21,807 matches
-
(n. 1 ianuarie 1928, Ploiești — d. 16 iunie 1978, București) a fost un poet (aparține structural curentului onirismului poetic), traducător și actor român. Studiază dreptul doi ani, după care se transferă la Institutul "Maxim Gorki" (prin 1949). Inițial membru al Partidului Muncitoresc Român, este exclus din partid și exmatriculat înaintea susținerii examenului de stat datorită unor păreri „revizioniste”. Lucrează
Teodor Pâcă () [Corola-website/Science/304255_a_305584]
-
dăruiește 7 copii. Însa căsătoria sa a fost una din interes. La cererea Damei de Maintenon scrie tragediile biblice Esthera (1689) și Athalia (1691). La acea vreme Racine era tot împotriva teatrului, dar considera aceste piese ca opere pedagogice și poetice. Racine a murit în anul 1699 la Paris în urma unei tumori. La cererea sa, a fost înmormantat în Port Royal, dar dupa distrugerea localitații, rămășițele sale pământești au fost mutate la biserica Saint-Etienne-du-Mont din Paris. Teatrul lui Racine a zugrăvit
Jean Racine () [Corola-website/Science/304261_a_305590]
-
iunie 1840 — d. 11 ianuarie 1928) a fost un scriitor și poet naturalist britanic, cunoscut pentru romanele sale „"Tess"” și „"Departe de lumea dezlănțuită"”. Evenimentele din majoritatea operelor sale se desfășoară în comitatul semi-imaginar Wessex și sunt marcate de descrieri poetice și fatalism. Prin opera sa, caracterizată prin studiul amănunțit al caracterelor și ambianțelor, simpatie umană pentru eroi, prin viziunea fatalistă și pesimistă, se opune convenționalității epocii victoriene. s-a născut la Higher Bockhampton, un sătuc din parohia localității Stinsford, la
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
Troia. În cadrul acestei sinteze, Homer adaugă multe personaje de origine divină și multe metafore. Grecii antici credeau că războiul troian chiar a fost un eveniment istoric, deși mulți considerau că poemele homerice au exagerat acest eveniment pentru a satisface cerințele poetice. De exemplu, istoricul Tucidide, cunoscut pentru spiritul său critic, consideră războiul troian adevărat, dar se îndoiește că 1186 de corăbii au fost trimise către Troia. În jurul anului 1870, se credea în general în Europa de Vest că războiul troian este o pură
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
sub aura ei fosforescentă pune în relief cele mai mărunte detalii. La expoziție, își însoțește lucrările cu motto-uri din "Anotimpurile" lui Thompson, din "baladele lirice" ale lui Wordsworth și Coleridge - volum abia apărut - și din Milton, texte reprezentând aluzii poetice la efectele luminii și atmosferei. În 1799 termină acuarela " Castelul Norham" care, deși tributară manierei peisagiste topografice la modă, se impune prin rigoarea construcției ca o dată importantă în dezvoltarea artei sale. Este frământat de ambiția secretă, apoi din ce în ce mai manifestă, de
Joseph Mallord William Turner () [Corola-website/Science/303884_a_305213]
-
dramaturgului, dar și al poetului! Mai ales al poetului care nu-l obligă să devină personaj, nu-l supune la metamorfoze, ci îl lasă să fie el însuși, cu sensibilitatea și sentimentele sale, punând în lumină sensurile ascunse ale creației poetice. Bălănuță a iubit poezia bună și a dat numeroase recitaluri. Nicicând, versurile lui Nichita Stănescu, de exemplu, nu au fost mai limpezi și mai bine descifrate decât în rostirea ei. L-a iubit la fel de mult pe Eminescu, dar a fost
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
de un conținut inedit. Nu am cerut niciodată artei mele decât un lucru: să iubească omul". Criticul de artă Ionel Jianu remarca darul pentru culoare al lui Mirea, în peisaje ale căror tonuri exuberante, îl fascinau, dar și vocația lui poetică. Aceeași dimensiune lirică este subliniată și de Petru Comarnescu, un alt mare critic, în discursul ținut în 1956, la vernisajul primei expoziții oficiale a pictorului. Tot el evidenția în picturile lui Mirea sinteza de intensități ale coloritului și simplificările de
Ioan Mirea () [Corola-website/Science/304282_a_305611]
-
judecat (Maimonide, Yad, Legile pocăinței, 3:4). În zilele imediat premergătoare sunt recitate slihot (rugăciunile penitențiale). În funcție de tradițiile diferitelor curente spirituale și mistice, recitarea de slihot începe în momente diferite: de la 30 la 10 zile înainte de Roș hașana. Aceste compoziții poetice sunt atât de importante încât unele dintre ele (cele numite „piyutim”) sunt cuprinse chiar în ritualul liturgiei. În după-amiaza ajunului (zilei imediat premergătoare) se obișnuiește să se facă „tashlih”, o aruncare de obiecte undeva lângă o apă (în lipsa acesteia este
Roș Hașana () [Corola-website/Science/304415_a_305744]
-
o narațiune, deseori lipsită de acțiune și destul de ordinară, este refractată -și uneori aproape dispersată -în conștiința receptivă a personajelor. Lirismul intens și desăvîrșirea stilistică se contopesc pentru a crea un univers supraîncarcat de imagini auditive și vizuale. Intensitatea viziunii poetice a Virginiei Woolf elevează cotidianul, uneori banalul spațiu- deseori mediul de război - a celor mai multe romane ale sale. De exemplu, "Doamna Dalloway" (1925) se bazează pe eforturile Clarissei Dalloway, o doamnă din societatea înaltă între două vîrste, să organizeze o petrecere
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
Omolița), unde a slujit timp de 16 ani. În 1910 și-a văzut visul împlinit - s-a întors ca preot în localitatea sa natală. În 1928 s-a pensionat. După pensionare, ultimii doi ani ai vieții, i-a dedicat creației poetice. Poeziile sale oglindesc dragostea sa pentru natură, pentru oamenii simpli și pentru țăranii și meseriașii șvabi. Reia permanent teme privind viața din satele șvăbești. Prin versurile sale, cititorul poate arunca o privire și în viața ciobanilor români, a vecinilor săi
Karl Grünn () [Corola-website/Science/312614_a_313943]
-
thrill» de atenție emoționată, dar, din cinci în cinci minute, se ivește câte un detaliu nenorocit, care strică tot, rupe vraja, anulează părerea noastră bună. Din fericire, repede după asta, filmul din nou ne prinde, ne cuprinde și reface starea poetică”. Un alt critic, Radu Georgescu, afirma că filmul discreditează opera lui Victor Ion Popa „prin nereușita sa cinematografică”, remarcând faptul că spectatorii nu se înghesuie să-l vadă, iar „biletele se găsesc din belșug la casă, pentru orice oră”. În
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
în mod subteran, materializându-se în activitatea mai multor grupuri și cenacluri literare. Din 1990, s-au publicat multe dintre operele cenzurate în deceniile anterioare; noile creații reflectă direct schimbarea regimului politic în România către unul permisiv. Primele reacții împotriva poeticii moderniste „oficiale” a anilor șaizeci au venit de la „grupul oniric” (Leonid Dimov, Emil Brumaru, Vintilă Ivănceanu, Dumitru Țepeneag). Lor li se vor adăuga, dar nu în mod necesar programatic, mai vechea Școală de la Târgoviște a prozatorilor Radu Petrescu, Mircea Horia
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
În proză, postmodernismul presupune textualism, un mod de a organiza povestirea sau romanul; trecerea de la proza auctorială la proza autoreflexivă; predilecția pentru fragment și o nouă relație cu cititorul, afirmă Eugen Simion. Poezia postmodernă - consideră Nicolae Manolescu - își împrumută criteriul poeticului din aceea modernă, cu deosebire că se arată mult mai îngăduitoare în preferințele și în idiosincrasiile ei. Epoca postmodernă nu inventează cu adevărat o nouă poezie, așa cum inventase epoca modernă. Monica Spiridon îl consideră în schimb doar un mit cultural
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
fost profesor de Fizică la liceu, iar ulterior a devenit cercetător la Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie (1980-1989). În această perioadă a publicat studii în revistele academice din domeniul de specialitate, dar și în chestiuni de lingvistică, logică și poetică matematică. După revoluția anticomunistă din decembrie 1989, Andreescu a abandonat cariera de fizician pentru a-și continua eforturile în apărarea drepturilor omului, democrației și statului de drept. Activitatea sa de activist al drepturilor omului, analist politic, ziarist și scriitor s-
Gabriel Andreescu () [Corola-website/Science/312253_a_313582]
-
socotite naive și inferioare din punct de vedere estetic . Începând cu Simfonia a III-a, Eroica, Beethoven a explorat o varietate de moduri prin care muzica instrumentală ar putea evoca imagini și idei care depășesc lumea sunetului. Notația unei „idei poetice” a fost o constantă centrală în receptarea muzicii instrumentale ale lui Beethoven, iar exemplul cel mai bun îl regăsim în Simfonia a V-a. Dintr-o perspectivă mai tehnică, simfoniile lui Beethoven exploră o gamă largă de abordări compoziționale. Într-
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
de compozitori au propus „completări” proprii ale simfoniei, însă niciuna nu s-a impus.) - și Simfonia a IX-a în Do major (1828). Simfoniile lui Felix Mendelsohn Bartholdy și Robert Schumann se caracterizează prin bogăția configurației armonice și a conținutului poetic, tipice romantismului, adesea cu inspirație în religiozitatea protestantă. Cele mai cunoscute simfonii ale lui Mendelsohn, Simfonia a III-a „Scoțiana” (1832), a IV-a „Italiana” (1833) și a V-a „Reforma” (1842), conțin elemente programatice, fapt totuși nereprezentat de subtitlurile
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
Americii de sud și centrale (Conquista), pe care le va utiliza mai apoi în operele sale. Între anii 1621-1625 îl regăsim în mănăstirea mercediană din orașul său natal, Madrid. La Madrid Tirso de Molina a luat parte la întâlnirile Academiei poetice fondate de Sebastiano de Medrano la Madrid. A participat atunci și la competițiile literare, aflate pe atunci la modă și a avut o activitate prodigioasa de dramaturg. A făcut cunoștință, în afară de Lope de Vega, si cu alte figuri de anvergură
Tirso de Molina () [Corola-website/Science/311629_a_312958]
-
a Societății de Științe Filologice" (1983 - 1987) și Axioma (din 2000 și în prezent). - președinte al Societății Culturale "I.L. Caragiale" (din 2002 și în prezent). - debut publicistic: la revista Luceafărul (București), rubrica intitulată "Cartea străină" (1959). - debut editorial: cu volumul Poetică și stilistică, Ploiești, 1976 / Studii de teoria literaturii, cu privire specială asupra conceptelor și metodelor promovate atunci de Noua Critică și de structuralism. - colaborări: la România literară, Luceafărul, Contemporanul, Limbă și literatură, Buletinul Societății de Științe Filologice din România și
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
Filologice din România și Buletinul Filialei Prahove a aceleiași Societăți, Colocvii, Ecoul, Gazeta cărților, Anuarul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, Prahove, Axioma (cu deosebire) și la alte publicații (inclusiv antologii de studii literare), cu studii, articole, eseuri, cronici literare. - Poetică și stilistică, Ploiești, 1976. - Din lirica modernă, Ploiești, 1982 (Texte critice privind creații ale poeților Rimbaud, Rilke, Apollinaire, Esenin, Paul Valéry, Garcia Lorca, T.S.Eliot și Paul Eluard). - Crestomație de literatură universală, în colaborare cu Gh. Lăzărescu și Cristina Ionescu
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
și investigate, unele, "la obiect", însoțite de o amplă antologie critică. Au semnat cronici la acest volum Arthur Teodorescu, în "Telegraful", I, nr.4.242, 6 dec. 1995, p. 8, care îl apreciază drept "o viziune de ansamblu asupra modernității poetice, comparabilă cu aceea realizată de A. Bakonski în vestita sa "Panoramă a poeziei", și Călin Catargiu, in "Prahova", nr. 1860, 23 nov. 1996, p. 6, "relevand imensul travaliu depus de autor, bogata infotmație inserată, minuțiozitatea cu care este menționat fiecare
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
antologie de proză fantastică americană la Editura Albatros. Urmează alte traduceri din literatura americană, însoțite de studii introductive și aparat critic, fiind aleasă ca membră a Uniunii Scriitorilor în 1986. În toamna anului 1989 publică volumul intitulat „Scenarii și limbaje poetice”, care inaugurează seria studiilor comparatiste și de analiză a discursului apărute după 1990. În 1990 este angajată publicist comentator în redacția revistei „Viața Românească”. Este admisă la doctorat, la specialitatea „literatură engleză renascentistă”, cu media 10. Susține examenele, la care
Maria Ana Tupan () [Corola-website/Science/311051_a_312380]
-
biblică romena nel contesto europeo» (Venezia, 22 23 aprilie 2010), a cură di Eugen Munteanu, Ana Maria Gînsac, Corina Gabriela Bădeliță, Monica Joița, Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», Iași, 2010, p. 15 26. ISSN: 1583 9397. 1. Eminescu, note asupra poeticului, în OS, nr. 2, 1977, p. 3 4. 2. Blaga, sensuri ale integralității, în OS, nr. 1, 1978, p. 4. 3. Complexul mitopoetic al “descifrării” la Eminescu, în OS, nr. 4 5, 1978, p. 7 8. 4. Eul cosmic eminescian
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
fondatoare. Miorița, Meșterul Manole 15. Constante ale culturii românești moderne (I). Balcanism și occidentalism 16. Constante ale culturii românești moderne (ÎI). Tradiționalism și modernism 17. Românul românesc modern. Direcții, tematica, formule narative, reprezentanți 18. Poezia românească modernă. Direcții, tematica, formule poetice, reprezentanți Intensiv Ferienkurse Rumänisch, martie-aprilie 2001 19. Wurde der Name des Kaisers Traianus în der rumänischen Volksüberlieferung richtig erhalten? 20. Die latinistische Strömung und die Herausbildung des modernen rumänischen Identitätsbewusstseins Intensiv Ferienkurse Rumänisch, martie, 2002 21. Controverse referitoare la începuturile
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
la Sesiunea Națională a Societății de Studii Clasice din România, Iași, 31 mai 1 iunie 1980. 3. Motivul reintegrării cosmice în opera lui Mihai Eminescu, comunicare prezentată la Sesiunea comemorativa “Eminescu”, Botoșani, 7 iunie 1980. 4. Trepte ale interpretării textului poetic în școală, comunicare prezentată la Colocviul Național “Creativitate și eficiența în învățămînt”, Ploiești, 27 29 iulie 1983. 5. Sens și semnificație în semantica contemporană, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 27 29
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de tradiție, prea puține “surori”, pe lângă înțelepciunea și savoarea de vremuri îndepărtate, sunt și o prețioasă pagină de istorie a mentalităților românești. Ele atestă vigoarea genului aforistic în cultura noastră populară, fiind cercetat în ultimele decenii în lucrări de semiotică, poetică și stilistică semnate de Constantin Negreanu, Cezar Tabarcea, Pavel Ruxandoiu, Dumitru Stanciu. Între anii 1895-1903 a tipărit "Proverbele românilor", în zece volume, realizând cea mai completă operă de paremiologie românească - o culegere care reproduce manuscrisul lui Iordache Golescu "Pilde, povățuri
Iuliu A. Zanne () [Corola-website/Science/311151_a_312480]