22,463 matches
-
abilitate - Raportul Dezvoltării Umane, 2004). Problema direcției de dezvoltare a serviciilor de sănătate într-un mod profitabil, eficient pentru o națiune și în sensul unei dezvoltări sociale durabile este o temă dezbătută la nivelul tuturor sistemelor europene de sănătate. Resursele alocate sănătății reprezintă un efort chiar și în țările dezvoltate, îngrijirea de calitate a sănătății fiind un consumator important de resurse al comunității. Speranța de viață a crescut în Uniunea Europeană, deci și ponderea populației îmbătrânite (principalul consumator de servicii) în totalul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
românești postrevoluționare, căci s-a întâmplat în cazul a nenumărate legi), astfel că filosofia ei inițială a fost schimbată serios. Așa cum arată unele studii, noua lege a introdus încă de la început doar schimbări parțiale, prin reglementările ei. Precaritatea resurselor financiare alocate sectorului sanitar, în perioada 1990-2005, a continuat trendul investirii deficitare în sistemul de sănătate al ultimelor decenii în România. Aceasta a generat menținerea dotării la un nivel slab a unităților sanitare publice cu aparatura medicală modernă și utilități performante și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
resurse publice care rezultă din caracterul lor focalizat. Dacă segmente largi de populație sunt afectate de sărăcie, este discutabilă însă oportunitatea abordării focalizate. Dacă aceasta este totuși preferată, devine esențială dimensiunea segmentului destinatar al suportului social, ca și nivelul sumei alocate, pentru că, dacă și după alocarea resurselor publice sărăcia persistă, se pune în final întrebarea: în ce constă economia realizată? Pe de altă parte, Townsend (2002) observa că studii ale celor ce au analizat sistemele bazate pe testarea mijloacelor în diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dispune eliberarea unei autorizațiuni pe numele susnumitului, prin care să i se acorde dreptul de a se prezenta pentru a controla gestiunea acestor detașamente. Ne permitem a sublinia importanța efectuării acestor controale, deoarece de modul în care sunt întrebuințate fondurile alocate acestor detașamente, depinde în mare măsură bunul mers al lucrărilor ce se efectuează de către ele. Primiți, vă rugăm, Domnule General, asigurarea deosebitei noastre considerațiuni. PREȘEDINTE Dr. N. Gingold FG/st. DOMNIEI SALE DOMNULUI GENERAL-ȘEF AL MARELUI STAT MAJOR AL ARMATEI
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cercetare. Acestea pot fi de două tipuri: (a) ipoteze unidirecționale, unilaterale (one tailed) și (b) ipoteze bidirecționale, bilaterale (two-tailed). O ipoteză unidirecțională specifică exact direcția relației dintre două variabile. S. luăm cîteva exemple: 1. ? Există o corelație pozitivă între timpul alocat studiului și performanța școlară”; 2. „Femeile au o inteligență emoțională mai dezvoltată comparativ cu bărbații” etc. Ipotezele bidirecționale, în schimb, nu specifică natura relației dintre două variabile. Exemple: 1. „Există o corelație între inteligența emoțională și performanța școlară”; 2. „Există
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
se numește abscisă, iar cea verticală (0Y), ordonată. În exemplu am reprezentat distribuția notelor școlare (am putea însă distribui și medii școlare, ranguri) pe abscisă, de la 1 la 10 într-o populație școlară oarecare, iar pe ordonată numărul de elevi alocați respectivei note. Populația școlară este grupată în cea mai mare parte spre notele mari. Histograma este o reprezentare similară reprezentărilor carteziene, în care pe abscisă sînt ordonate notele distribuite în clase de frecvență, iar pe ordonată numărul sau procentele cazurilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de cercetare lansate pot fi de două tipuri: 1. ipoteze unidirecționale, unilaterale (one-tailed) și 2. ipoteze bidirecționale, bilaterale (two-tailed). O ipoteză unidirecțională specifică exact direcția relației dintre două variabile. S. luăm cîteva exemple: 1. ? Există o corelație pozitivă între timpul alocat studiului și performanța școlară”; 2. „Femeile au o inteligență emoțională mai dezvoltată, comparativ cu bărbații” etc. Ipotezele bidirecționale, în schimb, nu specifică natura relației dintre două variabile. Exemple: 1. „Există o corelație între inteligența emoțională și performanța școlară”; 2. „Există
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
evidență un efect, deși acesta nu există în realitate; comitem eroarea de tipul II atunci cînd studiul nostru nu evidențiază un efect analizat cînd de fapt în realitate el există. Studiem dacă există o corelație pozitivă între numărul de ore alocate studiului săptămînal de către elevi și performanța școlară a acestora și găsim un coeficient de corelație r (18) = .36 și un prag de semnificație p=.119 (p > .05 ), fapt ce arată că există o probabilitate de 12% ca relația dintre cele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
corelațională De multe ori, cercetătorii sînt interesați să verifice dacă există o corelație (asociere, legătură), o relație liniară între două sau mai multe variabile. Ne-ar putea interesa să verificăm, de exemplu, dacă există o relație între numărul de ore alocate studiului la matematică și notele elevilor la această materie. Există mai multe tipuri de coeficienți de corelație: 1. coeficientul de corelație Pearson r; 2. coeficientul de corelație Spearman r; 3. coeficientul de corelație Kendall tau-b t; 4. coeficientul de corelație
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
O valoare a lui r pozitivă arată că există o corelație pozitivă între cele două variabile, astfel că, odată cu creșterea valorilor primei variabile, tind să crească și valorile celei de-a doua; în exemplul de mai sus, odată cu creșterea orelor alocate studiului tinde să crească și performanța școlară. Atunci cînd r ia o valoarea negativă, rezultă că există o corelație negativă între cele două variabile, astfel că odată cu creșterea scorurilor la una dintre variabile, scorurile la cealaltă tind să scadă, și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
920. Cel de-al doilea Plan Cincinal fusese modificat la numai un an după ce fusese conceput. La Plenara Comitetului Central, care a avut loc în perioada 27-29 decembrie 1956, Gheorghiu-Dej schimbase centrul de greutate al Planului Cincinal și canalizase fondurile alocate anterior industriei grele către produsele de larg consum 921. La Plenara din 1958, acesta a enunțat directivele unui Plan de Șase Ani, pentru perioada 1960-1965. Acum se cerea o industrializare intensivă. Liderii de partid au convenit să "ridice industria siderurgică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Marin să creadă că urmau să se mai acorde și alte credite pe termen scurt. Pe 15 iunie, președintele Johnson a trimis Congresului o scrisoare prin care preciza că, în conformitate cu Capitolul trei din Legea ajutorării țărilor străine și a fondurilor alocate agențiilor de același tip din 1964, emisese o hotărîre ce prevedea că era în interesul național ca Eximbank "să garanteze vînzarea produselor și serviciilor Statelor Unite către România". Johnson a precizat că această hotărîre se adăuga la cea privind produsele agricole
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Iorga (sămănătorism) și ale lui Lucian Blaga, în special prin teoria sa a "spațiului mioritic" ca "matrice stilistică" a sufletului românesc. Exegeza gândirii cultural-ideologice interbelice, fie ea redusă doar la acest minimal set nominal, ar depăși cu mult parametri spațiali alocați acestei lucrări. Ne vom mărgini la a urmări scopul mult mai modest de a extrage coordonatele definitorii ale avangardei reflecției ideologice interbelice. Lucrarea de referință în bibliografia politico-culturală a interbelicului rămâne Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (1996) semnată de Z
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
materialelor educative, inițiind astfel o tendință ce va lua avânt în faza matură a socialismului, odată cu urmărirea tot mai vârtoasă a politehnicizării învățământului public. Efectul tehnicizării este relevat, în tabelul de mai jos, prin continua reducere a procentului de timp alocat disciplinelor umaniste în detrimentul științelor naturii prevăzute în programele școlare pentru învățământul secundar. Tabel 24. Evoluția modului de alocare a timpului de studiu aferent disciplinelor umaniste și științelor naturii în școlile secundare Anul Procentul de timp alocat Disciplinelor umaniste Științelor naturii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a procentului de timp alocat disciplinelor umaniste în detrimentul științelor naturii prevăzute în programele școlare pentru învățământul secundar. Tabel 24. Evoluția modului de alocare a timpului de studiu aferent disciplinelor umaniste și științelor naturii în școlile secundare Anul Procentul de timp alocat Disciplinelor umaniste Științelor naturii Altor discipline Total 1910 66,3 22,9 10,8 100 1928 59,8 26,4 13,8 100 1948 44,7 45,3 10,0 100 Sursa: cf. R.L. Braham (1963, p. 44) De regulă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
educațional În termeni strict cantitativi, comunismul a completat proiectul modernizator al învățământului public românesc început la 1864. Investițiile masive în educație făcute de noul regim au dat roadele scontate. Tabelul de mai jos redă evoluția procentului din bugetul de stat alocat învățământului. Tabel 27. Finanțarea acțiunilor social-culturale în intervalul 1950-1989 Anul Cheltuieli ale bugetului de stat (în milioane lei) Cheltuieli finanțarea acțiunilor social-culturale22 Cheltuieli învățământ Milioane lei % din totalul cheltuielilor bugetare Milioane lei % din totalul cheltuielilor bugetare 1950 19.073,2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
folosite ca armătură teoretică a interpretării istorice expusă de manual. Pe planul iconografiei politice, portretistica dejistă nu depășește însă limitele convenționale deja stabilite în publicistica școlară românească. Proporțiile portretisticii dejiste și ale iconografiei de partid sunt similare cu spațiul vizual alocat regelui și casei regale în perioada interbelică. În schimb, ceea ce am numit drept cultul textual al personalității intelectuale a liderului, edificat prin sumedenia de citate din Gheorghiu-Dej, nu are antecedent în tradiția pedagogică românească. Acestea pălesc totuși în comparație cu dimensiunea hiperbolică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de apariția celei de-a treia generații de manuale fundamantate pe noile programe școlare adoptate în 2004. Reflectând intensificarea eforturilor de integrare europeană, programele școlare de istorie sunt radical revonate, în sensul abandonării istoriei naționale în favoarea unei perspective istorice integrative. Alocată tradițional claselor a IV-a, a VIII-a și a XII-a, istoria românilor își pierde caracterul exclusiv național: "Istoria românilor", titlu sub care treceau manualele convenționale, devine, simplificat, "Istorie". Alături de această renunțare la identitatea nominală națională, disciplina istoriei își
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca un dat obiectiv etern, este preferată în schimb o poziție construcționistă, care admite contingențele istorice și implicit fragilitatea (în opoziței cu eternitatea) statului național. Un alt aspect care a intrat sub tirul critic a fost management-ul spațiului textual alocat personajelor clasice (Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) în comparație cu spațiul rezervat vedetelor de televiziune și personalităților contemporane (Andreea Esca, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, respectiv Ion Iliescu, Emil Constantinescu etc.). Nici în acestă privință nu au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conform conținutului programelor și îndrumarelor metodice; * studierea conținutului materialului de învățat (delimitarea ideilor generatoare, a noțiunilor, teoriilor, principiilor, priceperilor, deprinderilor, etc., ce trebuie învățate); * fundamentarea logicii de predare ( idei, etape); * concretizarea numărului de lecții, a ordinii acestora, conform timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor/ sportivilor; * evaluarea calității și eficienței procesului didactic. Problematica și practica proiectării didactice s-au conturat pe terenul unei abordări pragmatice a educației, riguros științifice, dar și euristice deopotrivă, în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
În acest sens ne propunem să sugerăm principalele repere în realizarea proiectării unităților de învățare la atletism în ceea ce privește: * numărul de ore repartizate în sistemul de lecții; * resursele utilizate în evenimentele didactice corespunzătoare: * resurse cognitive; * resurse materiale; * resurse psihologice; * timp didactic alocat. * linia metodică indicată în abordarea conținuturilor unității de învățare respectivă; * strategia didactică: metodele, mijloacele, instalații, aparate, obiecte, etc.; * tipul de evaluare și instrumentele de evaluare utilizate. Față de proiectarea tradițională focalizată pe lecție, proiectarea unității de învățare are mai multe atuuri
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fără elan (de pe loc); combinații de sărituri pe un picior u pe ambele picioare; sărituri de triplusalt cu elanuri mici, mijlocii și complexe; b) materiale: aceleași ca la săritura în lungime; c) psihologice: aceleași ca la lungime; d) timp didactic alocat: 10-20 minute. * linia metodică - succesiunea de exerciții introductive și fundamentale; * strategia didactică - cea prezentată la săritura în lungime; * tipul de evaluare: cu calificative sau note pentru corectitudinea ecanismului de bază sau a fazelor acestuia, evaluare curentă de tip formativ și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de sărituri /saltele; zonă de elan 10-15 m; stâlpi cu suporți de ștachetă; ștachetă; c) psihologice: încrederea în forțele proprii; dorința de a sării cât mai sus; educarea curajului; cunoașterea de sine; educarea voinței, tenacității și perseverenței; d) timp didactic alocat: 10-25 minute. * linia metodică este expusă pe larg în acest subcapitol; m tode rea, metoda jocului; * cu note conform S.N.E. pentru performanța săriturii, evaluare * strategia didactică: de predare - învățare / exersare: explicația, demonstrația, metoda globală, metoda analitică, instruirea programată, algoritmiza mijloacele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
kg; ruletă (10-20 m); nivelator, mătură, greblă; c) psihologice: dorința de a arunca cât mai mult; cultivarea spiritului de trecere și de autodepășire; cultivarea capacității de concentrare; exprimarea apacității de forță maximă și de afirmare în raport cu ceilalți; d) timp didactic alocat: 10-25 minute. * linia metodică prezentată anterior; * strategia didactică: metodele de predare - învățare: cele prezentate la săritura în lungime; mijloacele: sistemul de exerciții și jocuri prezentat în linia metodică; materiale: discul de aruncare, zona de recepție, greutăți (1-6 kg), ruletă, ivelator
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
României și Comisia Comunităților Europene semnat la 2 februarie 2001, ratificat prin Legea nr. 316/2001 , dar și acele prevederi specifice instituțiilor publice care au drept scop întărirea controlului asupra utilizării fondurilor și asigurarea urmăririi realizării obiectivelor aprobate corespunzător sumelor alocate. În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv, ajutoarele financiare externe acordate României sau instituțiilor publice se cuprind în sfera fondurilor publice pentru care există reglementări și prevederi speciale în ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150049_a_151378]