21,599 matches
-
20. Căci Domnului după fire și Celui ce are stăpânirea peste toate Îi este propriu să 19 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cel ce recunoaște pe Iisus ca Domn, sau ca Dumnezeu, face aceasta prin Duhul Sfânt. Cel ce rămâne numai în rațiunea lui naturală nu va fi în stare să înțeleagă că e Fiul lui Dumnezeu făcut om. Zic și neoprotestanții Domnul Iisus, dar nu spun că e Dumnezeu Cel întrupat. Dau termenului Domn un sens modern, care exprimă un respect pentru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și Cuvântul Tatălui, nefiind acestea prin împărtășire, nici adăugându-I-se acestea din afară ca celor ce se împărtășesc de El și sunt înțelepțiți de El și făcuți puternici și cuvântători (raționali) în El, ci este înțelepciunea de Sine, Cuvântul (Rațiunea) de Sine, Puterea de Sine proprie a Tatălui, Lumina de Sine, adevărul de Sine, dreptatea de Sine, virtutea de Sine și pecetea și strălucirea și chipul și, pe scurt, rodul atotdesăvârșit al Tatălui și unicul Fiu, chipul întocmai al Tatălui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din soare, cele ce nasc nu trebuie socotite că sunt golite de cele ce ies din ele, ci vom vedea și pe acelea existând în acestea și pe acestea în acelea. Căci mintea nu este niciodată lipsită de cuvânt (de rațiune), dar nici cuvântul (rațiunea) neavând în sine mintea care îi dă formă. Și pe una o vom înțelege asemenea celeilalte”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a IV-a, cap. 5, în PSB, vol. 41, p.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nasc nu trebuie socotite că sunt golite de cele ce ies din ele, ci vom vedea și pe acelea existând în acestea și pe acestea în acelea. Căci mintea nu este niciodată lipsită de cuvânt (de rațiune), dar nici cuvântul (rațiunea) neavând în sine mintea care îi dă formă. Și pe una o vom înțelege asemenea celeilalte”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a IV-a, cap. 5, în PSB, vol. 41, p. 463) „Ce limbă va
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mai presus decât toată făptura. Cuvintele dumnezeiești ne învață că această ființă S-a născut din Tatăl, felul nașterii fiind inexprimabil și neînțeles (nepătruns) de toată firea cea născută. Tot așa și în ce privește expresia că Fiul este deoființă cu Tatăl, rațiunea care cercetează înțelege că nu e o deoființă după felul trupurilor și nici prin asemănare cu viețuitoarele muritoare, nici prin împărțirea ființei (substanței) sau despărțirea ei și nici prin vreo suferință, sau prin prefacere, sau înstrăinarea puterii Tatălui, căci ființa
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu fi fost Cuvântul. Căci dacă orice interval se măsoară în veacuri, iar Împăratul tuturor veacurilor și 32 De la Părinții participanți la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, apărători ai Ortodoxiei - n.n. 33 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dacă n-ar fi o Rațiune din veci, cum ar fi putut apărea peste tot o rațiune înțelegătoare? Iar acea Rațiune din veci nu poate fi decât personală, căci nu poate exista o raționalitate fără subiect. (n. s. 21, p. 169) 35 Făcătorul lor este Cuvântul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
veacuri, iar Împăratul tuturor veacurilor și 32 De la Părinții participanți la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, apărători ai Ortodoxiei - n.n. 33 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dacă n-ar fi o Rațiune din veci, cum ar fi putut apărea peste tot o rațiune înțelegătoare? Iar acea Rațiune din veci nu poate fi decât personală, căci nu poate exista o raționalitate fără subiect. (n. s. 21, p. 169) 35 Făcătorul lor este Cuvântul, va fi numaidecât o nebunie ca nefiind înainte de El nici cel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
veacurilor și 32 De la Părinții participanți la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, apărători ai Ortodoxiei - n.n. 33 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dacă n-ar fi o Rațiune din veci, cum ar fi putut apărea peste tot o rațiune înțelegătoare? Iar acea Rațiune din veci nu poate fi decât personală, căci nu poate exista o raționalitate fără subiect. (n. s. 21, p. 169) 35 Făcătorul lor este Cuvântul, va fi numaidecât o nebunie ca nefiind înainte de El nici cel mai mic interval, să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a cărui fire ține. Căci în aceste pilde se poate vedea cum una este născută din alta, dar coexistând pururea cu ea și fiind nedespărțită, în așa fel că fără una nu se poate vedea cealaltă în sine și păstrând rațiunea adevărată a firii aceleia. Căci, cum ar fi soarele fără strălucirea lui, sau strălucirea, neexistând soarele a cărui strălucire este? Sau cum ar fi foc, dacă ar fi lipsit de căldură, sau de unde ar fi căldura, dacă nu din foc
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de lucruri, iar episcopii au compus această scrisoare în legătură cu adăugirea cuvântului deoființă (ομοούσιος).” (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească, Cartea I, 12, 3, în PSB, vol. 44, p. 53) „Tot așa și în ce privește expresia că Fiul este deoființă cu Tatăl, rațiunea care cercetează înțelege că nu e o deoființă după felul trupurilor și nici prin asemănare cu viețuitoarele muritoare, nici prin împărțirea ființei (substanței) sau despărțirea ei și nici prin vreo suferință, sau prin prefacere, sau înstrăinarea puterii Tatălui, căci ființa
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
după ipostas. Astfel S-a făcut întreg ca noi, din noi, pentru noi, făcându-Se atât de mult om, cât să pară celor necredincioși că nu e Dumnezeu; dar a rămas totuși atât de mult Dumnezeu cât poate să cugete rațiunea negrăit, adevărată și binecredincioasă a celor credincioși. Și aceasta a făcut-o ca să surpe lucrurile diavolului și, redând firii puterile neprihănite, să reînnoiască puterea iubirii prin care oamenii să se unească cu El și între ei și să se opună
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca fiind cu adevărat amândouă într-o subzistență naturală și prin fiecare din ele arătând pe cealaltă, neschimbându-Se prin nici una din ele? Acestea numai credința le cuprinde, cinstind prin tăcere pe Cuvântul, Căruia nu-I corespunde prin fire nici o rațiune a celor create”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, Partea întâi, 5e, în PSB, vol. 80, p. 62) „... Taina întrupării dumnezeiești e nebunie și slăbiciune a lui Dumnezeu, după sfântul apostol Pavel (II Cor. 1, 3, 4; I Cor. 1, 24), și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
firea nu s-ar fi izbăvit de întristare. Dacă nu S-ar fi tulburat și speriat firea Lui omenească, nu ar fi ajuns vreodată liberă de ele. Și pentru toate cele ce se întâmplă omenește, vei afla potrivindu-se aceeași rațiune din Hristos. Patimile omenești ale trupului se mișcă nu ca să stăpânească în El așa cum stăpânesc în noi, ci ca să se desființeze, prin puterea Cuvântului sălășluit în trup, firea lui omenească, ridicându-se la o stare mai bună”. (Sf. Chiril al
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aparține ei80. Să luăm o pildă, buna mireasmă, luând din florile binemirositoare lucrarea ființială și naturală a însușirilor acelora, sau calitatea acelora, aduce celor din afară cunoștința lor, pătrunzând în organul trupului care percepe mirosul, și, deși pare, cât privește rațiunea lor, să fie alta decât firea ce o răspândește, nu e gândită ca fiind prin sine, nici de altă fire decât cea a florilor din care și în care este. Așa să cugeți și despre Dumnezeu și Despre Sfântul Duh
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
alta decât firea ce o răspândește, nu e gândită ca fiind prin sine, nici de altă fire decât cea a florilor din care și în care este. Așa să cugeți și despre Dumnezeu și Despre Sfântul Duh, ridicându-te peste rațiunea pildei”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Zecea, cap. 2, în PSB, vol. 41, p. 992) „.... de viață Făcătorul ... Duhul adevărului ...” „Iar Domnul a spus că Duhul este Duhul adevărului și Mângâietorul (In. 14, 16
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sfântul Duh, Dumnezeu”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 29, în PSB, vol. 12, p. 87) „Se spune Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Sfântul Duh. Dar Tatăl, Fiul și Sfântul Duh sunt un singur Dumnezeu, nu trei. Rațiunea acestei uniri este nedeosebirea. Căci deosebire fac numai aceia care adaugă sau micșorează, ca arienii care, împărțind Treimea pe trepte de merit 90 o destramă și o împing în pluralitate. Iar începutul pluralității este alteritatea. Și fără alteritate nu se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
urăște pe Mine, urăște și pe Tatăl Meu. Referă deci cu dreptate și la Persoana Tatălui cele pe care le spun unii despre El. Prin aceste cuvinte, ne asigură și pe noi că El nu este altul decât Tatăl după rațiunea identității în toate, iar pe ascultătorii care păcătuiesc urându-L îi condamnă, afirmând că cel ce nu voiește să se închine Lui va fi osândit și fără ajutor, ca unul ce a greșit nebunește și împotriva Persoanei Tatălui 92. Și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
8, 9; 33-34)”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, „Despre Întruparea Domnului”, cartea a III-a, cap. VII, 5-6, în PSB, vol. 57, p. 794-795) „Când tăgăduiești pe unul singur Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ai tăgăduit totul. În aceasta stă rațiunea tainei bisericești și a dreptei credințe, că, acela care tăgăduiește o parte a tainei, nu poate mărturisi partea cealaltă. Căci atât de legate și de încorporate sunt toate, încât nu poate fi una fără alta, ci cel ce a tăgăduit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
puternic. Nu poate nici unitatea exista despărțită, nici corpul, care este unul, nu poate exista descompus sau tăiat în bucăți, cu măruntaiele scoase și împrăștiate. Cine a ieșit din sânul Bisericii nu poate trăi sau respira și își pierde însăși rațiunea mântuirii”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XXIII, în PSB, vol. 3, p. 450-451) 103 „Mari sunt dragostea și bunăvoința lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră, dacă nu s-a mulțumit că ne-a răscumpărat cu sângele Său; ci se și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu totul păcatul de la noi. Dar și după ce am crezut și ne-am apropiat de apa sfințirii, adesea ne aflăm în păcate”. (Metodiu de Olimp, Aglaofon sau Despre înviere, Discursul lui Metodiu, XLI, PSB, vol. 10, p. 150-151) „Care este rațiunea și puterea botezului? Aceea de a curăța pe cel botezat (de ceea ce a greșit) cu gândul și cu cuvântul și cu fapta, și de a-l face pe acela, după puterea ce i s-a dat, care este cea din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ci în care ne încredem cu toată tăria prin cel mai sigur garant, care este Dumnezeu; căci potrivit sfatului Său, atunci când l-a adus pe om la viață, Creatorul i-a dat suflet nemuritor și un trup sensibil, dându-i rațiune și insuflându-i o lege, prin care ar vrea să apere și să păstreze toate darurile de care l-a învrednicit și care să-i asigure o viață rațională și o existență conștientă. Și știm foarte bine că Dumnezeu n-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fi zadarnic: în zadar i s-ar fi însoțit sufletului nevoi și pasiuni trupești, cu tot avântul lor; în zadar ar fi împiedicat trupul de mustrarea și de frâul sufletului, spre atingerea țelului final al înclinărilor și dorințelor, zadarnică activitatea rațiunii, zadarnică funcționarea minții, zadarnică înțelepciunea, dreptatea, practicarea oricărei virtuți, promulgarea și controlarea oricărei legi, cu un cuvânt, zadarnic ar fi tot ce poate fi măreț și frumos în viața oamenilor și pentru oameni. Ba, ceea ce ar fi și mai grav
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ilie sunt totuși vii pentru că sunt lângă Dumnezeu. Morți sunt cei ce s-au despărțit de Dumnezeu prin aplecarea spre patimi. Patimile reprezintă uitarea de Dumnezeu, uitarea teoretică și practică a țesăturii raționale a lumii, prin care se străvede Dumnezeu, Rațiunea Supremă. (n. s. 202, p. 160) 119 „... Amin”. „Amin. Cuvântul Amin este un cuvânt ebraic, care înseamnă așa să fie”. (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Apologia Întâi în favoarea creștinilor, LXV, în PSB, vol. 2, p. 93-94) Bibliografie ● La selecția tematică
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sînt unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație în care pulsează aceeași lumină, preaîndepărtată Dar nu soluția de tip paradoxal a prevalat în modernitate, ci una mai confortabilă pentru rațiune. Nominalismul și Reforma au exaltat distanța dintre cele două sfere, neasemănarea lor, pe care spiritul omenesc era incapabil să o îmblînzească. Pentru gîndirea de tip nominalist, spectacolul cosmic și social nu mai reflectă atît logosul divin, cît mai degrabă o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în religie se leagă de confortul spiritual, de sentimente frumoase, precum și de lucruri mai nobile : fraternitate, ajutorarea celor în nevoie și combaterea nedreptăților sociale, respectul pentru ființa umană, explicarea lumii și a istoriei pornind de la principii înalte, tematizarea acordului între rațiune și credință. Dar, oricît de nobile, aceste preocupări nu scot religia din sistemul antropocentric, nu îi mai exaltă paradoxurile fondatoare și traseele vertiginoase. Privatizarea religiei a fost interiorizată. Credința a căpătat măsura individualului. Această mutație are deja un trecut. Philippe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]