25,611 matches
-
umblă pân sate după daraveri”, oferă drumețului „un șip cu rachiu” etc. Întâlnirea pe drum cu acest demon se dovedește a fi de rău augur. În afară de faptul că este „om roșu”, el este și „șașiu”. Ambele elemente sunt de „piază rea” și provocatoare de deochi : „când se uită drept În ochii tânărului, Îi face așa, ca o amețeală, cu un fel de durere la apropietura sprâncenelor” <endnote id="(862, p. 138)"/>. De regulă, se crede că cei care au puterea magică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cei care au puterea magică de a deochea o au și pe aceea de a blestema. Cu alte cuvinte, nu numai uitătura lor ar fi Încărcată de energie negativă, ci și rostirea lor. Câteodată, „evreului imaginar” - ca purtător de „piază rea” - i se atribuiau ambele vicii. Blestemul proferat de el, de exemplu, era considerat a fi extrem de puternic și de eficient : „Oamenilor le era frică să facă vreun rău evreilor, pentru că, dacă te blesteamă un evreu, cu siguranță te va paște
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
despre mirosul urât pe care aceștia Îl degajă, Alecu Russo folosește clișeele uzuale : evreii ar fi „indivizi murdari”, „puțind a usturoi și a ceapă”, scuipând pe jos și purtând „laibăre soioase”. Această populație „are ceva respingător, Întărit Încă cu necurățenia rău mirositoare de care e Îmbăcsită”. În privința femeilor evreice, aceste neajunsuri ar fi insuportabile, fiind la polul opus cu frumusețea lor proverbială : „Ovreicele sunt cunoscute În toată creștinătatea pentru frumusețea lor, numai trebuie să ai grijă să le speli, să le
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de apa baptismală și fiind stăpâniți de Diavol, evreii erau „păgâni”, deci o „liftă spurcată” <endnote id="(3, p. 14)"/> sau „jivine spurcate” <endnote id="(29, p. 7)"/>. La români, Diavolul era numit Necuratul sau „Diavole necurate și spurcate [...], cu rea Împuțiciune” ( Într-un blestem din 1794 ; <endnote id="cf. 679, p. 147"/>). Evreii erau „jidovi necurați” (ca Într-un manuscris românesc din secolul al XVII-lea ; <endnote id="cf. 19, II, p. 112"/>) și, ca atare, miroseau urât. Evident, pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sloganul legionarilor suna tranșant : „Nici un ac de la jidani”. Se pare că formula a fost preluată dintr-o poezie atribuită lui Ion Creangă, În care autorul Îi Îndemna pe oameni să cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt puterea/ Și viața ne-au secat./ De pe ochii voștri rupeți/ Pânza ’ntinsă de dușmani !/ Voi cu inima creștină,/ Nici un ac de la jidani !” (Olteni la Iași) În 1937, Tit Simedrea (episcop de Hotin și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și unul moral (Înșelător, viclean etc.). În 1884, un interlocutor (poate imaginar) al lui Ion Ghica face distincția clară Între noțiunea de „evreu” și cea de „israelit” (a făcut-o În epocă și Mihai Eminescu ; vezi capitolul „Evreul bun, evreul rău”). „Israeliții” sunt evrei din punct de vedere etnic și confesional. Ei sunt priviți cu oarecare simpatie, fiind „mai toți meseriași, lucrători, meșteri sau negustori, oameni producători”, chiar crescători de animale (oieri și porcari). În schimb, „evreii” sunt afaceriștii venali și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și sănătatea unui bun și folositor muncitor, Îi tâmpesc mintea, Îi amorțesc simțurile până-l reduc În stare de dobitocie, enervându-l până la delirium tremens, și-i fac o viață de suferințe și dureri, de o mie de ori mai rea decât moartea ? Noi nu putem răbda să fie societatea noastră esploatată de asemenea monștri” <endnote id="(381, p. 442)"/>. Și pentru Mihai Eminescu cârciumăritul este activitatea reprezen tativă pentru evreul din România. În articolele sale, publicate mai ales În perioada
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
O făclie de Paști (publicată În 1889), având ca protagonist pe Leiba Zibal - un hangiu evreu dintr-un târg din nordul Moldovei <endnote id="(vezi 651)"/> -, prozatorul vorbește de „acuzări de otrăvire prin vitriol” datorate răutății sătenilor : „Și oamenii sunt răi și pricinași la Podeni !... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire prin vitriol” <endnote id="(336, III, p. 29)"/>. Gruia, eroul din nuvela omonimă a lui Ion Agârbiceanu, Îl ia la bătaie pe „jidovul satului” convins fiind că acesta „vinde băuturi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pătrășcanu, vinul oferit de preotul Grigore „e lucru bun și fără dres”, „nu-i ca băutura jidovilor : și la măsură lipsă și acridă la gust” <endnote id="(130, p. 674)"/>. În prima jumătate a secolului XX, legenda referitoare la otrăvi rea băuturilor de către cârciumarii evrei nu numai că nu a dispărut, dar a și pătruns În discursul oficial, nu doar al românilor, ci și al evreilor. În martie 1910, de exemplu, Uniunea Evreilor Pământeni adresează Parlamentului României o „petițiune” prin care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că otrăvitorii cu basamac [= rachiu inferior] nu sunt ei” <endnote id="(298, p. 282)"/>. În acei ani, principalii propovăduitori ai legendei otrăvirii băuturilor de către evrei au fost doi medici profund antisemiți : C. Șumuleanu și N. Paulescu. „Ovreii, ca niște duhuri rele - scria N. Paulescu -, falsifică băuturile și le otrăvesc cu diverse ingrediente.” Șumuleanu amintea În 1911 „acidul salicilic” printre ingredientele folosite de evrei În vin, iar Paulescu susținea În 1913 că unii „jidani” au fabricat vin „cu drojdie, glicerină, zahăr și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din 1907, și Thomas Mann sublinia „caracterul ieșit din comun” al evreului, precum și „supărătoarea frecventă superioritate În competiția din interiorul profesiilor accesibile lui” <endnote id="(785, p. 374)"/>. „Voi [evreii] - spune un personaj al prozatorului Panait Istrati - sunteți buni sau răi, dar niciodată mediocri” <endnote id="(722, p. 43)"/>. „În toate, evreii sunt unici ; n-au pereche În lume”, scria la rândul său Emil Cioran În 1936 <endnote id="(512, p. 131)"/>. El a reluat ideea În 1956 : „[Evreii au] groază
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai mult de un secol Înainte, Voltaire făcea cam aceeași eroare, chiar dacă dintr-o perspectivă opusă, iudeofobă. În 1771, el explica viciile evreilor prin aceeași teorie „atavistă” prin care Schwarzfeld le explica virtuțile. Pentru filozoful francez, evreii sunt „din fire” răi, fanatici și chiar ignoranți ; ei se nasc astfel, „tot așa cum bretonii și teutonii se nasc blonzi” <endnote id=" (121, p. 108)"/>. El proclama astfel de prejudecăți cu toate că admitea faptul că „prejudecățile reprezintă rațiunea proștilor”. Cu alte cuvinte, a susține - ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tratați fără milă : uciși sau alungați. Un vechi proverb german surprinde această mentalitate : Macht nichts, der Jude wird verbrannt („N-are a face, evreul trebuie ars”) <endnote id="(3, p. 25)"/>. Se conturează două strategii opuse și simetrice : „Oricât de răi, evreii nu trebuie arși” versus „Oricât de buni, evreii trebuie arși”. Revenind, trebuie spus că nu a prevalat clișeul negativ, referitor la „prostia evreului” <endnote id="(711)"/>, ci acela (aparent) pozitiv, privind „inteligența” sa. Pentru a explica presupusa inteligență a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(110)"/>. În același an, 1882, Mihai Eminescu credea că, dimpotrivă, sub presiunea regimului de segregare și persecuție „sub care trăiau [evreii] În diferitele țări ale Europei, din Evul Mediu Începând și până mai ieri”, s-au creat „multe deprinderi rele ale neamului, multe scăderi de caracter”, care s-au adăugat la calitățile „pe care evreii le vor fi având ab antiquo, de la strămoșii lor” <endnote id="(285, p. 184)"/>. Aceeași discuție se purta, cam În aceeași perioadă, În spațiul cultural
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 790-791)"/>. Glosând pe marginea romanului Vagabonzii (1934) de Emil Dorian (participant și el la luptele de la Mărășești) - roman a cărui acțiune se petrece tot În timpul primului război mondial -, G. Călinescu a reluat tema : „Ca toți evreii, dintr-un pacifism rău Înțeles, care convine apatrizilor dar nu și celor aparținând unei nații, autorul osândește orice luptă, chiar și aceea dusă pentru patrimoniul național” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Astfel de mentalități și sentimente apar și la personajele lui Liviu Rebreanu din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bună dovadă este faptul că, odată cu dispariția condiționărilor istorice, a dispărut și „proverbiala frică a evreilor”. Faptul că Israelul are astăzi una dintre cele mai puternice și mai eficiente armate din lume este un exemplu concludent. 3. Evreul bun, evreul rău „Evreu bun” vs „jidan rău” O macabră glumă a șovinilor spune că „un evreu bun este un evreu mort”. Pentru alții (Gustav Freytag, de pildă, În romanul Soll und Haben, 1855), „evreu bun” este cel care se integrează până la dispariție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nu tot evreul e jidan, ci acela e jidan care e jidan” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Această disociere a migrat din zona culturii populare În cea a culturii politice. A folosit-o și Mihai Eminescu (izraelitul bun versus jidanul rău) În publicistica sa socio-politică din anii ’70 ai secolului al XIX-lea <endnote id="(285, p. 142)"/>. În 1879, el a preluat for mularea unui publicist francez : „De mult timp, cei care cunosc fondul lucrurilor au stabilit două categorii bine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
merită cu mult mai mult blestemele” (În ziarul Timpul, 12 august 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 112"/>). Și C.V. Tudor operează În 1999 cu acest tip de disociere. Pentru el, „evreii buni” sunt evreii biblici, „Poporul Cărții”, iar „jidanii răi” sunt „hoardele de aventurieri și escroci internaționali care Îți scot astăzi ochii În numele Regilor David și Solomon” <endnote id="(641)"/>. Oricât de irațională, gândirea care operează cu clișee are logica ei. Dacă - de regulă - „evreul este deștept”, dar - tot de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gândirea care operează cu clișee are logica ei. Dacă - de regulă - „evreul este deștept”, dar - tot de regulă - „Își folosește această abilitate intelectuală pentru a-i Înșela pe cei din jur”, atunci - din nou de regulă - evreul devine „un om rău și necinstit”, adică „jidan”. În limbaj popular, concluzia este simplă : „Jidan bun n-am văzut” <endnote id="(755)"/>. Există o snoavă populară care descrie, din perspectivă anecdotică, originile acestei zicale. Se zice că mai mulți evrei călătoreau Împreună cu rabinul Güterjüd
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
322)"/>. Ca dovadă că țăranii creștini din vestul Ucrainei nu gândeau și nu vorbeau esențial diferit (poate doar ceva mai expresiv), putem lua ca martori câteva personaje din Tevi Lăptarul (1895) de Șalom Alehem : „Măcar că ești jidan, nu ești om rău. Dar una cu alta n-are a face. De bătut trebuie să te batem” ; sau : „Am auzit că ești om cinstit, cu toate că ești un jidan parșiv !” <endnote id=" (217, pp. 176 și 297)"/>. Nu sunt acestea doar simple ticuri verbale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de mult s-a schimbat lumea de când nu v-am văzut ! Ce deșert rece, pustiu, dezolant a devenit lumea de când ne-am despărțit” <endnote id="(734, p. 1203)"/>. Modelul „bunului evreu” este unul de excepție. De regulă, toți evreii sunt răi, hoți și puși pe Înșelat, cu excepția celui căruia i se transmite această concluzie. „Dacă toți evreii ar fi ca tine...”, i se comunică acestuia un soi de compliment, jignitor prin antisemitismul prost mascat pe care Îl conține. Fiind uzuală pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Oh, cât ar fi evreii de stimați, dacă ar fi toți ca dumneata !”. Replica evreului este perfect simetrică : „Și cât ar fi creștinii de iubiți, dacă toți ar avea calitățile dumitale !” <endnote id="(267, p. 63)"/>. „Nu toți evreii sunt răi” Tot În această categorie de clișee verbale intră și expresia „Nu toți evreii sunt răi”. Într-un articol recent, menit să descurajeze prejudecățile antisemite, publicat Într-o revistă românească altfel cu vederi democrate, autorul preia formula de mai multe ori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este perfect simetrică : „Și cât ar fi creștinii de iubiți, dacă toți ar avea calitățile dumitale !” <endnote id="(267, p. 63)"/>. „Nu toți evreii sunt răi” Tot În această categorie de clișee verbale intră și expresia „Nu toți evreii sunt răi”. Într-un articol recent, menit să descurajeze prejudecățile antisemite, publicat Într-o revistă românească altfel cu vederi democrate, autorul preia formula de mai multe ori : „Evreii nu au fost toți răi și nici românii toți buni” <endnote id="(438)"/>. Sub
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clișee verbale intră și expresia „Nu toți evreii sunt răi”. Într-un articol recent, menit să descurajeze prejudecățile antisemite, publicat Într-o revistă românească altfel cu vederi democrate, autorul preia formula de mai multe ori : „Evreii nu au fost toți răi și nici românii toți buni” <endnote id="(438)"/>. Sub aparența obiectivității, această expresie induce de fapt ideea că, de regulă, evreii au fost răi, dar nu chiar toți. „Să nu exagerăm !”, pare să spună autorul, „unii dintre evrei au fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
altfel cu vederi democrate, autorul preia formula de mai multe ori : „Evreii nu au fost toți răi și nici românii toți buni” <endnote id="(438)"/>. Sub aparența obiectivității, această expresie induce de fapt ideea că, de regulă, evreii au fost răi, dar nu chiar toți. „Să nu exagerăm !”, pare să spună autorul, „unii dintre evrei au fost totuși buni”. Și invers, În cazul românilor : de regulă, ei au fost buni, dar nu chiar toți. „Ceea ce este stupid - scria În 1925 Wilhelm
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]