25,611 matches
-
a trecut în viața mea prin cap așa ceva. În primul și în primul rând nu trebuie să ai un IQ astronomic, ca să poți face așa ceva? Dar, dacă stau să mă gândesc... nu mi se pare o idee chiar așa de rea. De fapt, simt o atracție ciudată pentru această idee. Tocmai mă gândeam că n-am făcut nimic important în viața mea. De ce să nu mă fac doctor? Sunt mulți oameni care își schimbă radical profesia la un moment dat, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cei prezenți încuviințează din cap, și văd că alții își iau notițe. — Ei bine, în California s-au efectuat de curând niște studii clinice... Parcă nu mai am chef să-mi pun întrebarea. Cred că n-ar fi o idee rea să o iau încet spre ieșire, în timp ce ea vorbește. Dar e prea târziu, doctorița se oprește și se uită direct la mine. — Care era întrebarea ta? Îmi zâmbește cu căldură. — Nu, zic iute, nu mai contează. — Nu, te rog. Întreabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mirată. Dar nu face nimic. — Și cum îți mai e? Se așază lângă mine și eu îmi transfer pe șest bucata de hârtie mototolită, dintr-o mână în cealaltă. Ești un pic obosită, nu? Și poate ți-e un pic rău. — Nu prea tare. Oftez mai tare decât am avut intenția. Adevărul e că mâncarea din avion nu mi-a picat bine deloc. — Ei, trebuie să-ți aduni puterile! spune mami și mă strânge ușor de braț. Așa. Fii atentă, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Dar nu mă pot relaxa dacă ea nu dă telefonul pe care trebuie să-l dea! Altfel, iar o s-o amâne până la sfântu’ așteaptă! O cunosc! — Ba nu! — Ba da, Bex! Deja ai amânat-o prea multe luni! — E poamă rea băiatul? zice moașa. Ar trebui să-ți asculți prietena, îmi spune. Pare să știe despre ce vorbește. Prietenii știu întotdeauna când facem o alegere greșită! e de acord o femeie în halat roz. — El nu e o alegere greșită! răspund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cu Luke? — Luke a sunat să spună că-i bolnav, zice Julia, părând suprinsă. Nu știai? Mă uit la telefon, complet luată pe nepregătite. Luke și-a luat zi liberă? La naiba. Poate că mahmureala lui a fost și mai rea ca a mea. La naiba, și eu l-am dat de gol, ca fraiera. A, da! spun repede. Da! Acum că spui tu... da, normal că știam! Îi e foarte rău. Are febră. Și are probleme și cu... ăă... stomacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cea mai urâtă. Cea mai, cea mai urâtă! — Bex, te rog, nu te stresa, spune, slăbindu-mă ușor. Ai trecut în revistă toate opțiunile? — Absolut toate. M-am gândit să devin bigamă, să angajez sosii... — Asta nu e o idee rea, spune Suze gânditoare. — Știi ce aș vrea să fac, cu adevărat? Mi se pune un nod în gât de emoție. Să fug pur și simplu de toate astea și să mă mărit pe o plajă. Să fim doar noi doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
spre stupefacția mea, pentru prima oară în viață, o privesc cu ușoară simpatie. Pe care însă, în clipa în care îi întoarcem spatele și ieșim cu pași mari din apartament, mi-o înăbuș instantaneu. A fost cât se poate de rea, atât cu mine, cât și cu părinții mei. Merită din plin. Coborâm scările și ieșim din bloc în tăcere. Cred că amândoi suntem la fel de șocați. Luke ridică mâna pentru a face semn unui taxi, îi dă șoferului adresa și urcăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mie mi-e teamă că lucrurile nu se vor opri aici. Că peste doi ani o să se hotărăscă brusc să se întoarcă la New York și să te caute din nou, ca să se convingă că poate nu ești chiar atât de rea cât a crezut el. Și o s-o luăm iar de la capăt. — E complet aberant. Cum îndrăznești să... — Elinor, tu-ți dorești foarte mult nunta asta. Știu asta foarte bine. Nu trebuie decât să fii drăguță cu propriul tău fiu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o cutie de Cola, care nu are habar de faptul că e urmărită de cineva. Ca să iau o gură de normalitate, probabil. — Normalitate? o aud pe Suze rostind precipitat în receptor. Bex, e un pic cam târziu pentru normalitate. — Ești rea! — Dacă planeta Pământ ar fi normalitatea, tu știi unde te afli în clipa asta? — Ăă... pe Lună? mă hazardez. — Ești la cincizeci de milioane de ani lumină depărtare. Ești... în altă galaxie. Acum un miliard de ani. — E-adevărat, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
un batic, ceva. N-o să știe nimeni că ești tu. Împrumut de la o tipă o jachetă cu glugă și mă furișez la parter, ferindu-mi fața când mă întâlnesc cu câte cineva și simțindu-mă în mod absolut ridicol „fată rea“. Am văzut planurile designerului și, în clipa în care deschid ușile duble de la Terrace Room, cam știu în linii mari la ce să mă aștept. La ceva spectaculos și extrem de teatral. Însă nimic nu m-ar fi putut pregăti cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
urmă să disting câteva chipuri cunoscute. Christina dansează cu partenerul ei, iar Erin se întreține cu unul dintre cavalerii de onoare. Și uite-o și pe Laurel, care dansează foarte energic cu... Michael! Ca să vezi. Nu e o idee tocmai rea. — Deci. Ghici câte persoane mi-au cerut cartea de vizită? spune o voce din urechea mea. Mă întorc și îl văd pe Danny cu un aer victorios, cu câte un pahar de șampanie în fiecare mână și o țigară în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
vorbesc În numele meu”), o parte dintre viciile pe care românii le pun pe seama evreilor : că se ocupă „numai cu negoț și ghișefturi”, că trăiesc din Înșelăciune și din „paguba altora”, că „Talmudul are legi În contra cristianis mului”, că „ovreii sunt răi”, dar și „fricoși și lași”, că sunt paraziți („nefolositori societăței”), lipsiți de loialitate și de patriotism, că sunt Împotriva căsătoriilor mixte și refuză asimilarea etc. Celălalt personaj al disputei Închipuite, evreul, Îi răspunde preotului la fiecare acuzație, demontând imaginea schematică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
interviu acordat În 1877 ziarului Deutsche Zeitung : „Intoleranța religioasă, atât mie cât și țerii mele, e ceva necunoscut”. Și aceasta cu toate că evreii imigrează În România „pentru a scăpa de conscripția militară”, sunt „de naționalitate rusească”, deci „de calitatea cea mai rea”, sunt „contravenitori la impozite”, Într- un cuvânt, sunt „răi cetățeni” <endnote id=" (193)"/>. La 10 octombrie 1879, Într-un discurs ținut În fața Senatului cu ocazia revizuirii Articolului 7 din Constituția României, Vasile Alecsandri i-a prezentat pe români și pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atât mie cât și țerii mele, e ceva necunoscut”. Și aceasta cu toate că evreii imigrează În România „pentru a scăpa de conscripția militară”, sunt „de naționalitate rusească”, deci „de calitatea cea mai rea”, sunt „contravenitori la impozite”, Într- un cuvânt, sunt „răi cetățeni” <endnote id=" (193)"/>. La 10 octombrie 1879, Într-un discurs ținut În fața Senatului cu ocazia revizuirii Articolului 7 din Constituția României, Vasile Alecsandri i-a prezentat pe români și pe evrei ca fiind de o parte și de alta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(789, p. 234)"/>. „Combaterea străinului” - observă pe bună dreptate Leon Volovici - devine pentru mulți intelectuali români din această epocă „forma preferată de manifestare a patriotismului și de exprimare a specificului național” <endnote id="(67, p. 112)"/>. De altfel, recepta- rea toleranței și a ospitalității românești ca pe o slăbiciune națională are o istorie care datează de la Începuturile epocii moderne. La mijlocul secolului al XIX-lea, liberalul domn al Moldovei Grigore Alexandru Ghica a ridicat interdicția („În ființă de mai de mult
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dragostea pentru spirit” a evreilor „Îi face să pară mai străini printre germani” decât Îi face să pară nasul lor acvilin <endnote id="(408, p. 29)"/>. La unul dintre personajele sale (doctorul evreu Sammet, din romanul Alteță regală, 1909) „privi- rea ochilor cenușii reflecta inteligență”, iar nasul Încovoiat - „care i se lăsa mult peste mustață” - „indica originea sa [evreiască]” <endnote id="(785, p. 381)"/>. Și Leo Nafta, din romanul Muntele vrăjit, este un evreu galițian „de o urâțenie corosivă”, cu „nasul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca și părul roșu) aduce ghinion. Adesea, astfel de oameni „Însemnați” sunt „socotiți drept jidovi” și se crede că, din această cauză, „petele de pe față li se pot Înmulți”. În Moldova, de exemplu, ca să scape de aceste semne de „piază rea”, În noaptea de Sân Petru (29 iunie), „oamenii pistruiați” rostesc descântece și „se spală cu apă În miezul nopții, când cântă cocoșul” <endnote id="(112, p. 152 ; 64, p. 272)"/>. Și În acest caz pare să fie vorba de suprapunerea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe de altă parte, cocoșul legendar, care le provoacă evreilor pistrui la Învierea lui Isus. Datorită acestei contaminări, se crede că apa de la miezul nopții de Sân Petru ar fi un bun remediu magic Împotriva pistruilor. 4. Omul roșu (piază rea) În mitologia populară Diversele credințe populare care asociază evreul cu „omul roșu” au fost generate nu doar de prezența la evrei a pistruilor, dar și de cea a părului și a bărbii roșii („Jidanul cu barbă roșie/ Duce pe Dracu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lucru curat” ; până la urmă, aceștia se dovedesc a fi trei draci. Și pentru românii din Transilvania „omul roș” este „cel mai periculos duh necurat” <endnote id="(56, p. 121)"/>. „Oamenii cei Însemnați [...], cu barba roșie ca para focului, sunt foarte răi la inimă și primejdioși” sau „Oamenii cu părul roșu sunt răi”, sună credințe populare atestate În Moldova și Bucovina <endnote id="(34, p. 25 ; 137, p. 260 ; 309, p. 40)"/> ; căci „Pre omul rău Îl Înseamnă Dumnezeu”, spune un proverb
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și pentru românii din Transilvania „omul roș” este „cel mai periculos duh necurat” <endnote id="(56, p. 121)"/>. „Oamenii cei Însemnați [...], cu barba roșie ca para focului, sunt foarte răi la inimă și primejdioși” sau „Oamenii cu părul roșu sunt răi”, sună credințe populare atestate În Moldova și Bucovina <endnote id="(34, p. 25 ; 137, p. 260 ; 309, p. 40)"/> ; căci „Pre omul rău Îl Înseamnă Dumnezeu”, spune un proverb ardelenesc <endnote id="(32, p. 528)"/>. La fel se crede chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care aveau părul și barba roșii și/sau pistrui pe față. Se credea că aceștia „sunt evrei” sau că „se trag din ei” ori că „au Însu șirile lor”. „Oamenii roșii” sau „cei cu părul roș” sunt „oameni Însem nați”, „răi”, „necurați sau diavoli”, „primejdioși”, „vicleni”, „abrași” sau „răi la piez” (aducători de ghinion), „cari de obiceiu deoache lumea” <endnote id="(32, pp. 501-503 ; 149, p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pistrui pe față. Se credea că aceștia „sunt evrei” sau că „se trag din ei” ori că „au Însu șirile lor”. „Oamenii roșii” sau „cei cu părul roș” sunt „oameni Însem nați”, „răi”, „necurați sau diavoli”, „primejdioși”, „vicleni”, „abrași” sau „răi la piez” (aducători de ghinion), „cari de obiceiu deoache lumea” <endnote id="(32, pp. 501-503 ; 149, p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de a deochea este o superstiție valabilă și În țările
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și aruncată În „marea roșie”. În aceste texte magico-rituale (a căror modificare este de neconceput) se vorbește despre „Potca de jidov” sau despre deochi provocat de : Stâng ochi de jidov, Stâng ochi de jidovoaică <endnote id="(151, pp. 136-137)"/>. Piaza rea cu care este asociat evreul este dublată În acest caz de piaza rea atribuită ochiului stâng. Într-adevăr, pentru mentalitatea magică, ochiul stâng este - În opoziție cu cel drept - Încărcat de o simbolistică malefică, maladivă și demonică <endnote id="(152
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de neconceput) se vorbește despre „Potca de jidov” sau despre deochi provocat de : Stâng ochi de jidov, Stâng ochi de jidovoaică <endnote id="(151, pp. 136-137)"/>. Piaza rea cu care este asociat evreul este dublată În acest caz de piaza rea atribuită ochiului stâng. Într-adevăr, pentru mentalitatea magică, ochiul stâng este - În opoziție cu cel drept - Încărcat de o simbolistică malefică, maladivă și demonică <endnote id="(152, p. 197)"/>, În perfect acord cu simbolistica generală a stângii și a dreptei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și port”, duhul rău are trăsăturile (stereo)tipice ale unui evreu : e roșcovan, e negustor „de cari umblă pân sate după daraveri”, oferă drumețului „un șip cu rachiu” etc. Întâlnirea pe drum cu acest demon se dovedește a fi de rău augur. În afară de faptul că este „om roșu”, el este și „șașiu”. Ambele elemente sunt de „piază rea” și provocatoare de deochi : „când se uită drept În ochii tânărului, Îi face așa, ca o amețeală, cu un fel de durere la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]