22,212 matches
-
sărat și picioarele ei zvâcnind lasciv în fireasca relație cu turnul Eiffel ai să vezi e mult roz în smârcul desfăcut Salvador Dali în delir suprarealist și Rodin desfăcând coapsa femeii adânc în desen să se vadă bine Te face fericit. Chemându-și iubitul Miroase-mă vezi, în casă dacă ți-ai lăsat iubita atât în așteptare! s-a dus Duminica, acoperișuri roșii de țiglă de sus și păsări în aer admiri pe străzile Turdei calde-autumnale ea nu-ți mai stă
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
miroase-n odae a creioane ascuțite prelung și-a hârtie neîncepută din gânduri, dragoste somn trezindu-mă bucuroasă și buimacă la repezeală trăgând pe mine o haină să ies năucită în stradă cu picioarele goale-n pantofi și să întreb fericită: știți cumva cum o cheamă pe Ana Blandiana? dar, uneori dimineața mă trezeam înghețată și pe jumătate adormită încă trăgeam somnoroasă zgribulită pe mine trupul meu tânăr de-acum cald, mătăsos în care mă înveleam clănțănind copilărește din dinți, fericită
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
fericită: știți cumva cum o cheamă pe Ana Blandiana? dar, uneori dimineața mă trezeam înghețată și pe jumătate adormită încă trăgeam somnoroasă zgribulită pe mine trupul meu tânăr de-acum cald, mătăsos în care mă înveleam clănțănind copilărește din dinți, fericită și-n somn într-o caldă nucă mă retrăgeam, era o nucă spațioasă cu patru odăi cu miros sfios și paturi de miez dulce unde răsfățată trupul meu avea să se culce alteori, mi-era atât de frig înghețasem odată
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
dezlînate... se întîmplă... se întîmplă ...nu caligrafiezi în dulce necunoaștere de mizerie, de boală, de foame, de dragoste dusă-n mă-sa, nu pocnești de-a moaca, pe clapete, mașina de scris, de vascris etc. Și, dintr-odată, o alăturare fericită, o ciocnire aparent (nu-ți vine a crede!) întîmplătoare: sensul țîșnește, împroașcă indecent, prinde viteză, năvălește, saltă pagina, dictînd, coman- dînd, în larg, în larg, întreg textul. La început gluma (nămoloasă glumă!) se îngroșa pînă la, da... da... disperare: memoria
Zice-se că te-ai uzat: pa și pusi, dom'le (1) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15067_a_16392]
-
cercul de fapt cercul mă juca pe mine eu preot păgân curat la suflet și la strămoși un ritual pe atunci fără sens nu aveam voie să înțeleg acum văd dar nu tot prins la mijloc în labirintul întretăierilor lor fericit pentru că la mijloc toate geometriile sfârșesc în cerc așa cum ochiul geme rotund chemat de abis când cercul trupu-mi frământă n-ai să crezi până n-ai să citești la vreme de seară singur dezmierdarea din lacrima frântă. Ajunge gândești prea
Poezie by Theodor Damian () [Corola-website/Imaginative/14847_a_16172]
-
de grijă, dar habar n-are cu cine s-a încurcat... Ierusalim îl avertiză, marchize, noi sîntem români și Robert semețindu-se, români cu jar în găoază. Pentru un fleac de două mii cinci sute de franci or să-l facă fericit, marchize, o să dai în turbare, o să mergi dînd din cur pe stradă cînd o "să-ți aduci aminte de noi... Lăcrima pofticios, șovăitor, se simțea constrîns, dar îi plăceau prea mult copiii. Consimți în sfîrșit să-i ia pe toți
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
cei care nu știau carte i-a ajutat să pună degetul (ăla belit și mare) pe catastife și călindare pe ceilalți i-a luat direct pe sus cu ghiotura o dubă mare neagră la raion când a obosit sătulă și fericită s-a oprit pe clopotnița bisericii noastre în coastă lângă pădure s-a uitat lung peste sat a suflecat brațele oțelite s-a ușurat și-a strigat ușurată CU CUU RIIII GUUUU (L) în fiecare an în februarie iarna de
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu () [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
este frumoasă, este tot timpul, iar la urmă dispare în alt trup din care n-a plecat niciodată și în care nu va locui niciodată, așa cum sunt casele din care fug oamenii să se afle în altă parte mult mai fericiți, ea este din ce în ce mai fericită chiar din această cauză, pentru că oricît ai fugi de ea, unde ajungi, ea este acolo - eu stau stingher în ea ca într-o disperare din care nu ieși pentru că la ieșire te-așteaptă ea, picioare lungi
Pustia by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/4366_a_5691]
-
timpul, iar la urmă dispare în alt trup din care n-a plecat niciodată și în care nu va locui niciodată, așa cum sunt casele din care fug oamenii să se afle în altă parte mult mai fericiți, ea este din ce în ce mai fericită chiar din această cauză, pentru că oricît ai fugi de ea, unde ajungi, ea este acolo - eu stau stingher în ea ca într-o disperare din care nu ieși pentru că la ieșire te-așteaptă ea, picioare lungi, sîni între care adormi
Pustia by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/4366_a_5691]
-
casei unde au murit toți, unde-s șoproanele și clăile? Unde zmeura, agrișele-n tufe, podelele albe, dulapurile sub chei, veranda și tufe de strugurei, unchii mei poligloți? S-au îmbrăcat în armuri, în costume negre toți. 3. Copil, scuturam fericit dudul, cădeau viermi de argint, floare cerească, frunzele erau pentru alți viermi să se ghiftuiască. Vecinii noștri citeau seara Talmudul, vecinele bunicii îmi îmbiau pasca. Isus cu inima de raze, orbitor, îi apăruse Faustinei Kovalska, mâna Milostivului Mântuitor îmi prindea
Costumul negru by Adrian Popescu () [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
tropicele plămânii (e totuna) dumnezeu și-a întins carnavalul peste tot triumfătorul mereu triumfătorul sălbatic dans al morții 5. nu știu pe ce lume mă aflu deasupra cerul ca un nod gordian sub mine curge o substanță feminină unul pălmuiește fericit fesele mării iar altul sărută palmele tropicelor cu scârbă silesius spune: "der grösste wunderding ist doch der mensch allein, er kann nachdem er's macht, gott oder teufel sein" nu știu pe ce lume mă aflu cutia mea de scrisori
ÎNSEMNĂRI ATROCE by Dușan Petrovici () [Corola-website/Imaginative/6925_a_8250]
-
cu palmele însângerate de stupoare sau de paharul îngrozit care-și înfige colții în obraz. Ei nu au fost niciodată aici în țara asta unde nu ești fericit decât atunci când femeile adorm ca într-un zâmbet schimonosit. Zilele lor fericite sunt mai urâte decât nopțile în care șobolanii îți recită sau când nefericirea te învață secretul tangoului. Până și neantul știe când fac dragoste atât de puternică e nefericirea mea care poate strivi orice poveste de iubire. Un om fericit
Poezie by Claudiu Soare () [Corola-website/Imaginative/7615_a_8940]
-
fericite sunt mai urâte decât nopțile în care șobolanii îți recită sau când nefericirea te învață secretul tangoului. Până și neantul știe când fac dragoste atât de puternică e nefericirea mea care poate strivi orice poveste de iubire. Un om fericit nu poate învăța nimicul să picteze ei nu știu să facă din fericirea lor fotolii pentru vânt ei nu văd viața îngălbenită pe degete visată de țigară. Ei nu au auzit de fluturele stins care îți iese dintre buze ți
Poezie by Claudiu Soare () [Corola-website/Imaginative/7615_a_8940]
-
ochii mei deschiși sub gheața râului când te plimbi obosită. În latrina cu poezii Divinul plânge ca o mătușă jignită. Cum să supraviețuiești lovit de crizanteme în delir? în încrâncenata zvârcolire a poetului păpușa violată. în ochiul bleu al doamnei fericite geniul grosolan al poetului. în acest sfârșit de iarnă plesnit peste față scheletul îmi recită beat: nu nu merită să supraviețuiești pentru poezie. Dintre toate femeile cerute în noapte și mai tulburi la răsărit cu buzele bleu ea nu-mi
Poezie by Claudiu Soare () [Corola-website/Imaginative/7615_a_8940]
-
fiu alt cuvînt în altă rugăciune cum nici altei inimi sînge n-o să-i fiu altui trup și altor vene seci ca în rîuri dulci peștii oceanici înotînd din ape calde-n ape reci sufăr să pot fi de mîine fericit chiar de nu cu tine cine știe la lumina ochilor din gînd alt destin un alt destin îmi scrie nu-s atît de otrăvit de viață încît morții să-i deschid fereastra ducă-se să secere oriunde - mie-mi place
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
poemule majestate hai să ne încoronăm noi între noi și-apoi să-ncoronăm cu coroanele noastre și moartea noastră să nu fie carecumva geloasă pe noi * arnea ta e casa mea intru prin toate ferestrele în ea și mă culc fericit fie pe pernele de nea ori de catifea fie pe atît de răcoroasa și atît de primitoarea podea carnea ta e ninsoarea mea devin cel mai pufos bărbat din țara de pe dîmbovița cînd din tălpi pînă în creștet mă îmbrățișezi
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-website/Imaginative/8884_a_10209]
-
în spinare. Arși, să fim cavalerii invincibili. Dintru-nceput, nu există armura. Ca din ceață-i apar vinele, cum se schițează aripa de înger în fața rugătorului. Și-abia după incendiu începe dogoarea amiezii, arderea după ardere. Pârjolul vesel, arsura fericită, hohotul flăcării. Pe vechiul vulcan, copiii află anemone albastre. Strigând, ei calcă pe copca sub care clipesc, glumețe, dar treze, văpăile. Viața fîrî durere Mai curajoși ca o mie de principi, copiii făuresc o lume ideală, în care toți se
Poezie by Simona Dima () [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
Daciei Porolissensis liniștea necesară unei evoluții remarcabile. Pe lângă acest fapt, cele două legiuni romane și numeroasele trupe auxiliare vor constitui garanția militară a acestei evoluții, fără mari primejdii din exterior. Nu degeaba în emisiunile monetare apare sintagma "Dacia Felix" (Dacia fericită). Este perioada romanizării intense și ireversibile care creează pe dacoromani, strămoșii românilor medievali. Criza Imperiului Roman din secolul al III-lea , anvergura frontului de conflict cu populațiile barbare (de la Atlantic până în Orient), precum și atacurile unor barbari la Dunărea de Jos
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
de o bază largă, de un pronaos spațios, dreptunghiular, un naos circular deasupra căruia se ridică o turla impunătoare în stil moldovenesc. Excelent conservata până în zilele noastre, deși a suferit de pe urma intemperiilor istoriei, purtând și amprenta câtorva restaurări mai puțin fericite, biserica se oferă, iubitorilor de cultură, precum o operă de artă dar și, deopotrivă, ca un lăcaș creștin de cult, de mai bine de jumătate de mileniu. Despre artistul care a realizat pictură (de o calitate componistica și coloristica remarcabilă
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
până în anul 1994, când biserica a redevenit obște monahală pentru femei. Începând cu anul 2009 mănăstirea a devenit obște monahală pentru bărbați. Punerea pietrei de temelie a Catedralei Episcopale din Slobozia cu hramul Înălțarea Domnului s-a săvârșit de către Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la data de 15 iulie 1992. Inițiativa construirii acestui lăcaș a aparținut omului de afaceri local Ilie Alexandru, care a suportat cheltuielile de construcție până în anul 1996 (erau realizate temelia și zidăria construcției până la
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
000 metri pătrați. Candelabrele catedralei, precum și Odoarele de pe Sfânta Masă, au fost donate de clerici și credincioși din Grecia. Slujba de sfințire a catedralei a avut loc în ziua de joi, 25 martie 2004, și a fost săvârșită de Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-a aflat un sobor de ierarhi și preoți: Daniel Ciobotea - Mitropolitul Modovei și Bucovinei, Ilarion - Mitropolitul Durostorului (Bulgaria), Teodosie Snagoveanul - Arhiepiscopul Tomisului, Nifon Mihăiță - Arhiepiscopul Târgoviștei, Gherasim Cristea - Episcopul Râmnicului, Epifanie
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
acordul împăratului. La sfârșitul tratului urmează și privilegiile negustorilor bizantini, având dreptul să meargă în teritoriile genoveze să facă comerț. Bizantinii nu au avut nevoie de ajutorul genovezilor în recuceriea Cosntantinopolului. În vara lui 1261 a avut loc o situație fericită. O armata niceeană trece pe sub zidurile Constantinopolului, iar grecii le spun că flota venețiană nu era în oraș. Flota neceeană intră imediat în oraș. Ultimul împărat al Constantinopolului, Balduin al II-lea, fuge. Orașul a fost recucerit. Tratatul dintre Niceea
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
al republicii, însă fără succes. În 7 decembrie 43 î.Hr. a fost ucis chiar de către oamenii lui Marcus Antonius. Cicero a alcătuit o operă imensă. Se pot distinge în primul rând discursurile ciceroniene în număr de 58, care reprezintă o fericită armonizare între talentul nativ, (ingenium), cultura vastă (doctrina) și practica forului (usus forensis). Discursurile acoperă o perioadă de 38 de ani (81-43 î. Hr.) de activitate retorică pusă în slujba cetățeanului și a cetății, "de la interesul sau nevoia cărora niciodată nu
Marcus Tullius Cicero () [Corola-website/Science/296779_a_298108]
-
să nu-și facă prieteni în societatea românească deoarece "„prietenii nu erau întotdeauna cei mai buni sfătuitori, plus că favoritismul creează gelozii, așa că e mai sigur să nu ai prieteni.”" Primii ani ai căsniciei nu au fost dintre cei mai fericiți, fiind marcați de faptul că, așa cum arăta Maria, "„soțul meu era subjugat de cultul pentru bătrânul de fier, tremurând mereu la gândul că acțiunile sale l-ar putea nemulțumi pe acest sclav al datoriei care era capul familiei.”" În viziunea
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
este retorul perfect, adică știe foarte bine ce situație este potrivită fiecărui suflet pentru ca acesta să poată avea acces la motivul alegerii binelui. Aceasta este grația: Dumnezeu ne oferă acele percepții care, în acord cu preștiința sa, constituie tocmai situația fericită pentru ca iluminarea noastră să aibă loc. Din acest motiv grația nu acționează cauzal: deși situația optimă ne este oferită de Dumnezeu, alegerea ne aparține. Astfel, eficiența grației nu înseamnă faptul că, fără ea, noi nu am avea capacitatea de a
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]