et mon esprit ne tue jamais/ leș mystères que je rencontre/ dans leș fleurs, dans leș yeux, sur leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ce procédé de reprise. Analysons, à titre d'exemple, le fragment suivant : Sufletul satului fâlfâie e lângă noi, ca un miros sfios de iarbă tăiată, ca o cădere de fum din streșini de pae, ca un joc de iezi pe morminte înalte. (Sufletul satului) (Blaga, 2010 : 116) L'âme du village autour de nous papillonne, Comme une odeur hésitante d'herbe coupée, Comme, tombant des toits de chaume, une fumée, Comme une ronde de chevrettes sur des tombes. (L'âme du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la belle fille) (Romanescu, 1998 : 63) ; " Eu zac în umbră unor maci,/[...] numai trup/și numai lut. Allongé à l'ombre des coquelicots,/[...] je ne suiș qu'un corps/d'argile. " (În lan/Champ de blé) (Miclău, 1978 : 221) ; " [...] golul mormântului/îmi sună în urechi că o talanga de lut. " " [...] le vide de la tombe/résonne dans mes oreilles, comme une sonnaille d'argile. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me murmure sur le seuil) (Miclău, 1978 : 271) ; " fântânile
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
parce que la terre qui leș couvre forme une sorte de tumulus.1572 À part Philippe Loubière, qui choisit de renoncer à l'adjectif, ne le considérant pas nécessaire, tous leș traducteurs gardent l'idée de " tombe élevée " ou " haute " : " morminte înalte " " leș hauts tombeaux " (Sufletul satului/L'âme du village) (Miclău, 1978 : 280) ; " leș tombes hautes " (L'âme du village) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149) ; " des tombes plus hautes " (L'âme du village) (Stolojan, 1992 : 43) ; " leș tombes là-haut " (L'âme du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fără de spaimă ") leur ombre dans leș eaux. Le message source est complètement altéré. " O toamnă va veni și maștera/din toate florile ce le-ai avut vreodată/numai pe-acelea n-o să ți le ia,/ce-o să le-așterni peste mormânturi tuturor,/acelora, care se duc pe veci/cu primăvară ta. " " Un automne viendra et cruel,/de toutes leș fleurs que tu aș jamais eues/îl ne prendra que celles/que tu déposeras sur leș tombes/de tous ceux qui s
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en parlant de " cerfs ", le moț " cornes ". Pourtant, leș cerfs n'ont pas de cornes : ils ont des " bois ".1620 D'autres erreurs identifiées dans le corpus șont de nature morphologique : " eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte " " moi, j'aime/aussi leș fleurs, aussi leș yeux, aussi leș lèvres, aussi leș tombes " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 47). La répétition de l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
douleur " (Mi-aștept amurgul/J'attends le crépuscule) (Romanescu, 1998 : 24). L'épithète " sourde ", qui n'existe pas dans le texte de départ, est censée accentuer l'idée de souffrance. " căci eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte " " Puisque leș fleurs, leș yeux, leș lèvres et leș tombes,/Je leș adore. " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Romanescu, 1998 : 18). À l'aide d'une tournure
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Opera poetica, op. cît., p. 121. Même situation dans la traduction du poème Domnițele (Leș princesses), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 215 : *" Des tombes où le temps, șes peines a enfermées [...]. " Texte source : " Morminte-n câri timpul și-a-nchis suferințele [...]. " V. Lucian Blaga, Domnițele, în Opera poetica, op. cît., p. 231. 1417 C'est aussi le cas de la traduction du poème Fiu al faptei nu sunt (Je ne suiș pas fils de l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Pantaleon și vizitatoarele, București, 1998, Scrisori către un tânăr romancier, București, 2003; Fernando Pessoa, Poemele lui Alberto Caeiro. Păstorul de turme, îngr. I. Deaconescu, Craiova, 1992; Alexandru Ciorănescu, Cuțitul verde, București-Montreal, 1993 (în colaborare cu Ileana Cantuniari); Vintilă Horia, Un mormânt în cer, București, 1994 (în colaborare cu Tudora Șandru Olteanu), Recucerirea descoperirii, București, 1996, Dumnezeu s-a născut în exil, pref. Monica Nedelcu, postfață Daniel Rops, București, 1999 (în colaborare cu Al. Castaing și Ileana Cantuniari); Christos Yannaras, Libertatea moralei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
imaginii poetului în jurul vârstei de treizeci de ani. Astfel că, în 1890, sculptorul academist Ion Georgescu (1856-1898) nu ocolea în reprezentarea sa vârsta poetului. În 1891, la doi ani după dispariția poetului, tot Ioan Georgescu realizează și medalionul-relief așezat pe mormântul acestuia la cimitirul Bellu, într-o definiție naturalistă și nu metaforică, așa cum remarcă cu insatisfacție criticul Ion Frunzetti, dar și un bust în pură manieră academică, realizat după fotografia poetului făcută la 27 de ani unde acesta poartă mustață! Acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gândurilor, intangibile, așa cum privirea pătrunzătoare pare să străpungă orice rezistență. Sfinxul, ca și zeul războiului, devine un erou modern, teribil și misterios. Nu trebuie trecut cu vederea că o variantă a acestei sculpturi se regăsește plasată pe un postament la mormântul sculptorului (figura 96) din cimitirul Bellu. Asumă în acest fel Paciurea condiția de neînțeles a geniului sau condiția misterului și a întrebărilor fără răspuns pe care le ridică arta și, prin ea, umanitatea? În Rampa, din 9 aprilie 1912, avem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Eurydice (1650- 1651), tratat de o manieră armonios arcadică, acum în atenția pictorilor se află episodul tragic al unui Orfeu inconsolabil după descinderea în Infern și a pierderii Euridikei, cum apare, spre exemplu, în tabloul lui Gustave Moreau, Orfeu și mormântul lui Eurydice (1890, Musée Gustave-Moreau, Paris) sau a decapitării lui Orfeu, tot Gustave Moreau cu Orpheus (1865), al cărui frumos cap de efeb este expus pe lira care servește drept suport. În cazul decapitării lui Orfeu, se poate vorbi de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de familie, pe care pictura Ceciliei Cuțescu-Storck îl are cu aceea a pictorilor mai sus invocați, cu toate că lista nu se rezumă exclusiv la pictori englezi, germani sau elvețieni. Un tablou precum cel al lui Alix d'Anethan, Femeile sfinte la mormânt (1892), care alături de pictori precum Alexandre Séon sau Alphonse Osbert în Franța invocă moștenirea artistică a unor Gustave Moreau sau Puvis de Chavannes, relevă aceleași coregrafie liturgică. Trei femei alcătuiesc un grup consolidat prin intermediul gesturilor lor. Prima dintre ele se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nuanțat, pentru că o temă fundamentală a operei se impune prin motivele particulare despre care s-a mai vorbit. „O, mamă, dulce mamă, din negura de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt, Se bat Încet din ramuri, Îngână glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu...” Mihai EMINESCU NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ GENURILE LITERARE OPERA LITERARĂ definiție, structură Opera literară constituie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a lumii”, cu care se deschide volumul de debut, „Poemele luminii” din 1919. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc În calea mea În flori, În ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns În adâncimi de Întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii tainăși-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micșorează, ci tremurătoare mărește și mai tare taina nopții, așa Îmbogățesc și eu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai tare taina nopții, așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister și tot ce-i nențeles se schimbă-n nențelesuri și mai mari sub ochii meicăci eu iubesc și flori și ochi și buze și morminte...” Teoria filosofică a lui Blaga este ulterioară momentului scrierii acesei poezii. Unele elemente ale acestei teorii se Întâlnesc și În volumul de aforisme „Pietre pentru templul meu”, apărut În același an, asta Însemnând că ideile care au Însuflețit cele două
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
negații absolute dau sens fundamental primei fraze poetice, dezvăluind spiritul metaforic: „nu strivesc”, „nu ucid”. În ele rațiunea se abandonează total subconștientului abisal. Mintea poate (ipotetic) strivi, ori ucide tainele ce se Întâlnesc „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”, dar o asemenea cunoaștere (cea paradisiacă) nu oferă omului decât un orizont limitat. Numai trăirea interioară (inefabilă) poate stăvili setea de cunoaștere: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
decât un orizont limitat. Numai trăirea interioară (inefabilă) poate stăvili setea de cunoaștere: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc În calea mea În flori, În ochi, pe buze ori morminte.” Cea de a doua frază poetică, mult mai dezvoltată, este clădită pe antiteza „lumina altora” - „lumina mea” care se rezolvă, nu În planul cunoașterii raționale, ci În planul cunoaștrii luciferice, plecând de la treapta „minus cunoașterii”. Cripticul nu se dezvăluie, ci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întunecata zare”. Îmbogățirea Întunecatei zări „cu largi fiori de sfânt mister” reprezintă revelația asupra unei lumi ce se recrează mereu, schimbânduse „-n nențelesuri și mai mari”. Izvorul tainelor, minunilor, vrajei, misterului se află „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”. Dacă prima frază poetică se termină cu versul „... În ochi, În flori, pe buze ori morminte”, implicând În substanța lor tainele, cea de a doua frază poetică se termină cu: „... căci eu iubesc și flori și ochi și buze și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce se recrează mereu, schimbânduse „-n nențelesuri și mai mari”. Izvorul tainelor, minunilor, vrajei, misterului se află „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”. Dacă prima frază poetică se termină cu versul „... În ochi, În flori, pe buze ori morminte”, implicând În substanța lor tainele, cea de a doua frază poetică se termină cu: „... căci eu iubesc și flori și ochi și buze și morminte.” Fraza aceasta este o concluzie, ea implică atitudinea poetului față de tainele lumii. Antiteza „lumină - Întuneric
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dacă prima frază poetică se termină cu versul „... În ochi, În flori, pe buze ori morminte”, implicând În substanța lor tainele, cea de a doua frază poetică se termină cu: „... căci eu iubesc și flori și ochi și buze și morminte.” Fraza aceasta este o concluzie, ea implică atitudinea poetului față de tainele lumii. Antiteza „lumină - Întuneric” ocupă un loc de frunte În mai multe poezii semnate de Lucian Blaga. Ea pune față În față elemente antinomice, deși ele coexistă ca și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
blagian al luminii, opus celui al Întunericului, are În poezia „Eu nu strivesc...” o altă semnificație. Lumina sugerează aici puterea limitată a rațiunii omenești de a cunoaște lumea, În vreme ce Întunericul este depozitarul misterului exprimat prin „taina nopții”, „Întunecata zare” și „morminte”. Lumina poetului este lumina iubirii. Ea aruncă un nou văl de mister peste zonele cunoașterii. „... așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister...” Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” trebuie privită și din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dacă s-ar elimina o parte a discursului poetic, din cele două fraze ample, s-ar obține o frază mult mai simplă: „eu nu strivesc corola de minuni a lumii ... / ... căci eu iubesc și flori și ochi, și buze și morminte.” Iubirea poetului, dincolo de afectivitatea ei, este un instrument de cunoaștere, o cale de revelare a misterelor. Și În cea de a doua frază poetică se ajunge la o comunicare mai concentrată, bineînțeles lipsită de nuanțe. „Lumina altora sugrumă vraja... dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
misterelor. Și În cea de a doua frază poetică se ajunge la o comunicare mai concentrată, bineînțeles lipsită de nuanțe. „Lumina altora sugrumă vraja... dar eu.../ ...sporesc a lumii taină - / ... / căci eu iubesc / și flori și ochi și buze și morminte.” Versificația este liberă, are o muzicalitate interioară și un ritm menit să corespundă gândirii În imagini concret senzoriale, dar și metaforice. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o excepțională izbândă lirică a lui Lucian Blaga. Se pare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de nezdruncinat, Însumate În făptura ei pe cale transcedentală. Parcă ar fi Înzestrată cu capacități și calități supranaturale, ori de prevăzătore. În plan real, știe Însă că trebuie să Îndeplinească un ritual creștinesc, să găsească trupul soțului, ca să-i redea liniștea mormântului. Din acest punct de vedere Sadoveanu are meritul de a fi creat un profil psihologic ne mai Întâlnit În literatura română până la el. Eroina nu știe carte, dar este o femeie inteligentă, cu o judecată surprinzătoare. Aparenta ei simplitate În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]