21,060 matches
-
ridica la cca. 45.000.000. Ar trebui deci acoperit un buget pentru două luni și pentru 3000 copii de cca. 72.500.000. În afară de aprobările pe care urmează să le dea Președinția Consiliului de Miniștri și Ministerul de Interne, socotesc că trebue obținut în prealabil și de la Domnul Guvernator al Transnistriei 1440, aprobările necesare, ca și îndrumările și înlesnirile indispensabile pentru reușita acestei misiuni importante. Fred Șaraga 1441 AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 603-606. Documentul nr. 376 MARELE
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
am desemnat pe inspectorul nostru financiar, d-nul Nicolae Covaci 1546, care urmează a se deplasa în localitățile respective unde funcționează detașamente de muncă, cărora Centrala le remite fonduri. Pentru a putea însă inspecta sub acest raport detașamentele de muncă, socotim că este necesară autorizarea Dv. și vă rugăm să binevoiți a aproba și a dispune eliberarea unei autorizațiuni pe numele susnumitului, prin care să i se acorde dreptul de a se prezenta pentru a controla gestiunea acestor detașamente. Ne permitem
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fostului regim comunist, N=7.064 / 397 Tabel 35. "Ar trebui să ne întoarcem la conducerea comunistă?", N=5.178 / 398 Tabel 36. Evoluția opiniei publice românești cu privire la utilitatea schimbării de regim din 1989 / 400 Tabel 37. Răspunsurile la întrebarea "Socotiți că soții Ceaușescu..." / 401 Tabel 38. Aprecierea regimului comunist în funcție de situația financiară / 402 Tabel 39. Aprecierea comunismului în funcție de educație / 403 Tabel 40. Aprecierea comunismului în funcție de generație / 403 Tabel 41. Aprecierea regimului comunist în funcție de tipul localității / 404 Tabel 42. "Față de perioada
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
agenda revendicativă a Supplex-ului din 1791: "Clerul acestei națiuni credincios bisericii orientale, fără discriminare dacă gândește sau nu în toate la fel cu biserica occidentală, de asemenea și nobilimea și plebea, atât cea orășenească, cât și cea rurală, să fie socotită și tratată drept în același fel ca și clerul, nobilimea și plebea națiunilor care alcătuiesc sistemul uniunii, și să fie refăcută părtașă la aceleași drepturi" (Prodan, 1984, p. 478). Pe de altă parte însă, aceeași suplicanți mărturisesc deschis că " Nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc. Doar Budai-Deleanu își explicitează năzuințele unioniste, după cum reiese din paragraful de deschidere al operei sale rămasă nepublicată până în 1991, De Originibus Populorum Transylvaniae: Atunci când m-am hotărât să cercetez originile popoarelor care în epoca noastră locuiesc în Transilvania, am socotit că nu va fi nepotrivit dacă voi înfățișa înainte pe scurt unele lucruri despre vechii locuitori ai Daciei și despre cele mai de seamă prefaceri ale acestei țări, extinzându-mi totodată povestirea și asupra regiunilor vecine cu Transilvania, adică Ungaria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Melidon, 1876, p. 10). Din axioma originii latine, Melidon derivă concluzia exaltată a supremației românești: "Romaniĭ strĕmoșiĭ noștri, aŭ fost némul cel maĭ mare și maĭ ales din tótă lumea, și, prin urmare, noĭ Româniĭ de astăzĭ putem a ne socoti cu dréptă mândrie că suntem națiunea cea maĭ de ném de cât orĭ care alta" (Melidon, 1876, p. 12). Sentința enunțată emfatic la începutul manualului este reconfirmată în finalul cărții, în care una dintre concluziile centrale pe care "istoria națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
New Europe Barometers" cu informații prelevate din alte sondaje de opinie. Un astfel de sondaj este cel realizat de Biroul de Cercetări Sociale, amintit adineauri ("20 ani de la evenimentele din 1989", 2009). Iată cum s-au distribuit răspunsurile la întrebarea " Socotiți că răsturnarea vechiului regim comunist a fost mai curând... în folosul țării sau în dauna țării?". Tabel 36. Evoluția opiniei publice românești cu privire la utilitatea schimbării de regim din 198932 Anul În folosul țării (%) În dauna țării (%) 1993 58 19 1997
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
morale care nu nimic de-a face cu nostalgia după comunism. Însă per total, metamorfoza spectaculară a opiniei publice românești cu privire la executarea soților Ceaușescu vine pe fondul unor alte evoluții atitudinale care reflectă sentimente nostalgice. Tabel 37. Răspunsurile la întrebarea "Socotiți că soții Ceaușescu..."33 Anul Și-au meritat soarta (%) Nu trebuiau executați (%) Nu știu (%) 1992 49,0 28,5 19,5 1993 47,5 35,2 16,1 1997 28,0 57,6 14,4 2009 12,0 73,4
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
L-am văzut că citea o carte. Regentul verbal poate fi un verb la un mod personal(Orzul să mi-l dați fiert în lapte.) sau nepersonal ( Gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri.), locuțiune verbală ( El o credea pierită, socotind că și făcuse seama singură.) sau o interjecție cu valoare verbală (Na-ți-o frântă că ți-am dres-o. Te iată prins de vânturi. Hai la noi porcar!). Regentul verbal poate fi uneori implicit (Croitorul umblă cârpit și ciubotarul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substantive a) fără prepoziții: Nu te arăta dascăl până a nu fi ucenic. Măria - sa nu vine voievod din mila necredincioșilor ismaeliteni. b) cu prepoziții, între care mai obișnuite sunt: ca, de, drept, cu: Morile când plutesc de corăbii se socotesc. Văzut-ai vreun ciubotar cu ciubote bune? Am decretat tricolorul ca steag național. Dincoace îndemnul firii trece de vină mare. Și alesese drept profesor pe verișorul ei. După puțină vreme își potoli iar mersul, cu inima bătând. c) în construcții
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
luasem drept altcineva. Drept cine mă iei oare? c) în construcții comparative L-am lăsat cât tine. 4. numerale a) fără prepoziție Plecat-am nouă din Brașov. Era încredințat de iubirea ei și n-avea nici un motiv să n-o socotească întâia. b) cu prepoziție Orice fac, mereu mă nimeresc drept al doilea. 5. verbe a) la gerunziu Umblă întărâtând câinii prin sat. A fost detașat, dar trebuie socotit ca făcând parte din colectivul nostru. Tocmai atunci se auzi miorlăind la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
încredințat de iubirea ei și n-avea nici un motiv să n-o socotească întâia. b) cu prepoziție Orice fac, mereu mă nimeresc drept al doilea. 5. verbe a) la gerunziu Umblă întărâtând câinii prin sat. A fost detașat, dar trebuie socotit ca făcând parte din colectivul nostru. Tocmai atunci se auzi miorlăind la ușă coiotul. Reflexivele impersonale pot fi considerate ca făcând parte din diateza reflexivă. b) la infinitiv Acum întâiași dată vedem ideea de unitate a se arăta. Dublul subordonat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
consecințe păgubitoare pentru viitorime, sub aspectul cunoașterii trecutului și a identității noastre. Așadar, pentru ca faptele și realizările demne de remarcat și de păstrat să fie redate memoriei obștești, pentru că ele stau la originea ascendenței continue din trecut spre viitor, am socotit obligatorie căutarea și aducerea lor în atenția celor de azi și de mâine. Se va putea constata existența și munca înaintașilor pe parcursul a 5-6.000 de ani pe teritoriul satelor noastre și în împrejurimi, pentru crearea resurselor materiale corespunzător cerințelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
străbătut până la noi și despre ale căror fapte am putut lua cunoștință prin intermediul surselor documentare. De asemenea, vrem ca munca la care ne-am angajat, din proprie inițiativă, să fie considerată și ca o îndatorire morală față de generațiile viitoare umbrăreștene, socotind că vor simți nevoia de a lua cunoștință de preocupările, greutățile, vicisitudinile și realizările cu care s-au întâlnit strămoșii noștri mai îndepărtați ori mai apropiați. Nădăjduim că cititorii vor simți și trăi o dată cu noi emoția și pioșenia și că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înțelegere, consemnată într-o Scrisoare de împărțală, datată 2 septembrie 1813. Potrivit ei, „Umbrăreștii, la ținutul Tecuciului, cu cele de prin pregiur, adică părțile din Tămășeni, Bozieștii, Bordeile, Gerul și Gologanul”, împreună cu moșii și sate din alte ținuturi, „s-au socotit și s-au hotărât ca să fie partea dumisale cumnatei Elinco Manului, clironomie ce după sfintele pravile i se cuvine pentru săvârșitulu copil ce i-au rămas după săvârșirea soțului dumisali, Vasile Conachi”. Și din acest text se poate considera că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până în Herătei”. Așa se face că Elena Manu (Mavrogheni) intră în stăpânirea Bozieștilor, în întregimea lor, la fel și a Tămășenilor. Urmașii Corpăcești, reprezentați în act de „preotul Vasili Sîrghi și Tudurachi Sîrghi și alți ai lor”, au cedat ușor, „socotind ei că cu scrisorile ce au pe parte din Tămășeni nu să vor putea agiuta, au stătut la învoială...; și, pentru a nu rămâne și ei cu totul lipsiți de moșie, au făcut rugăminte ca să le dea postelniceasa din părțile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iarmaroaci la moșia mea, la Umbrărești, din ținutul Tecuciului, fiindcă esti loc foarte îndemnaticu întru toate”. Domnitorul emite cartea solicitată, specificând: „încredințându-să Domnia mea pentru starea moșiei aceștia că este cu adevărat întru tot îndemnatică pentru adunare de iarmaroace și, socotind că prin adunare de iarmaroace la locul acela, urmează, fără îndoire, a se aduce și mai multă înlesnire alișverișului de obște”. În consecință, domnitorul fixează organizarea a „șase adunări de iarmaroace pe an și anume: -la Sfântul Teodor, în prima
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unor asemenea ustensile la vremea respectivă echivala, pentru un țăran, aproape cu o vacă de lapte pentru hrana zilnică; pescuitul reprezenta încă un mijloc de existență, de „mutare a prânzului”, cum se exprimau localnicii. Așa se face că această confiscare, socotită nedreaptă, a fost percepută în acest fel de părinți, mai ales de mamele noastre. Mama mea și vecina ei au mers la Movileni, la curtea boierului, să se plângă și să-l roage să le înapoieze respectivele ustensile de pescuit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
soția lui Toader Costache, Maria, îi era „nepoată de văr primar”, deci cu drept de preemțiune (protimisis) la cumpărare. În urma judecății care a avut loc, Toader Costache restituie suma primită pentru vânzarea țigăncii Sanda și care consta în doi boi socotiți la 9 lei, plus diferența de 7 lei numerar, și încă o sumă pentru „hrana boilor”. Toader Costache a fost, întrucâtva, preocupat de istoria neamului românesc. La Academia Română se păstrează un manuscris, ce învederează interesul său pentru domeniul istoriei, manuscrisul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru localnici, o practică justificată de timpurile grele pe care oamenii locului le traversau. Și Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816 bănuim că se circumscrie acelorași imperative. În ea s-a înregistrat un număr de familii mult micșorat și aceasta socotind nu numai după faptul că nu au fost cuprinse toate categoriile sociale ce beneficiau, potrivit uzanțelor epocii, de scutiri (cler, bătrâni, văduve etc.), dar și unor omisiuni din rândul birnicilor facilitate de boieri și autorități interesate. Că așa au stat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dreptate ei și punerea în stăpânire, după ce despăgubise pe o rudă, Alexandra, cu 14 lei și 10 parale, iar de la sora acesteia, Maranda, „fata lui Precope Trușan”, primește pe 25 iulie 1832 un zapis din care rezultă „că s-au socotit și nici a da, nici a lua nu au, ci Iftinca și Gheorghi să stăpâneaseă 14 stânjeni moșie din Manea, iar Maranda să-și caute partea ei în bătrânul Ochi Albi”. O probă interesantă, ziceam noi, prin faptul că exprimă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acel tot nedespărțit”, principiu menționat în definiția ce-l caracterizează pe răzeș ? Nu vedem cum s-ar fi putut folosi, decât teoretic, pe hârtie, astfel de măsurători, în baza cărora li se atribuia copărtașilor părți din veniturile realizate de pe mărimile socotite în stânjeni, palme, palmace, linii și puncturi. Din situațiile și exemplele prezentate mai sus, înțelegem cât de complexă se înfățișează problematica vieții răzeșești, pe de o parte, dar și necesitatea de a se apropia și preocupa cât mai mult de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nonconformismului din nevoia economisirii spațiului și pe considerentul că activitățile ostășești, de pildă, ca și frământările-sociale, pașnice ori violente, precum și viața spirituală - bisericească, școlară - nu pot și nu trebuie rupte și scoase din câmpul socialului, ca fiind distincte de acesta. Socotim că forma, ordinea prezentării faptelor și evenimentelor din acest câmp nu vor impieta prea mult conținutul ce urmează a fi expus, dacă el va urma și va respecta criteriul adevărului istoric, scopul principal al lucrării de față. 1. Viața ostășească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după măsura ce am luat de la biserică”. Este vorba despre biserica cea veche, care fusese anterior și care urma să fie înlocuită, se înțelege. Cum în 1794 fusese zidită biserica de la Siliștea, cum cea de la Tămășeni se numea a Corpăceștilor, socotim că acum urma să fie construită o biserică din bârne de stejar la Boziești, care se identifica cu Umbrăreștii. E posibil să fi fost construită din paiantă, tehnica folosită în cele mai numeroase cazuri, în pădurea locală negăsindu-se lemn
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arătate mai sus nu s-a păstrat. Ele trebuie să fi dispărut în incendiul din 1925 când din biserica actuală au rămas doar zidurile. Cum și în legătură cu istoricul construcției acestei biserici s-au înregistrat câteva inexactități privind data și ctitorii, socotim utilă îndreptarea spre adevăr, în lumina informațiilor documentare existente. În pisania din biserică și în Marele Dicționar data construcției este 1879-1883, iar pisania îl acreditează ctitor pe Alec Botezatu. Dispunem de informații sigure din care rezultă că zidirea bisericii a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]