KorAP: Find »[drukola/base=publicație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8425 8426 8427 ...8482 >

212,045 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

important. Pentru a nu pierde influența, Vaticanul a răspuns astfel provocărilor modernității și contemporanității 58. Un rol important în acest proces de reașezare a Bisericii în societatea modernă l-au avut intelectualii catolici laici din Occident care grupați în jurul unor publicații au apărat-o de atacurile la care a fost supusă. Biserica Catolică a fost identificată ca fiind o instituție centralizată și ierarhizată. În interiorul ei însă, nu a fost o "masă" uniformă și omogenă, ci au existat grupări centrate în jurul unor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au existat grupări centrate în jurul unor personalități puternice uneori cu unele concepții și abordări diferite ce au concurat și au avut ca miză alegerea Papei, care să reprezinte viziunea respectivă 59. Tot ea a inițiat, dezvoltat și și-a "însușit" publicații, cu scopul stabilirii unui contact cu societatea, dar și pentru a-și transmite mesajul. Presa catolică a urmărit îndeplinirea a trei funcții: de informare, de propagandă și de evanghelizare . Mass-media a jucat un rol important în transmiterea și aplicarea viziunii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1834, enciclica Singulari vos64 a pus sub semnul îndoielii chiar teza cărții sale Parole d'un croyant, deoarece contesta doctrina catolică apărată în Mirari vos și datoria de fidelitate față de principi 65. În opoziție cu L'Avenir, exista o altă publicație franceză L'Universe, a lui Louis Veuillot care, îngrijorat de scăderea interesului pentru religie și creșterea imoralității, indica libertățile proaspăt obținute ca fiind principala cauză; el încuraja întoarcerea la vechile valori, judecând aspru noua societate modernă. Ziarul îi ataca vehement

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Filippo Crispolti, cu titlul Due tipi di giornalismo cattolico? Practic, prin aceste referințe, lucrarea era girată de Sfântul Scaun autoritatea supremă a Bisericii Catolice, care hotăra în definitiv care trebuia să fie concepția Bisericii despre presă și care era rolul publicațiilor în cadrul acesteia, dar și în societate 76. Au fost abordate două probleme fundamentale referitoare la presa catolică. Prima se referea la subiectele ce trebuiau evitate de o publicație catolică, iar a doua la prezentarea unui model pentru presa catolică, punctându

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care trebuia să fie concepția Bisericii despre presă și care era rolul publicațiilor în cadrul acesteia, dar și în societate 76. Au fost abordate două probleme fundamentale referitoare la presa catolică. Prima se referea la subiectele ce trebuiau evitate de o publicație catolică, iar a doua la prezentarea unui model pentru presa catolică, punctându-se caracteristicile principale. Autorul a explicat ce teme să omita un ziar catolic pentru a se putea numi astfel și ce subiecte putea să abordeze. Nu era vorba

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
episcopi. La fel, unii scriitori se numeau catolici, dar răspândeau erezii scriind despre religie fără să aibă cunoștințele necesare, nelăsându-i pe cei cu autoritate în domeniu să citească articolele înainte de publicare. Giuseppe Chiaudano făcea referire la faptul că o publicație catolică era obligată să treacă printr-o cenzură bisericească, pentru a evita unele puncte de vedere legate de temele religioase care nu erau în concordanță cu poziția și viziunea Bisericii. Ca și în alte domenii, erau necesare: un studiu serios

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
originea divină a lui Cristos, natura divină a Bisericii Catolice și primatul Papei. Convingerile opuse erau: materialismul, evoluționismul (care neagă creația), raționalismul (care neagă tot ce e supranatural), indiferentismul și teosofismul. Puteau să apară multe teme care trebuiau contracarate în publicațiile catolice, însă ierarhia era cea care decidea care era strategia de urmat, iar pentru a înțelege asta este suficientă consultarea documentelor momentului 84. Jurnaliștii catolici erau încurajați să promoveze revendicarea drepturilor Sfântului Scaun deposedat de bunurile sale, pentru a-i

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe care-l făceau ziarele care pretindeau a fi catolice și de fapt nu erau. Episcopatul era îndemnat să ia măsurile necesare pentru ca ziarele să respecte Magisteriul 88. Exista un avertisment difuzat sub egida Sfântului Scaun, în care erau menționate publicațiilor în cauză. Această amenințare era făcută în contextul "crizei moderniste", când unii dintre autorii blamați de Vatican au publicat în ziare catolice. Apendicele cuprindea și o scrisoare deschisă către Marchizul Filippo Crispolti. Era un răspuns la un opuscul pe care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
punctuale de moment 89. O constantă a politicii Bisericii față de comunicare în general a fost aceea de dezvoltare a unei mass-medii care să respecte valorile creștine, să apere Biserica de atacurile îndreptate împotriva sa și să creeze o unitate a publicațiilor catolice, dar și organisme ierarhice care să coordoneze activitatea presei catolice (de fapt a tuturor formelor media). Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-a acționat o perioadă mai lungă de timp, cu diferite intervenții papale. Prin Conciliu Vatican II, s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
episcopilor ca în propriile dieceze să vegheze asupra unor astfel de activități și inițiative, să le promoveze și în măsura în care privesc apostolatul public, să le coordoneze..."93). Ei aveau responsabilitatea de a monitoriza întreaga activitate editorială din dieceză; și chiar dacă unele publicații aparțineau unor ordine misionare, acestea trebuiau să primească binecuvântarea episcopului local. Totuși, pentru a exista o anumită coeziune și unitate, Biserica recomanda și înființarea de Oficii naționale 94. Acestă realitate certificată abia în 1965, la sfârșitul Conciliului Vatican II, reprezintă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
gravissimas 108 a prezentat faptul că preoților din Marele Ducat al Toscanei le fusese interzisă predicarea Evangheliei, în timp ce erau permise atacurile publice îndreptate către Biserică 109. Din acest motiv, era mai preocupat de scrierile pamfletare și de cărți decât de publicații în sens strict, pentru că le considera asemănătoare cărților; în consecință, s-a adresat ziariștilor, intelectualilor și scriitorilor, în egală măsură. El privea libertatea presei ca fiind echivalentă libertății de publicare a cărților 110. Pontificatul Papei Pius IX (1846-1878) a fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sprijine presa contrară Bisericii 120. Papa considera acest mijloc de informare un instrument eficient pentru evanghelizare, dar și pentru educarea credincioșilor, mai ales în țările unde catolicii conviețuiau cu persoane de alt crez121. Catolicii nu aveau voie să colaboreze cu publicații care atacau morala creștină 122; ei trebuiau să împărtășească aceeași viziune asupra aspectelor esențiale, să nu confunde nicio poziție politică cu credința 123 și să nu pretindă exclusivitatea catolicismului 124. Sfântul Părinte a condamnat atacurile suferite de presa catolică 125

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
apăra credința față de raționalism, tradiționalism și ontologism; se urmărea aprofundarea înțelegerii Sfintei Scripturi, ale cărei fundamente fuseseră puse (în parte) sub semnul îndoielii de către protestantismul liberal al lui Adolf Harnack (1851-1930), dar și de alții 134. Tot în sfera exegezei, publicația Vida de Jesús a lui Renan (1823-1892) a stârnit un scandal, deoarece nega divinitatea lui Iisus. Această carte i-a impulsionat pe catolici să îmbunătățească studiile biblice; dominicanul P. Lagrange a fost unul dintre pionieri, pentru că a înființat Școala practică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a înființat Școala practică de studii biblice la Ierusalim (1890) și a încurajat studiul Bibliei în lumea catolică. Ca parte a reformei ecleziastice și a activității intelectualilor catolici în sfera universitară, a fost creată la Bruxelles Société scientifique, cu o publicație oficială care avea să capete un mare prestigiu 135 La Revue des questions scientifiques (1877); s-au organizat congrese internaționale pe teme de știință și religie, s-au scris noi studii istorice despre Biserică, precum La historia de los Papas

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dintre ei au abandonat atunci preoția. Sfântul Părinte a asigurat menținerea logicii doctrinare și a apărat Biserica de atacurile interne care clătinau fundamentele credinței. Din acest motiv a luat măsuri pentru a garanta coerența doctrinară în cazul autorilor și a publicațiilor catolice: a sporit rigurozitatea în privința revistelor și a ziarelor care se citeau în seminarii și a preoților care au colaborat ca și corespondenți la respectivele publicații 144. Aceștia aveau nevoie de permisiunea episcopului diecezan pentru a putea conduce ziare sau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
motiv a luat măsuri pentru a garanta coerența doctrinară în cazul autorilor și a publicațiilor catolice: a sporit rigurozitatea în privința revistelor și a ziarelor care se citeau în seminarii și a preoților care au colaborat ca și corespondenți la respectivele publicații 144. Aceștia aveau nevoie de permisiunea episcopului diecezan pentru a putea conduce ziare sau reviste. Orice text trebuia revizuit de autoritatea ecleziastică înainte de a fi publicat. În cazul mirenilor de confesiune catolică, autoritatea ecleziastică a dispus verificarea înaintea publicării a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sau reviste. Orice text trebuia revizuit de autoritatea ecleziastică înainte de a fi publicat. În cazul mirenilor de confesiune catolică, autoritatea ecleziastică a dispus verificarea înaintea publicării a articolelor în care aceștia tratau teme religioase 145. Papa a denunțat dualitatea anumitor publicații italiene care susțineau că erau catolice, dar nu tratau subiecte referitoare la atacurile suferite de Biserică 146. Papa Pius X a făcut referire la problema mijloacelor de informare mai mult din punct de vedere normativ: le-a amintit episcopilor că

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
că trebuiau să fie atenți în privința articolelor care ajungeau la credincioși, să evite ca unii catolici de bună credință (dar cu puține cunoștințe doctrinare) să devină fără voie mediatori între modernism și catolicism, sau ca anumiți preoți să colaboreze cu publicații care semănau idei contrare moralei creștine 147; l-a indicat ca model de jurnalist catolic pe Louis Veuillot, pentru că respectase cu fidelitate doctrina Bisericii, în ciuda dificultăților și a criticilor la care a fost supus de moderniști 148. Tonul instrucțiunilor a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe Louis Veuillot, pentru că respectase cu fidelitate doctrina Bisericii, în ciuda dificultăților și a criticilor la care a fost supus de moderniști 148. Tonul instrucțiunilor a fost dur, dar trebuie să ținem cont de faptul că aceeași severitate răzbătea și din partea publicațiilor liberale față de Biserică, iar amenințarea modernismului punea în pericol însăși existența credinței 149. Prin normele și concepția referitoare la presă s-a oferit publicului elementele necesare prin care să poată caracteriza și categorisi publicațiile, în funcție de mesajul creștin și de valorile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
că aceeași severitate răzbătea și din partea publicațiilor liberale față de Biserică, iar amenințarea modernismului punea în pericol însăși existența credinței 149. Prin normele și concepția referitoare la presă s-a oferit publicului elementele necesare prin care să poată caracteriza și categorisi publicațiile, în funcție de mesajul creștin și de valorile exprimate de Biserică; cititorii trebuiau să se ferească de acea presă ostilă, care nu respecta normele expuse în documentele amintite. Pentru cei responsabili cu formarea și dezvoltarea unei prese catolice, indiferent unde se aflu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Evangheliei și prin folosirea mijloacelor de comunicare; în plus, urmărea să-i învețe pe oameni "folosirea dreaptă a acestor mijloace"156. Existau informații și dispoziții speciale care vizau toate mijloacele de comunicare. Se preciza că trebuiau încurajate în general toate publicațiile oneste, care respectă morala, însă era necesară crearea și răspândirea unei prese specific catolice, cu scopul "hrănirii pe deplin a cititorilor cu spirit creștin". Presa catolică era editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de persoane catolice; ea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ale mass-mediei de astăzi. S-au păstrat numeroase referiri și precizări în documentele privitoare la comunicare și la mass-media; avem informații despre presa scrisă, principiile și normele care trebuiau respectate, menirea și rolul celor implicați direct în fenomen. Biserica încuraja publicațiile oneste și astfel s-a creat și s-a răspândit o presă specific catolică, editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de diferiți credincioși catolici; ea avea ca principal scop să urmărească formarea, întărirea și promovarea unei opinii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-au dezvoltat în mod intuitiv, în ritmul istoriei și al evenimentelor sociale, tehnologice sau politice, așa cum s-a întâmplat și în alte domenii. Au apărut instituții pentru distribuirea presei de calitate, au existat creștini cu prestigiu care au sprijinit publicațiile catolice, s-au înființat școli pentru instruirea jurnaliștilor. Don Alberione și cardinalul Ferrari în Italia, sau cardinalul Herrera Oria în Spania au încurajat un mod propriu de comunicare, folosindu-se de congresele organizate de către asociațiile profesionale catolice 167. Erau modalități

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o gândire organizată și unitară, detaliată și completă în privința mijloacelor de comunicare, pentru că mesajul lui "Opus Dei" era îndreptat către creștinii de orice profesie. Pare mai util să descriem în mod sintetic cum s-a dezvoltat presa și în cadrul ei, publicațiile catolice. Pentru o analiză și o înțelegere mai precisă și corectă, vom prezenta foarte succint situația din cele trei state menționate, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în prima jumătate a secolului al XX-lea. Prezentarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
societății. În decursul a douăzeci de ani, s-au publicat sub îndrumarea sa aproape trei milioane de volume, un milion și jumătate de opuscule și aproape cinci milioane de afișe și foi volante 171. Tot în această perioadă au apărut publicații apologetice, precum revista La Cruz (1852), condusă de profesorul Carbonero y Sol, El Mensajero (1860) și Revista Popular (1872), sub conducerea lui Félix Sardá y Salvany. I.3.1.1. Presa din Spania la sfârșitul secolului al XIX-lea În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]