212,045 matches
-
, revistă apărută la Alba Iulia, lunar, între septembrie 1938 și martie 1939. Director responsabil este Liviu Bica, iar redactori - Ion Țolescu-Văleni și V. Oprescu-Spineni. M. A. își propune să fie o publicație de afirmare a tinerilor („să înălțăm talentul tânăr către culmile înveșmântate în freamătul cerului românesc”) și, pe de altă parte, să devină purtătoarea de cuvânt a doleanțelor moților, încercând să înfățișeze „fețele problemei”. De remarcat în primul număr versurile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
Ministerul de Finanțe (1933-1969). A debutat cu versuri, în 1930, în revista studențească „Licăriri”. A colaborat cu poezii și publicistică literară la „Litere”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, unde a fost și redactor (1934-1936), „Raza literară”, „Jurnalul”, „Luceafărul” și la alte publicații interbelice. Versuri i-au fost incluse și în colecția brașoveană „Caietele iubirii” (Poteci, 1940). A semnat și cu pseudonimele P. Barbaru, N. Vrajbă, B. Chiril sau Chiriță Barbu. Inițiativele editoriale ale lui B., entuziasmul său și al altor tineri poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
vreo două ore, răsfoiesc vreo cinci-șase ziare centrale și toate localele care au ediție electronică, pentru a mă lămuri și eu ce se petrece în urbe, în țară, în lume. Pentru lume, mă mai uit și pe site-urile unor publicații străine, pentru problemele integrării și ale UE în general, pe www.euractiv.ro. Bun, sigur că nu toată presa e tabloidă, că mai arată a ziare "Cotidianul", "România Liberă", "Gândul", "Adevărul", deși au ales formule mai relaxate, cu texte mai
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în „Cosinzeana” și a colaborat cu versuri, proză, articole, medalioane la „Năzuința”, „Datina”, „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Ritmul vremii”, „Gând românesc” etc. Împreună cu Emil Giurgiuca, a fost inițiatorul și întemeietorul revistei „Abecedar” (apărută în 1933-1934 la Brad și la Turda), publicație ce a contribuit substanțial, prin paginile ei, la modernizarea atât a beletristicii, cât, implicit, și a gustului publicului din Transilvania. Singurul său volum de versuri, Soliloquii, apărut postum, în 1938, se datorează devoțiunii prietenului Emil Giurgiuca, antologator și prefațator. Moartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
se înscrie, tot aici, la Facultatea de Litere și Filosofie, dar, din cauza ftiziei, nu reușește să termine nici primul an. Începe să publice în reviste școlare („Lumea copiilor”, „Universul copiilor”, „Foaia tinerimii”), iar în 1924 și 1925 scrie la „Vlăstarul”, publicație a Liceului „Spiru Haret”. Va mai colabora la „Adevărul literar și artistic”, „Viața literară”, „Cuvântul literar”, „Gândirea”. Debutează editorial în 1925, cu o culegere de narațiuni pentru copii, Povești în versuri, premiată de Editura Cartea Românească. Poezia lui C. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
École Roumaine en France (1923-1925). Considerat „realizarea cea mai apreciată” (Ion Taloș) a lui Mușlea, A. A. de F. și-a adus o „contribuție substanțială în folcloristica vremii în aproape toate sectoarele mari ale cercetării” (Ovidiu Bârlea). Editată de Academia Română, publicația venea să înlocuiască mai vechea colecție „Din viața poporului român” a aceleiași instituții și avea menirea să instaureze spiritul științific în domeniile etnografiei și folclorului și să sincronizeze astfel cercetarea românească cu cea europeană și universală. În scopul acesta, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
Din viața poporului român” a aceleiași instituții și avea menirea să instaureze spiritul științific în domeniile etnografiei și folclorului și să sincronizeze astfel cercetarea românească cu cea europeană și universală. În scopul acesta, Ion Mușlea reușește să atragă în paginile publicației colaborarea „unora dintre cei mai de seamă specialiști în diferitele domenii ale folclorului românesc din acel timp” (Ion Taloș), fapt care asigură o remarcabilă ținută științifică tuturor materialelor inserate. Se adaugă tineri cercetători (unii de la Muzeul Limbii Române sau de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
St. Petruțiu, Elisabeta Nanu, Tatiana Gălușcă) și obiceiurile (St. Pașca, N. Drăganu, T. Morariu, Traian Gherman) fac și ele obiectul unor studii aplicate. Anuarul s-a bucurat de o foarte bună primire din partea specialiștilor. Ei au remarcat ținuta științifică a publicației (Ion Bianu, Jack Byck, H. H. Stahl, Ovidiu Bârlea), densitatea materialelor și profesionalismul cercetătorilor (Mircea Eliade), autoritatea în materie a celor ce semnează articole. După două încercări rămase fără rezultat datorită contextului cultural-politic, publicația, numită acum „Anuarul de Folclor”, reapare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
Ei au remarcat ținuta științifică a publicației (Ion Bianu, Jack Byck, H. H. Stahl, Ovidiu Bârlea), densitatea materialelor și profesionalismul cercetătorilor (Mircea Eliade), autoritatea în materie a celor ce semnează articole. După două încercări rămase fără rezultat datorită contextului cultural-politic, publicația, numită acum „Anuarul de Folclor”, reapare în 1980, patronată de Sectorul de etnologie și sociologie de pe lângă Centrul de Științe Sociale al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și avându-l ca redactor responsabil pe Ion Taloș. Din 1985, redactor responsabil este Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
sociologie de pe lângă Centrul de Științe Sociale al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și avându-l ca redactor responsabil pe Ion Taloș. Din 1985, redactor responsabil este Ion Cuceu, iar din 1990 se revine la vechea denumire: „Anuarul Arhivei de Folclor”. Noua publicație era închinată „împlinirii a 50 de ani de la întemeierea Arhivei de Folclor a Academiei Române” și își propunea drept prim obiectiv să continue, pe linia lui Ion Mușlea, tradiția cercetărilor folclorice din acest centru universitar. În al doilea rând, așa cum procedase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
I.3.1.1. Presa din Spania la sfârșitul secolului al XIX-lea / 76 I.3.1.2. Evoluția presei din Spania în prima jumătate a secolului al XX lea / 79 I.3.2. Italia / 87 I.3.2.1. Publicațiile din Italia la sfârșitul secolului al XIX-lea / 87 I.3.2.2. Presa din Italia în prima jumătate a secolului al XX-lea / 90 I.3.3. Franța / 94 I.3.3.1. Evoluția presei din Franța la sfârșitul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1. Biserica Catolică în România / 103 II.2. Presa catolică din România. Prezentare generală / 112 II.3. Presa catolică din diecezele de București și Iași / 123 II.3.1. Presa catolică din arhidieceza de București / 123 II.3.1.1. Publicațiile în limba română / 123 II.3.1.2. Publicațiile în limba germană / 136 II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din arhidieceza București / 146 II.3.2. Presa catolică din dieceza de Iași / 159 II.3.2
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică din România. Prezentare generală / 112 II.3. Presa catolică din diecezele de București și Iași / 123 II.3.1. Presa catolică din arhidieceza de București / 123 II.3.1.1. Publicațiile în limba română / 123 II.3.1.2. Publicațiile în limba germană / 136 II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din arhidieceza București / 146 II.3.2. Presa catolică din dieceza de Iași / 159 II.3.2.1. Revistele diecezane / 159 II.3.2.2. Revistele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București și Iași / 123 II.3.1. Presa catolică din arhidieceza de București / 123 II.3.1.1. Publicațiile în limba română / 123 II.3.1.2. Publicațiile în limba germană / 136 II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din arhidieceza București / 146 II.3.2. Presa catolică din dieceza de Iași / 159 II.3.2.1. Revistele diecezane / 159 II.3.2.2. Revistele franciscane / 176 II.3.2.3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din dieceza de Iași / 159 II.3.2.1. Revistele diecezane / 159 II.3.2.2. Revistele franciscane / 176 II.3.2.3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de Iași / 191 II.3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicelor tehnice / 202 Capitolul III. Încercări și modalități de unificare a presei catolice românești / 209 III.1. Participarea României la Congresul și Expoziția Mondială a Presei Catolice / 210
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în general, și în istoria Diecezei Romano-catolice de Iași și a Arhidiecezei Romano-catolice de București în special. În baza unor ample investigații în Arhivele Naționale și bisericești (românești și vaticane), autorul lucrării prezente a reușit să întocmească mini-monografii pentru principalele publicații catolice românești, suficiente însă pentru înțelegerea apariției și dezvoltării acestui adevărat fenomen cultural românesc, salutat la vremea respectivă de intelectuali de marcă ai României, precum savantul Nicolae Iorga. Aceste mini-monografii, care reprezintă și partea centrală a lucrării domnului Iulian Ghercă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
regimul comunist ateu. Rând pe rând s-au impus în peisajul publicistic românesc reviste și ziare precum "Lumina creștinului" la Iași, "Farul nou" și "Albina" la București, "Viața" la Săbăoani, "Cultura creștină" la Blaj și altele. De asemenea, apariția acestor publicații a fost încurajată și susținută de ierarhii din acea vreme, evidențiindu-se în acest sens arhiepiscopii Raymund Netzhammer și Alexandru Theodor Cisar la București și episcopii Nicolae Iosif Camilli și Mihai Robu la Iași. În același sens lucrarea evidențiază figurile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acest sens arhiepiscopii Raymund Netzhammer și Alexandru Theodor Cisar la București și episcopii Nicolae Iosif Camilli și Mihai Robu la Iași. În același sens lucrarea evidențiază figurile ilustre de clerici și laici deopotrivă care s-au aflat la conducerea acestor publicații fanion și ale căror portrete le regăsim în paginile ei. Numele "apostolilor presei bune" românești, precum cele ale Monseniorului Anton Gabor (Iași), Carol Auner și Iosif Frollo (București), ocupă un loc aparte în istoria presei românești din prima jumătate a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din prima jumătate a secolului al XX-lea, deoarece au reușit o performanță jurnalistică greu de egalat și au devenit modele pentru noile generații de ziariști și publiciști catolici formați după prăbușirea în 1989 a regimului comunist și reapariția principalelor publicații suspendate abuziv în anul 1948. Autorul prezentei lucrări a evidențiat foarte bine rolul și calitatea "presei bune" de formatoare și modelatoare a opiniei publice, de mijloc de răspândire a marilor tematici creștine și de interpretare creștină a faptelor, precum și de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
elemente de context, dar și de comparație, problemele enunțate în prima parte se regăsesc, mai curând sub raport descriptiv, în analiza presei din spațiul românesc, în diecezele București și Iași, chiar dacă domnul Iulian Ghercă propune și o analiză comparativă a publicațiilor din cele două dieceze (din punct de vedere tehnic, cum se menționează). Așa cum am precizat mai sus, în capitolul al III-lea, legat de modalități și încercări de unificare a presei catolice românești, autorul își propune să treacă dincolo de liniaritatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și Arhiva Secretă a Vaticanului. Mai ales această din urmă instituție, cu fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania, merită menționată sub raportul cercetării, în condițiile în care multe din arhivele publicațiilor catolice din România au dispărut după 1944, rătăcite sau dispărute în condiții istorice vitrege. Se adaugă documentelor inedite sau editate (și acestea văzute într-o manieră pe care o apropiem de exhaustivitate), o impresionantă listă de periodice catolice, în limba
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
concluziile pripite. Apelul la teorie, din perspectivă metodologică, nu este în cazul lucrării domnului Ghercă un simplu mimetism; restituirea presei catolice din România primei jumătăți a secolului XX utilizează schema lui Jerzy Topolski, amendabilă, dar utilă, cu explicația descriptivă a publicațiilor catolice, explicația genetică (atunci când se referă la instituirea presei catolice în Europa și în România), cea structurală, în abordarea organismelor presei catolice de la noi, explicația prin definiție, cu ajungerea la o tipologie a presei, și finalemnte cea cauzală. d. Aparatul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România. c. Gândit drept capitol de rezistență, în raport cu subiectul enunțat, capitolul al II-lea, Presa catolică din diecezele București și Iași în prima jumătate a secolului al XX-lea, impresionează prin dorința de a include în acest tablou a tuturor publicațiilor de factură catolice din România extracarpatică, amintind chiar și pe cele din Transilvania și Bucovina. De asemenea, un merit al autorului este acela că realizează nu doar un inventar al acestor publicații, ci reușește să realizeze o anchetă de factură
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de a include în acest tablou a tuturor publicațiilor de factură catolice din România extracarpatică, amintind chiar și pe cele din Transilvania și Bucovina. De asemenea, un merit al autorului este acela că realizează nu doar un inventar al acestor publicații, ci reușește să realizeze o anchetă de factură cvasisociologică, urmărind tipul publicației, limba în care a fost redactată, temele majore asumate, apartenența la ordinele misonare, un scurt istoric al acesteia, redactorii și colaboratorii ziarelor și revistelor respective. Există la acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din România extracarpatică, amintind chiar și pe cele din Transilvania și Bucovina. De asemenea, un merit al autorului este acela că realizează nu doar un inventar al acestor publicații, ci reușește să realizeze o anchetă de factură cvasisociologică, urmărind tipul publicației, limba în care a fost redactată, temele majore asumate, apartenența la ordinele misonare, un scurt istoric al acesteia, redactorii și colaboratorii ziarelor și revistelor respective. Există la acest nivel, dincolo de comparația încercată în subcapitolul de final, II. 3.3. Analiza
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]