21,555 matches
-
în gând Răpan s-a sinucis Răpan s-a sinucis toți tremuram toți eram o apă și-un pământ am realizat brusc asta și-am azvârlit pătura de pe mine și-am strigat idioților nu vedeți că suntem cobaii lor că bagă în noi rahaturile astea de pastile până nu mai știm nici cum ne cheamă stați sub păturica voastră la căldură și Răpan e mort Răpan era cu adevărat noul Mesia și voi tăceți voi tremurați voi credeți tot ce vă
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
o țîță doldora de lapte otrăvit se-apropie de gura mea. dar e februarie alerg la dus deși n-am nici o grabă. alerg la-ntors deși n-am nici o grabă: strada mi se-ncurcă prin fuste, îmi sare la gît, mă bagă în boale. dar nu mă las! chiar de-i februarie, aerul din grădina de flori în paragină e de lapte: și-atît l-a bătut toată noapteaa vîntoasa cu palele ei, că nu m-a mirat la trezire trandafirul ca o
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/8374_a_9699]
-
mai iese din gură iar dragostea noastră stă ca o vacă-ntre noi și ne umple de păr pe aici se plimbă mara și pe aici plimbă ea tot soiul de corpulețe pentru care aerul e doar o jucărie de băgat iute-iute în nas acestea sunt diminețile noi și de-a lungul lor se rostogolește laptele praf și de-a latul lor ticăie neîncetat soarele chicco acestea sunt diminețile noi la un metru deasupra lor trupurile noastre mari plutesc deja cu
Poezie by Dan Coman () [Corola-website/Imaginative/7929_a_9254]
-
tău să-ți legi șireturile de măștile mele nenumărate dintr-o dată noua destinație devine tot mai neclară - prin iarba roșie pui de molie se hârjonesc ce peisaj idilic ne întâmpină mai încolo zâmbim ca și cum am încerca să completăm un puzzle bagi mâna în buzunar: un gândăcel uscat scot piciorul și aripa omorâm toate moliile și-l îndesăm cu ele ca pe-o păpușă ce animal ciudat! ar trebui să-i facem un copil cu care să se joace... nisipuri mișcătoare trandafirii
Poezie by Daniela Popa () [Corola-website/Imaginative/8957_a_10282]
-
roșcat-a scării în spirală ți-a reunit toate palmele în rana zgrunțuroasă din capăt - palma ta de-acum n-a mai contat prinsă-n pieptul meu ca-ntr-o gură de piatră erai la bâlci ți-ai spus să bagi mâna după bilețelul care prezice următoarele trei ore dintr-o eternitate de reluări - n-ai decât să citești în braille: îți bânguie parcă cele mai inepte prime cuvinte pe care le spui despre tine unui necunoscut că vezi ești inteligentă
Poezie by Daniela Popa () [Corola-website/Imaginative/8957_a_10282]
-
balot, legătură, mănunchi BY Scânduri ("plank") în balot, legătură, mănunchi PZ Foaie de metal PG Foi de metal în balot, legătură, mănunchi PY Tavă PU Oală PT Grindă subțire GI Grindă subțire în balot, legătură, mănunchi GZ Cilindru RO Sac ("bag") BG Sac ("sack") SA Sac de iută JT Sac din sfoară dublă MS Sac cu pereți dubli MB Săculeț ("pouch") PO Săculeț ("sachet") SH Căldare PL Stinghie RD Stinghii în balot, legătură, mănunchi RZ Tablă SM Tablă în balot, legătură
jrc6238as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91410_a_92197]
-
parametrii activității breslelor și corporațiilor. Împăratul și oficialii interveneau în timpurile de criză pentru a asigura aprovizionarea capitalei, și pentru a menține prețul scăzut al cerealelor. În final, statul colecta o parte din surplusul băniilor obținuți din taxe, și îi băgau înapoi în circulație care erau redistribuiți sub formă de salarii către oficialii de stat sau erau investiți în lucrări publice. Statul exercita monopol în alte sectoare importante ale economiei. Moneda a fost forma de bază economică în Bizanț, cu toate că a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de mașini (Bilstein Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) și industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți (SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie (investiție a companiei germane Siemens). În Sibiu își au sediul central Banca Comercială Carpatica și societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
cineva trecând pe acolo, o auzit zbierate de animale din partea locului cu pricina-tunelul ! A mers să vadă ce se întâmplă ! A deschis ușa de la tunel și a dat peste acele oi și capre ! Când au ieșit din tunel, omul a băgat de seamă că animalele erau adăpate și satule ! De atunci s-ar zice că toată noaptea din tunel se aud cântece și strigate de bucurie, dar nimeni nu a avut curajul să meargă după miezul nopții în acest loc fermecat
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Șerpilor. Ca lideră a PCR și a regimului dictatorial comunist, deosebit de nepopular și de represiv, și-a câștigat o reputație negativă. "Raportul Vladimir Tismăneanu" (pagina 56), menționează că la sfârșitul anilor 40 circula, în România, sloganul "Ana, Luca, Teo, Dej - bagă spaima în burgheji", iar succesiunea numelor, în afara nevoii de rimă, ar fi indicat ordinea după importanța pe care o aveau respectivii conducători în partid, aceștia fiind: Ana Pauker, Vasile Luca (László Luka), Teohari Georgescu și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ana Pauker a
Ana Pauker () [Corola-website/Science/300073_a_301402]
-
formase localitatea Sălciua Nouă. Culesul din grădina de acasă După ce se cosea și se usca otava, se culegeau prunele, o parte, cele grase, se puneau la uscat pe coșer pentru făcutul zamei, altă parte, prunele albe, brodoline și bistrițe, se băgau la cadă pentru făcutul țuicii. Femeile culegeau cânepa și o băgau la topit, după vreo trei săptămâni o scoteau, o puneau la uscat ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și o transformau în fuioare pentru tors
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
cosea și se usca otava, se culegeau prunele, o parte, cele grase, se puneau la uscat pe coșer pentru făcutul zamei, altă parte, prunele albe, brodoline și bistrițe, se băgau la cadă pentru făcutul țuicii. Femeile culegeau cânepa și o băgau la topit, după vreo trei săptămâni o scoteau, o puneau la uscat ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și o transformau în fuioare pentru tors. Lâna o spălaseră și o pregătiseră pentru tors în primăvară. În
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
aici copii din flori... Ieșitul din țarină la colibă se făcea de obicei după sfinții Constantin și Elena și era însoțit de un adevărat ritual. Mai înâi se ducea acolo la colibă bărbatul, care repara coliba, refăcea vatra, punea polițe, băga mușchi printre crăpaturile dintre bârne, ducea acolo lemne și punea în fața colibei armindenul, semnul prezenței vieții. Imediat se ducea staulul pentru oi și cramba, celelalte lucruri trebuitoare la stână, de care avea grijă femeia. Tot în sarcina femeii, dar și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
erau corobețele, mai ales pentru prepararea mâncării de post și nu numai. Corobețele erau mere sau pere tăiate felii și deshidratate în mai multe moduri: puse pe o scândură sub streașina casei la soare; puse pe acoperișul unui șopron sau băgate în cuptor după ce se cocea pâinea. La fel se deshidratau și prunele, dar cel mai adesea ele se uscau pe o leasă de nuiele a unui coșer de circa 1,30m/2m, în gura căruia se făcea foc din butuci
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
mai mult timp. Fructele deshidratate se puneau la păstrat pe polițe în cămări sau în podul casei. Se mâncau de obicei în zilele de post sau se prepara din ele o zeamă gustoasă. Prunele uscate, de obicei cele grase, se băgau în ciorba de cartofi făcută pe os de porc, dându-i acesteia un gust dulce-acrișor. În funcție de numărul de copii din sat, cândva de 15-20, acum 5-6, și de posibilitatea ca un învățător să accepte să stea în acest sat de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
în anul 1794. În 1848 a participat la jurământul mare al românilor de la Blaj, pe Câmpia Libertății. În legătură cu asta se spune o anecdotă. Nobil fiind, acesta a ridicat spre a jura mâna înmănușată, iar mulțimea adunată i-a strigat să bage de seamă ca să nu jure pe mănușă. Nejurând pe mănușă, a rămas în pagubă, deoarece după înnăbușirea revoluției acestuia i-a fost distrus castelul de la Zam. Pe la 1866 castelul era în ruină, dar se începuseră unele lucrări de refacere. A
General Berthelot, Hunedoara () [Corola-website/Science/300548_a_301877]
-
Jos în 1794. În 1848 a participat la jurământul mare al românilor de la Blaj, pe Câmpia Libertății. În legătură cu asta se spune o anecdotă. Nobil fiind, acesta a ridicat spre a jură mâna înmănușata, iar mulțimea adunată i-a strigat să bage de seamă ca să nu jure pe mânușa. Nejurând pe mânușa, a rămas în pagubă, deoarece după înnăbușirea revoluției acestuia i-a fost distrus castelul de la Zam. Pe la 1866 castelul era în ruină, dar se începuseră unele lucrări de refacere. A
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
anul1580. Farcaș Bethlen, continuă lucrările de construcție care se vor încheia în anul 1582 după cum arată inscripția aflată în castel. Acest castel era centrul unui vast domeniu feudal care cuprindea satele: Bretea Muresana, Bacea, Sacamas, Certej, Cuies, Gothatea, Vorta, Visca, Băgară (Valea Poienii) . Că monument de arhitectură, în comparație cu “Magna Curia” din Deva (acualul Muzeu județean de istorie), numit și castelul Bethlen, castelul de la Ilia, reprezintă o fază mai veche a arhitecturii renascentiste din Transilvania, conținând mai putine influențe ale stilului baroc
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
în care au reprezentat România frații Larion și Grațian Marica. Cei mai valoroși soliști instrumentiști ai formației au fost: Ion Căilean, George Mihăese, Ion Todica, Mihăilă Bălăjan, Grațian Marica și Larion Marica. Urmând exemplul celor mari, sub îndrumarea învățătorului Lenuț Bagi, s-a înființat o formație de trișcași și la școala Leșu-luncă, care s-a afirmat în cadrul concursurilor școlare. Ca o recunoaștere a valoroasei tradiții ce s-a acumulat la Leșu, de către echipa de trișcași, s-a hotărât începând cu anul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
llvei, Zagra (toate din județul Bistrița-Năsăud), precum și din Călinești (județul Argeș), Cătina (județul Buzău),Hodac (județul Mureș), Jina și Sadu (județul Sibiu) și Vaideeni ([[județul Vâlcea). Instructorii formației de trișcași din Leșu, au fost în decursul timpului, Marica Larion și Bagi Lenuț. Așa cum rezultă din lucrările de specialitate ale profesorilor leșeni Todica Larion și Maria Suciu , în vechime până în 1940, se jucau dansuri ce se asemănau atât ca ritm cât și ca melodie cu cele din Bucovina. Dintre aceste dansuri, care
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cuprinde palma. Cu aceasta sufletul lui își va face loc pe cărare, în lumea cealaltă, înlăturând spinii din drumul său. Mortul este stropit cu vin semnificând cuminecătura. De se întâmplă să fie secetă mare, oamenii spun că pornesc ploile dacă bagă apă în gura mortului. Pe față i se pune o ștergură țesută în război, cu alesătură de fitău „mnerău” ori bordo la capete. Ca să nu se apropie de ei duhurile rele, i se pune o cruce din ceară pe piept
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
câmpurile de verdeață, piepturile de aer reavăn și sufletele de dorințe netăvilite. Ca orice sat, Satul Nou cum s-a chemat la facere, își avea personajele lui: Marcel Budala acordeonist cunoscut în 7 sate, Aurel al lui Gariu ce se băga pe fundul apei și ieșea cu un pește într-o mână , unul în cealalta mână și altul în dinți... și prin ei se umplea satul cu poveștile lor de viață, pe care le mai auzim și noi acum din gurile
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
conștiincios a 2-a zi. Primea ca retribuție, pentru munca depusă în cursul anului, câțiva saci de cereale și una sau două mii de lei care nu acopereau nici oe departe necesarul pentru întreținerea familiei. Pe de altă parte el (țăranul) băgă de seamă cum în vremea recoltatului creștea numărul celor care sub pretextul că aduc "îndrumări prețioase", plecau cu autoturismele încărcate cu: miei, putini cu brânză, saci cu cereale, etc. Totdeodată observă cum dispăreau: azi un porc și un vițel, mâine
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
schit, a oprit căruța, a dezhămat caii, și le-a dat drumul să pască, iar el se făcea că e stricată o roată. Starețul, l-a observat și a trimis doi oameni care l-au adus pe sus până la schit. Băgați-l la beci, porunci starețul. A doua zi cere călugărilor; „Ia, duceți-vă și-i dați drumul să vedem cine este ". Și Cuza Vodă lepădându-și sumanul, iese îmbrăcat în hainele de „Domn al Moldovei cu sabia la brâu”. Starețul
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
mare căpitan de Soroca, să-i aducă pe calea luminoasă a înțelegerii lumești pe înalt prea sfințiții negri ai averilor mănăstirești. Și-atât s-au tot certat și pârât călugării între ei, încât nici n-au prea avut cum să bage de seamă că trec veacurile, că vin austriecii și, mai rău decât atât, averile lumești se secularizează, în 1783-1786, adică trec în proprietatea statului, dar și în proprietatea foștilor obști de iobagi mănăstirești. „Astfel, vechiul hotar de pe pârâul Lupoaei, care
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]