21,884 matches
-
al celor care Învață continuu. Liderii dezvoltării sunt rapizi. Vechea zicală „cine se scoală de dimineață departe ajunge” n-a fost niciodată mai relevantă ca acum. Rapiditatea și flexibilitatea unei companii sunt factori-cheie ai abilității acesteia de a identifica schimbările, amenințările și oportunitățile și de a reacționa la ele. Intervalul de la concept la produs finit și promptitudinea cu care se răspunde cerințelor clientului sunt aspecte esențiale. Transformarea eșecului În victorie Există multe trăsături ce caracterizează un lider al dezvoltării, multe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cu dușmanii săi (hostes)! Ce să facă bietul poet dacă și apropiații îl abandonează? Nu mai există ancoră care să-i țină în loc nava. Se gândește atunci să se refugieze personal la altarul sacru al împăratului (poate un fel de amenințare cu scop de șantaj), căruia îi aduce elogii pentru moderație și clemență. Ar merge bucuros de la Tomis în oricare alt loc din lume, până și în Styx; mai mult, s-ar resemna să fie ars de flăcările devoratoare ale Etnei
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
putea să nu aibă consecințe de lungă durată asupra raporturilor care-l legau pe Paulus de împărat. Dacă nu este posibilă iertarea, Ovidiu s-ar mulțumi și cu un schimb al locului de relegare. Insistențele devin din ce în ce mai presante 409, alternând amenințările mai mult sau mai puțin voalate cu cele mai umile implorări. Paulus trebuie să fi pledat cu fervoare cauza disperată a poetului, dacă la un moment dat, inima lui Augustus dădea semne că va ceda și că îl va rechema
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
explică de ce Augustus însuși era înclinat să-i favorizeze pe homines novi, cum am arătat la timpul potrivit, ducând la îndepărtarea nobilimii de viță veche și cu blazon, care s-a străduit să reintre în cercurile înalte prin lingușiri și amenințări. Unul dintre acești homines novi trebuie să fi fost Horațiu, care se lăuda că se trage dintr-un libert; un altul este M. Vipsanio Agrippa, cu care Augustus și-a împărțit puterea, coleg de Imperiu, și pe care tot el
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ce rabdă și iar se jelește. Suferința În tăcere nu este genul lui. O acceptă, totuși, pentru că așa cere protocolul, dar amenință că, deși „a răbda este dator”, va striga amorul lui chiar și În iad și „fiteunde” va fi. Amenințare teribilă: „Voi striga, făr-a ascunde, Că tu ești amorul meu.” Alecu are și anumite exigențe etice. Cere virtute și prieteșug curat. Reclamă crezămînt și făgăduiește statornicie. Se culpabilizează și promite Îndreptarea: „Ce feli să urmez Să vă-ncredințez Și cum
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fie corupătoare, surghiunul este un șantaj sentimental. Și pentru ca șantajul să fie loial, seducătorul face la urmă o proslăvire, apropiind din nou de femeie imaginea divinității: „Decît zicîndu-ți de viață al doilea Dumnezeu”... Fuga lui Conachi cuprinde patru etape. a) Amenințarea cu fuga. Un scenariu anticipativ, un proiect de Îngropare benevolă În pustiu Însoțit de un reproș moderat și de o propunere de reconciliere. Scopul este a Înspăimînta (citește: șantaja) o ibovnică mîndră și greu accesibilă. Seducătorul amenință cu exilul În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fuga pe muchie de cuțit; căutarea; legământul tăcerii; termenele-limită inexorabile (moira din tragedie); recunoașterea erorii de către cei ce joacă rolul judecătorilor; apărarea publică a virtuții; figura copilului/generosului ca purtători ai puterilor providențiale; fascinația răului, ce derivă din faptul că amenințarea e personalizată, palpabilă etc. (vezi Peter Brooks, The Melodramatic imagination: Balzac, Henry James, Melodrama & the Mode of Excess, Yale University Press, New Haven & London, 1976, pp. 15 ș.u.). 44 Justin Neuman, "Considerații psihanalitice. Firu'n patru", în Adevărul, an
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
totalitatea actelor de violență comise de un grup sau de un regim reacționar 94 sau prin ,,atitudine, manifestare teroristă"95. Acțiunea teroriștilor se bazează pe teroare (lat. terror, terroris'. fr. terreur), realitate definită prin "Groază, spaimă, frică provocată intenționat prin amenințări sau prin alte mijloace de intimidare sau de timorare"96. Mai plastic și mai simplu. Xavier Raufer stigmatizează fenomenul terorist drept "arma celui slab îndreptată împotriva celui puternic sau atacul viespei împotriva elefantului". Nuanțe mai subtile intervin atunci cînd se
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Dâncu, " Între Big Brother și Mad Max", în revista Sinteza. Revistă de cultură și gândire strategică, nr. 13 (februarie, 2015), p. 3. 182 Un sondaj Ifop din 2012, realizat pentru Le Figaro, arată că 43% dintre francezi consideră islamul o amenințare pentru Franța, 63% se opun construcției de moschei, 67 % cred că persoanele de religie musulmană nu vor să se integreze în societatea franceză. Un sondaj Harris Interactive din 2013 aduce informația că "73% dintre francezi au o părere proastă despre
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma "atacurilor”, agresiunilor venite din partea mediului înconjurător. Conform unei alte concepții enunțate , stress-ul este starea biologică de alertă care mobilizează întregul corp uman pentru a răspunde sau a riposta la solicitări sau amenințări provocate de complexul factorilor de mediu. Termenul de stress se consideră că provine din limba engleză medievală și parțial din franceza veche , de la cuvântul distress ce semnifica situație strâmtorată, necaz. este supus. Tot aici, se impune precizarea că elementele de
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
comportamentale . Cultura organizațională, la care facem apel, conține ca armătură specifică, un set de credințe, valori și norme comportamentale ce asigură percepția angajaților asupra a ceea ce se întâmplă în organizație, a ceea ce este dorit și acceptat, precum și a ceea ce reprezintă amenințări exogene (caz în care intervin și factorii stresori). De aceea, atunci când se analizează raportul dintre cultura organizațională și stress, trebuie să cunoaștem foarte bine dacă avem de-a face cu o singură cultură organizațională, sau mai multe, corespunzătoare diferitelor departamente
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
percepuți factorii stresori, precum și de felul în care indivizii își folosesc resursele de care dispun de a face față stresorilor. Concret, mecanismul modelului se bazează pe următorul raționament: Ddacă factorii stresori sunt percepuți ca pozitivi, sau mai degrabă provocatori, decât amenințări, și dacă persoana supusă stress-ului este încrezătoare că deține resursele necesare pentru a face față stress-ului, atunci se poate reduce acțiunea stresorului, prin schimbarea percepției despre acesta. Lucrul se realizează prin punerea la dispoziția indivizilor a strategiilor adecvate pentru a
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
a subordonaților dvs. pentru a le mai trasa sarcini, sau a-i controla de modul cum s-au achitat de cele existente?........ 16. Aveți tendința de a hărțui profesional sau sexual pe cei din subordinea dvs., chiar de a profera amenințări, urmărind și efectele acestor acte asupra celorlați?.............. 17. Îi sprijiniți pe subalterni în rezolvarea problemelor profesionale sau personale ce apar?.................. 18. Aveți persoane pe care le simpatizați mai mult, îi ocrotiți, să-i numim “pupincuriști” și alții pe care îi
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
Îngrădirii exploatării chiaburești. În țara noastră, chiaburii pierd poziție după poziție, sub loviturile puternice ale clasei muncitoare, În alianță cu țărănimea muncitoare sub conducerea partidului. Încolțiți ei folosesc orice mijloc pentru a zădărnici politica partidului la sate: zvonuri alarmiste, superstiții, amenințări și chiar asasinatul. Procesul de la Timișoara din anul 1949 a scos În relief aceste mârșăvii ale chiaburilor; ei (speră) Își pun nădejdea În ațâțătorii la război, speră că toate crimele vor rămâne nepedepsite, pentru că Îi va scăpa Vocea Americii de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
celtică. Negustori și produse italiene (ceramică, vin, ulei) pătrund în teritoriul celtic. Acest curent economic folosește de asemenea meșteșugarilor și comercianților galici. Dar situația politică este mai puțin strălucitoare. Divizată în cetăți rivale, Galia este confruntată cu un dublu pericol: amenințarea germanică la nord și ambițiile romane la sud, concretizate în 58 î.I.C. prin numirea lui Cezar ca guvernator al Galiei transalpine, de acum înainte tot mai des numită "Provincia" (în opoziție cu Galia independentă), ceea ce va da termenul de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de reprimare la nervieni și eburoni. La sfîrșitul anului 53, Cezar își stabilește tabăra de iarnă la senoni, lingoni și treviri. Toate aceste evenimente pregăteau marea revoltă din 52. Vercingetorix. Devenit în secolul al XIX-lea simbolul unității țării în fața amenințării străine și prototipul eroului național, Vercingetorix are o personalitate greu de desprins de această imagine legendară care îl înconjoară. Realitatea este în același timp mai complexă și mai puțin grandioasă... Revolta începe în iarna 53-52 î.I.C. prin masacrul negustorilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Pothin este primul teolog al Galiei, Irineu. Încă din a doua jumătate a secolului al II-lea apar semne prevestitoare ale unei crize grave. O epidemie de ciumă devastează Imperiul sub domnia lui Marcus Aurelius (161-180), care mai vede și amenințările germane revenind în regiunile renane. Tulburări interioare pun sub semnul întrebării pax Romana odată cu revolta lui Maternus, care se dedă la jafuri în Galia în anii 180. După moartea împăratului Commodus în 192, Galia este teatrul luptelor pentru putere. Albinus
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
romană. Cauzele și aspectele acestei crize sînt foarte complexe și adesea încă puțin cunoscute, dar pentru Galia unul dintre faptele determinante este invazia masivă a grupurilor germanice. Invaziile. Instalați încă de la începutul Imperiului pe granițele de la Rin, germanii sînt o amenințare permanentă, oprită cu greu de fortificațiile *limesului. Sosirea unor noi elemente accentuează această presiune. La est, goții și vandalii sînt cei care devastează Orientul roman; la vest, francii și alamanii trec Rinul începînd din anul 253. Invaziile se prezintă ca
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
devastate și vilele incendiate. În același timp coastele Armoricii sînt ruinate de pirați. Chiar dacă sursele au tendința de a întuneca tabloul, rar s-a întîmplat ca Galia să cunoască o situație atît de catastrofală. Ce se putea face împotriva acestei amenințări? Imperiul Galilor (260-274). Împărații încearcă în mai multe rînduri să sfărîme asaltul germanic. În 256, împăratul Galienus vine personal la Colonia pentru a organiza apărarea, pe care o încredințează fiului său Saloninus. În fața incapacității acestuia din urmă, armata de pe Rin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cel al francilor, în Galia, va da numele său țării noastre. Invaziile barbare (secolul al V-lea) La începutul secolului al V-lea fațada romană a Galiei *prefectură a pretoriului, *dioceze, provincii, cetăți, aristocrație senatorială ascunde transformări foarte profunde. Sub amenințarea invaziilor, Imperiul, cum am văzut, s-a militarizat: orașele s-au închis la adăpostul incintelor; armate, care cuprind deja o proporție mare de barbari, campează și pe frontiera Rinului și în interiorul țării, iar șefii lor tind să acapareze partea esențială
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Mosellei și Rinului, unde aspectele germanice se întăresc pe măsură ce cucerirea francă se întinde dincolo de Rin, către Bavaria, Turingia și Frisia; în sfîrșit, Burgundia, care se situează pe linia regatului burgund. Acest cadru triplu este locul unde se dezvoltă ultimul obstacol, amenințarea decisivă pentru regalitatea merovingiană: ridicarea puterii aristocrațiilor regionale cărora regii au fost obligați să le distribuie pămînturile fiscului ca beneficiu, pentru a-și asigura fidelitatea lor, și ai căror șefi naturali sînt cei din serviciile regale: *primarii palatului. În 687
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Țară. Filip August reușește să obțină pronunțarea confiscării în 1202 a unor fiefuri franceze de la acesta din urmă și să cucerească cea mai mare parte din ele, provocînd prăbușirea acestui "imperiu angevin" care reprezentase vreme de jumătate de secol o amenințare de moarte pentru regele Franței. El realizează totodată o spectaculoasă creștere a domeniului regal, devine stăpînul necontestat al Franței de Nord și cel mai mare prinț teritorial al regatului: aceasta transformă toate datele politice. Această putere crescîndă a regelui Franței
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai ales în termeni de depresiune și de crize. Într-adevăr, după mai multe secole de expansiune internă și externă, Occidentul cunoaște, în secolele al XIV-lea și al XV-lea, dificultăți de tot felul și vede crescînd, la est, amenințarea turcilor otomani care, după ce pun stăpînire pe Constantinopol în 1453, fac să dispară unul dintre elementele lumii medievale: Bizanțul. Dar în mijlocul acestor tulburări avea să se nască statul modern. Franța în 1328 Regatul în 1328. Moștenitor al Franciei occidentale, cea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atunci cînd, pe la 1300, renașterea dreptului repune la loc de cinste noțiunile de stat și de suveranitate. Noua rivalitate pe tema coroanei Franței se înscrie deci într-un context de foarte veche ostilitate. Alți factori au alimentat-o, în special amenințarea continuă că Anglia, mare producătoare de lînă, apăsa asupra industriei textile din orașele flamande. Dar, dincolo de certurile feudale, dinastice sau economice, este vorba de un conflict fundamental între cele două mari monarhii feudale, pentru supremația în Europa: noi îl numim
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bancherului Fugger, aflat în serviciul regelui Spaniei, cei șapte electori îl aleg împărat pe acesta din urmă sub numele de Carol Quintul. Rivalitatea personală a celor doi suverani, dar și mai mult, ambițiile lor rivale (Italia, moștenire burgundă), și grava amenințare cu încercuirea cu care puterea lui Carol Quintul apasă asupra Franței explică îndîrjirea luptei care începe între Casa de Austria și Casa de Franța. Mai mult, pacea din 1559 nu va fi decît un armistițiu iar opoziția celor două puteri
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]