221,754 matches
-
a îndreptat spre nord și, la 26 mai a ajuns la Kilwa Kisiwani, unde Cabral a avut o tentativă nereușită de a negocia un tratat cu regele de acolo. Din Kilwa Kisiwani, flota s-a îndreptat spre Malindi, unde a ajuns la 2 august. Cabral s-a întâlnit și acolo cu regele, cu care a stabilit relații amicale și a făcut schimb de daruri. Au fost recrutați piloți la Malindi pentru ultima bucată de drum spre India și flota a ridicat
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
rapoartele călătoriei lui Vasco da Gama în India îl determinaseră pe regele Manuel I să-l informeze pe Cabral despre un alt port la sud de Calicut unde putea face comerț. Acest oraș era Kochi și flota a ridicat pânzele, ajungând acolo la 24 decembrie. Kochi era oficial vasal al Calicutului, și era dominat de alte orașe indiene. Kochi însă încerca să-și cucerească independența, iar portughezii erau dispuși să exploateze dezbinarea indienilor—așa cum aveau să facă britanicii trei sute de ani
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
23 iunie 1501. Cabral a rămas în urmă, așteptând vasul dispărut al lui Pedro de Ataíde și caravela trimisă la Sofala. Ambele au apărut în cele din urmă și Cabral a sosit în Portugalia la 21 iulie 1501, celelalte vase ajungând acasă în zilele următoare. În total, două vase s-au întors goale, cinci erau complet încărcate și șase s-au pierdut. Cu toate acestea, încărcăturile aduse de flotă au dat Coroanei Portugaliei un profit de 800%. Odată vândute, toate bunurile
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
toate bunurile importate au acoperit costul de echipare a flotei, costul vaselor pierdute, după care au dat un profit mai mare decât suma totală a acestor costuri. „Neînduplecat de pierderile fără precedent suferite”, afirmă istoricul James McClymont, când Cabral „a ajuns pe coasta Africii de Est, a mers înainte spre realizarea misiunii ce-i fusese încredințată și a reușit să inspire același curaj celorlalți supraviețuitori.” „Puține călătorii în Brazilia și India au fost atât de bine executate cum a fost cea
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
opinie este împărtășită și de istoricul Thomas Skidmore. Dezbaterea privind intenția descoperirii este considerată „irelevantă” de istoricul Charles R. Boxer. Anthony Smith concluzionează că acest conflict „probabil că nu va fi rezolvat”. Cabral nu a fost primul european care a ajuns în zone din Brazilia actuală sau în alte părți ale Americii de Sud. Monezi romane au fost găsite în Venezuela de astăzi, la nord-vest de Brazilia, probabil de la corăbii duse în larg de furtuni în antichitate. Vikingii au ajuns în America de Nord și
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
european care a ajuns în zone din Brazilia actuală sau în alte părți ale Americii de Sud. Monezi romane au fost găsite în Venezuela de astăzi, la nord-vest de Brazilia, probabil de la corăbii duse în larg de furtuni în antichitate. Vikingii au ajuns în America de Nord și au și stabilit unele așezări, deși ele s-au sfârșit înainte de sfârșitul secolului al XV-lea. Cristofor Columb, în a treia sa călătorie în Lumea Nouă în 1498, a călătorit de-a lungul unei părți din coasta
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
coastei nordice a Braziliei între lunile ianuarie și martie 1500. Pinzón a mers de la Fortaleza (astăzi capitala statului brazilian Ceará) până la gurile fluviului Amazon. Acolo, el s-a întâlnit cu o altă expediție spaniolă condusă de Lepe, care avea să ajungă până la râul Oyapock în martie. Motivul pentru care Cabral este cel creditat cu descoperirea Braziliei, în locul exploratorilor spanioli, este că vizitele lui Pinzón și Lepe au fost în trecere și fără impact de durată. Istoricii Capistrano de Abreu, Francisco Adolfo
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
petrecerea lui, alterarea infomației datorându-se pierderii unei părți importante din istoria lor planetare. Una dintre incoerențele seriei o reprezintă metoda de producere a energiei de pe Pământ.În "Eu, robotul", metoda principală este aceea a stațiilor spațiale solare, care au ajuns să fie depășite în perioada interviului cu Susan Calvin. Pe de altă parte, în "Cavernele de oțel" - roman a cărui acțiune se petrece la câteva sute de ani după cele din "Eu, robotul" - principala sursă de energie o reprezintă stațiile
Seria Roboților () [Corola-website/Science/321430_a_322759]
-
comunitățile mixte întâlnite pe drum, precum cea din localitatea Ilok. Cuiburile de apărători croați din afara Vukovarului au fost repede puse pe fugă, iar aceștia s-au întors în oraș. Divizia Nr.1 Mecanizată de Gardă a Armatei Populare Iugoslave a ajuns rapid la cazarma Vukovarului și a ridicat asediul la care era supusă de către forțele croate. De asemenea, s-a dat ordinul încercuirii orașului. Pe 30 septembrie, Vukovar era aproape complet încercuit; toate străzile înspre și dinspre oraș au fost blocate
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
Cel mai important dintre ele, susținut de Brigada 51 Mecanizată a JNA, a început pe 18 septembrie, de la nord de strada Trpinjska, și a implicat în jur de 30 de tancuri și 30 de transportoare blindate. Când primele tancuri au ajuns în dreptul liniilor croate, coloana conducătoare a fost prinsă în ambuscadă și sub tiruri intense de lansatoare portabile de rachete, direcționate de apărătorii croați de pe acoperișurile și din pivnițele clădirilor de pe stradă. Ambuscada croată s-a desfășurat prin blocarea coloanei blindate
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
Croația au fost tăiate pentru o vreme, după ce satul Marinci, situat pe ruta de ieșire din oraș, a fost capturat pe 1 octombrie. Curând după aceea, comandantul adjunct al apărătorilor Vukovarului, Mile Dedaković, a trecut printre liniile sârbești și a ajuns la Vinkovci. Locul lui a fost luat de adjunctul său, Branko Borković. O contraofensivă croată a fost pusă la cale în a doua săptămână a lui octombrie, în încercarea de a sparge asediul, și a reușit să recaptureze satul Marinci
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
Miloșevici a obligat Statul Major al JNA să-i ordone generalului Panić încetarea operațiunilor, au fost deschise convorbiri în privința unui acord de încetare a focului între Serbia și Croația sub medierea trimisului ONU Cyrus Vance. În ianuarie 1992 s-a ajuns la un armistițiu care stipula încetarea temporară a luptelor în Croația. Soarta celor capturați la Vukovar, atât militari cât și civili, a fost sumbră. Se pare că mulți au fost executați sumar de forțele paramilitare sârbe; jurnaliștii care au vizitat
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
buzunarului nordic din Borovo Naselje nu au reușit să scape și s-a relatat că cei mai mulți au fost uciși. Majoritatea apărătorilor din Vukovar au fost și ei uciși, deși unii, inclusiv comandanții, au reușit să străpungă liniile JNA și să ajungă în teritoriul controlat de guvernul croat. Dintre supraviețuitorii civili ne-sârbi, cea mai mare parte au fost expulzați în teritoriul controlat de guvernul croat, dar în jur de 800 de bărbați care puteau purta arme (civili și soldați capturați), precum și
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
controlat de guvernul croat, dar în jur de 800 de bărbați care puteau purta arme (civili și soldați capturați), precum și alți mulți civili, au fost încarcerați în închisori sârbești și lagăre de prizonieri de război. Majoritatea celor din Vukovar au ajuns în lagărul de la Sremska Mitrovica. Deși cea mai mare parte au fost în cele din urmă eliberați în schimburi de prizonieri, unii din ei au fost uciși sau torturați în timpul detenției. Mulți dintre croații din spitalul din Vukovar (în jur
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
în cazul unei brigăzi, în timp ce rapoartele oficiale vorbeau de doi militari răniți ușor în urma unui schimb de focuri, cifra reală - conform ofițerului de informații al brigăzii - era de 50 de morți și 150 de răniți. Există date că moralul trupelor ajunsese, în noiembrie 1991, un serios motiv de îngrijorare în cadrul JNA, în legătură directă cu creșterea numărului victimelor. În 1997, generalul Anton Tus, comandantul Forțelor Aeriene Iugoslave până la jumătatea anului 1991, estima pierderile sârbe în primele trei luni de război în
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
temporale pe inventatorul ei istoric, Vikkor Mallansohn. Cooper și Harlan nu știu însă că primul va deveni chiar el Mallansohn. Conflictul dintre Harlan și conducătorii săi (mai ales cel cu Twissell) îl determină pe Tehnician să saboteze misiunea, iar Cooper ajunge în alt timp, fiind incapabil să mai dea naștere Eternității. Twissell dezvăluie că și el a iubit o femeie din Timp, convingându-l pe Harlan că îl înțelege. Dreptul urmare, Tehnicianul caută o metodă prin care Cooper să-i poată
Sfârșitul eternității () [Corola-website/Science/321432_a_322761]
-
o femeie din Timp, convingându-l pe Harlan că îl înțelege. Dreptul urmare, Tehnicianul caută o metodă prin care Cooper să-i poată trimite un mesaj prin care să dezvăluie unde se află. Harlan bănuiește că liftul temporal ar fi ajuns în Secolul 20 și își amintește că tânărul era interesat de colecția lui de artefacte datând din acea perioadă, mai ales de reviste, ceea ce îl face să spere că le va utiliza pentru a-i transmite mesajul dorit. Aici intervine
Sfârșitul eternității () [Corola-website/Science/321432_a_322761]
-
în situația de a părăsi sau de a fi deportați forțat din țara UE și vor avea interdicția de a intra în UE pentru un termen de la 1 până la 5 ani. Alternativ pot fi aplicate măsuri administrative - amenzi, care pot ajunge până la 3000 de euro. În cazul neachitării amenzilor persoanei respective nu i se va mai permite să intre în țara respectivă.
Regimul de vize pentru cetățenii moldoveni () [Corola-website/Science/321443_a_322772]
-
Comisarul tyrannian. Alături de el se află Directorul, îngrijorat de starea fiului și fiicei sale. Flota se menține la distranță, pentru ca nu cumva Farrill să îi descopere și găsesc locul din nebuloasă în care aterizează acesta. Autarhul este convins că au ajuns pe planeta rebeliunii, dar nu găsesc niciun semn de viață. În timp ce instalează un transmițător radio, Farrill îl acuză pe Autarh că l-a predat pe tatăl său în mâinile Tyrannienilor, din cauză că se temea de reputația în creștere a lui. Autarhul
Pulbere de stele () [Corola-website/Science/321426_a_322755]
-
acesta să nu poată revela coordonatele lumii pe care se desfășoară rebeliunea. Însă, înainte de a muri, Autarhul reușește să divulge aceste coordonate. Gilbret reușește să scape și dezactivează hipermotoarele, dar este ucis. Nava sare la coordonatele primite de la Autarh, dar ajung într-un sistem în care nu se află decât o pitică roșie. Convins că nu există o planetă pe care să aibă loc o rebeliune, Aratap îi eliberează pe Farrill și pe ceilalți. Biron și Artemisia se căsătoresc, dar Aratap
Pulbere de stele () [Corola-website/Science/321426_a_322755]
-
sunt cuprinse între domnia lui Tiberius și cea a lui Hadrian. Tunica militară era asemănătoare cu cea civilă și a rămas îmbrăcămintea obișnuită a soldaților romani până la începutul secolului III d.H. Aceasta era, de obicei, strânsă cu o centură care ajungea până la genunchi. O copie a unui papirus din Egipt menționează furnizarea de îmbrăcăminte și o păturică pentru armata din Capadoccia de către țesătorii din Philadelphia (modernul Alașehir). În acest document apare și o tunică cu lungimea de 3 coți și jumătate
Îmbrăcămintea în armata romană () [Corola-website/Science/321453_a_322782]
-
vestică a potcoavei galeriilor, era destinată numai împărătesei și suitei sale. Partea nordică a galeriei, a potcoavei, era destinată ca "ginaeceum" sau "matroneum", fiind destinată numai femeilor care asistau la slujbe. Cea mai atractivă este galeria sudică la care se ajunge după ce se trece printr-o deschidere a unui perete subțire de marmură. Acel perete a fost adăugat mai târziu pentru a delimita Sala conciliilor, iar deschiderea a primit numele de „Poarta Paradisului și a Infernului”. Uimitoarea cupolă este unită la
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
de la răsărit executați în mosaic, iar cei de la apus în frescă. Până în sec. al XIX-lea toată decorația superioară a bisericii rămăsese neatisă, dar niște restauratori din occident, frații Fosatti din Elveția, au pus la dispoziția turcilor mijloacele de a ajunge la înălțimile maxime ale bisericii. Turcii și-au realizat visul dea înlătura imaginea lui "Iisus Pantocrator", înlocuind-o cu un verset din Coran. Tot atunci reprezentările îngerilor au fost înlocuite cu niște medalioane mari cu caligrafii arabe aurite pe fond
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
Leon al VI-lea Filozoful cerând îndurare pentru greșala celor patru căsătorii ale sale. De o parte și de alta, în medalioane este reprezentată Fecioara și Arhanghelul Gabriel. La capătul de sud al nartexului interior, printr-o poartă amplă, se ajunge într-un vestibul spațios și de acolo în exterior. Se numește "vestibulul războinicilor". În sec. al X-lea acest vetibul era folosit drept cale de intrare curentă în biserică. Din el se putea pătrunde într-o încăpere privată a împăratului
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
1865, a satisfăcut în parte dorința de pământ a țăranilor, a desființat servituțile și relațiile feudale, dând un impuls însemnat dezvoltării capitalismului. O bună parte din loturile necesare proveneau din moșiile obținute prin secularizarea averilor mănăstirești. După reformă, țăranii au ajuns să dețină 30% din terenul agricol, restul de 70% fiind deținut de moșierime sau de stat. Ea a reprezentat unul din cele mai însemnate evenimente ale istoriei României din secolul al XIX-lea. Motivația principală, dar și principala consecință, pentru
Reforma agrară din 1864 () [Corola-website/Science/321455_a_322784]