212,270 matches
-
trombocite, indispensabile pentru coagularea adecvată a sângelui. În absența unui număr suficient de trombocite, persoana este mai predispusă să prezinte probleme de sângerare. Sângerarea reprezintă o complicație gravă a febrei denga (una dintre cele mai îngrijorătoare probleme cauzate de această boală). Aproximativ 80% dintre persoanele (sau 8 din 10 persoane) infectate cu virusul denga nu prezintă niciun tip de simptome sau prezintă doar simptome moderate (cum ar fi o ușoară febră). Aproape 5% dintre persoanele infectate (sau 5 din 100 persoane
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
8 din 10 persoane) infectate cu virusul denga nu prezintă niciun tip de simptome sau prezintă doar simptome moderate (cum ar fi o ușoară febră). Aproape 5% dintre persoanele infectate (sau 5 din 100 persoane) prezintă forme mai severe ale bolii. Pentru un număr foarte mic dintre acestea, boala prezintă risc vital. Simptomele apar la 3 - 14 zile de la expunerea la virusul denga. Cel mai frecvent însă, simptomele apar după 4 - 7 zile. Astfel, dacă o persoană prezintă febră sau alte
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
nu prezintă niciun tip de simptome sau prezintă doar simptome moderate (cum ar fi o ușoară febră). Aproape 5% dintre persoanele infectate (sau 5 din 100 persoane) prezintă forme mai severe ale bolii. Pentru un număr foarte mic dintre acestea, boala prezintă risc vital. Simptomele apar la 3 - 14 zile de la expunerea la virusul denga. Cel mai frecvent însă, simptomele apar după 4 - 7 zile. Astfel, dacă o persoană prezintă febră sau alte simptome după o perioadă mai mare de 14
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
febra denga. Copiii bolnavi de febră denga dezvoltă, în cele mai multe dintre cazuri, simptome asemănătoare răcelii saugastroenterocolitei (cunoscută și sub numele de răceală la stomac; de exemplu, vărsături și diaree). Cu toate acestea, copiii sunt mai predispuși să dezvolte complicații ale bolii. Simptomele clasice ale febrei denga includ febră cu debut brusc, durerile de cap (în special retro-orbital), erupțiile cutanate și durerile musculare și articulare. Denumirea colocvială a bolii, „febra oaselor rupte” indică intensitatea durerilor osoase. Febra denga evoluează în trei faze
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
și diaree). Cu toate acestea, copiii sunt mai predispuși să dezvolte complicații ale bolii. Simptomele clasice ale febrei denga includ febră cu debut brusc, durerile de cap (în special retro-orbital), erupțiile cutanate și durerile musculare și articulare. Denumirea colocvială a bolii, „febra oaselor rupte” indică intensitatea durerilor osoase. Febra denga evoluează în trei faze: febrilă, critică și de remisie. În faza febrilă, pacientul prezintă febră ridicată. (A prezenta o „stare febrilă” înseamnă a avea febră.) De cele mai multe ori, febra depășește 40
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
febră.) De cele mai multe ori, febra depășește 40 grade Celsius (104 grade Fahrenheit). Pacientul poate acuza dureri generalizate și cefalee. De regulă, faza febrilă durează între 2 și 7 zile. În această fază, aproximativ 50- 80% dintre persoanele care au contractat boala prezintă erupții cutanate. În primele două zile, erupția cutanată se poate manifesta prin înroșirea pielii. Ulterior (după 4 - 7 zile), erupția poate fi asemănătoare cu cea din rujeolă. Pe piele pot apărea mici pete roșii (peteșii) care nu dispar la
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
Apariția acestor pete roșii se datorează spargerii vaselor capilare. În plus, sunt posibile sângerări ușoare la nivelul mucoasei bucale și nazale. Febra tinde să scadă (se apropie de valoarea normală), dar apoi revine pentru încă o zi sau două. Totuși, boala se manifestă diferit de la o persoană la alta. Există persoane la care boala atinge faza critică după ce febra mare a scăzut. De regulă, faza critică durează o zi sau două. În această fază, este posibilă acumularea de fluid la nivelul
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
sângerări ușoare la nivelul mucoasei bucale și nazale. Febra tinde să scadă (se apropie de valoarea normală), dar apoi revine pentru încă o zi sau două. Totuși, boala se manifestă diferit de la o persoană la alta. Există persoane la care boala atinge faza critică după ce febra mare a scăzut. De regulă, faza critică durează o zi sau două. În această fază, este posibilă acumularea de fluid la nivelul pieptului și al abdomenului. Acest lucru se datorează faptului că vasele mici de
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
nu mai pot funcționa normal. În același timp, sunt posibile sângerări severe la nivelul tractului gastrointestinal.) Cazurile de șoc circulator, sindrom de șoc denga și febră hemoragică denga sunt întâlnite la mai puțin de 5% dintre persoanele care au contractat boala. Aceste complicații apar în special la persoanele care anterior au contractat un alt serotip al virusului denga („infectare secundară”). În faza de remisie, lichidele pierdute datorită vaselor de sânge permeabile sunt înlocuite. De regulă, faza de remisie durează 2-3 zile
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
în care febra denga poate afecta și alte sisteme ale organismului. Simptomele apărute în astfel de cazuri pot fi însoțite și de simptomele clasice ale febrei denga. Modificări ale stării de conștiență apar la 0,5-6% dintre cazurile severe ale bolii. Acest lucru se întâmplă atunci când virusul denga provoacă infecții la nivelul creierului, dar și atunci când organele vitale, de exemplu, ficatul, nu funcționează corect. Au fost raportate și alte tipuri de afecțiuni neurologice (afecțiuni ale creierului și nervilor) la persoanele care
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
afecțiuni ale creierului și nervilor) la persoanele care au contractat febra denga. Printre acestea se numără mielita transversă și sindromul Guillain-Barré. Extrem de rar, febra denga poate provoca infecții ale inimii și insuficiență renală. De obicei, profesioniștii din domeniul sănătății diagnostichează boala denga după ce examinează persoana infectată și realizează că simptomele acesteia coincid cu cele ale febrei denga. Probabilitatea ca boala denga să fie diagnosticată prin această metodă este mult mai mare în regiunile în care boala este cunoscută a fi frecventă
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
sindromul Guillain-Barré. Extrem de rar, febra denga poate provoca infecții ale inimii și insuficiență renală. De obicei, profesioniștii din domeniul sănătății diagnostichează boala denga după ce examinează persoana infectată și realizează că simptomele acesteia coincid cu cele ale febrei denga. Probabilitatea ca boala denga să fie diagnosticată prin această metodă este mult mai mare în regiunile în care boala este cunoscută a fi frecventă. Cu toate acestea, în fazele inițiale ale bolii nu există diferențe între boala denga și alte infecții virale (infecții
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
profesioniștii din domeniul sănătății diagnostichează boala denga după ce examinează persoana infectată și realizează că simptomele acesteia coincid cu cele ale febrei denga. Probabilitatea ca boala denga să fie diagnosticată prin această metodă este mult mai mare în regiunile în care boala este cunoscută a fi frecventă. Cu toate acestea, în fazele inițiale ale bolii nu există diferențe între boala denga și alte infecții virale (infecții cauzate de virusuri). O persoană prezintă probabil boala denga, dacă are febră și două dintre următoarele
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
că simptomele acesteia coincid cu cele ale febrei denga. Probabilitatea ca boala denga să fie diagnosticată prin această metodă este mult mai mare în regiunile în care boala este cunoscută a fi frecventă. Cu toate acestea, în fazele inițiale ale bolii nu există diferențe între boala denga și alte infecții virale (infecții cauzate de virusuri). O persoană prezintă probabil boala denga, dacă are febră și două dintre următoarele simptome: greață și vărsături, erupții cutanate, dureri generalizate, un număr redus de leucocite
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
cele ale febrei denga. Probabilitatea ca boala denga să fie diagnosticată prin această metodă este mult mai mare în regiunile în care boala este cunoscută a fi frecventă. Cu toate acestea, în fazele inițiale ale bolii nu există diferențe între boala denga și alte infecții virale (infecții cauzate de virusuri). O persoană prezintă probabil boala denga, dacă are febră și două dintre următoarele simptome: greață și vărsături, erupții cutanate, dureri generalizate, un număr redus de leucocite, un rezultat pozitiv la testul
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
este mult mai mare în regiunile în care boala este cunoscută a fi frecventă. Cu toate acestea, în fazele inițiale ale bolii nu există diferențe între boala denga și alte infecții virale (infecții cauzate de virusuri). O persoană prezintă probabil boala denga, dacă are febră și două dintre următoarele simptome: greață și vărsături, erupții cutanate, dureri generalizate, un număr redus de leucocite, un rezultat pozitiv la testul garoului. În regiunile în care boala este frecventă, orice semne de avertizare, plus febra
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
infecții cauzate de virusuri). O persoană prezintă probabil boala denga, dacă are febră și două dintre următoarele simptome: greață și vărsături, erupții cutanate, dureri generalizate, un număr redus de leucocite, un rezultat pozitiv la testul garoului. În regiunile în care boala este frecventă, orice semne de avertizare, plus febra, semnalează, de obicei, faptul că persoana suferă de boala denga. Semnele și simptomele de avertizare se manifestă, de obicei, înainte de agravarea bolii. Testul garoului este util, dacă nu poate fi efectuat niciun
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
simptome: greață și vărsături, erupții cutanate, dureri generalizate, un număr redus de leucocite, un rezultat pozitiv la testul garoului. În regiunile în care boala este frecventă, orice semne de avertizare, plus febra, semnalează, de obicei, faptul că persoana suferă de boala denga. Semnele și simptomele de avertizare se manifestă, de obicei, înainte de agravarea bolii. Testul garoului este util, dacă nu poate fi efectuat niciun test de laborator. Pentru a face testul garoului, un profesionist din domeniul sănătății înfășoară garoul unui tensiometru
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
un rezultat pozitiv la testul garoului. În regiunile în care boala este frecventă, orice semne de avertizare, plus febra, semnalează, de obicei, faptul că persoana suferă de boala denga. Semnele și simptomele de avertizare se manifestă, de obicei, înainte de agravarea bolii. Testul garoului este util, dacă nu poate fi efectuat niciun test de laborator. Pentru a face testul garoului, un profesionist din domeniul sănătății înfășoară garoul unui tensiometru în jurul brațului, pentru o durată de 5 minute, după care observă punctele roșii
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
diferențe semnificative între febra denga și febra chikungunya. Chikungunya este o infecție virală similară febrei denga, prezintă multe dintre simptomele acesteia și se întâlnește în aceleași regiuni. La rândul ei, febra denga poate avea simptome similare cu cele ale altor boli, cum ar fi malaria, leptospiroza, febra tifoidă și meningococul. De multe ori, înainte de a stabili diagnosticul de denga, profesionistul din domeniul sănătății face diferite analize, pentru a exclude probabilitatea că pacientul suferă de una din condițiile de mai sus. Dacă
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
leptospiroza, febra tifoidă și meningococul. De multe ori, înainte de a stabili diagnosticul de denga, profesionistul din domeniul sănătății face diferite analize, pentru a exclude probabilitatea că pacientul suferă de una din condițiile de mai sus. Dacă o persoană suferă de boala denga, prima schimbare observabilă în testele de laborator este numărul mic de leucocite. Numărul mic de trombocite și acidoza metabolică sunt, de asemenea, semne ale febrei denga. Dacă persoana suferă de forma severă a febrei denga, analiza sângelui poate evidenția
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
Însă în multe regiuni unde febra denga este răspândită, majoritatea clinicilor și specialiștilor în îngrijire medicală nu au la dispoziție aparate de diagnosticare cu ultrasunete. În anul 2009, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat (sau a împărțit pe categori) boala denga în două tipuri: forma fără complicații și forma severă. Anterior, în anul 1997, OMS a clasificat boala în febră nediferențiată, febră denga și febră denga hemoragică. OMS a decis că modul vechi de clasificare a febrei denga trebuie simplificat
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
la dispoziție aparate de diagnosticare cu ultrasunete. În anul 2009, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat (sau a împărțit pe categori) boala denga în două tipuri: forma fără complicații și forma severă. Anterior, în anul 1997, OMS a clasificat boala în febră nediferențiată, febră denga și febră denga hemoragică. OMS a decis că modul vechi de clasificare a febrei denga trebuie simplificat. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că modul vechi de clasificare era prea restrictiv, deoarece nu includea
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
Testul de izolare a virusului și cel de detectare a acidului nucleic sunt mai eficiente decât testul de detectare a antigenilor. Însă aceste teste sunt mai costisitoare și, prin urmare, nu sunt disponibile în multe din regiunile de răspândire a bolii. În fazele incipiente ale bolii denga, toate aceste teste pot da rezultate negative (ceea ce înseamnă că testele nu indică faptul că persoana infectată suferă de denga). Cu excepția testelor de detectare a anticorpilor, aceste teste de laborator ajută la diagnosticarea febrei
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
și cel de detectare a acidului nucleic sunt mai eficiente decât testul de detectare a antigenilor. Însă aceste teste sunt mai costisitoare și, prin urmare, nu sunt disponibile în multe din regiunile de răspândire a bolii. În fazele incipiente ale bolii denga, toate aceste teste pot da rezultate negative (ceea ce înseamnă că testele nu indică faptul că persoana infectată suferă de denga). Cu excepția testelor de detectare a anticorpilor, aceste teste de laborator ajută la diagnosticarea febrei denga doar la începutul fazei
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]