21,451 matches
-
românești care sunt reprezentate ca alcătuind o singură entitate politică unitară. Figura 12. Ipostaze cartografice ale unității Sursa: Stânga: I. Scurtu et al., 1999, p. 16 (Țările Române în secolele XIV-XVI depictate ca alcătuind o entitate politică singulară și unitară); Dreapta: D.C. Giurescu et al., 2006, coperta II (harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova], cât și Cadrilaterul, exprimând cartografic tentația iredentismului românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același manual, expresie a naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
accesat în 10 octombrie 2013. Anderson, B. (2000). Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului. București: Integral. Anderson, N. (1923). The Hobo: The Sociology of the Homeless Man. Chicago: The University of Chicago Press. Andreescu, G. (2003). Extremismul de dreapta în România. Cluj-Napoca: Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală. Austin, J.L. (2005). Cum să faci lucruri cu vorbe. Pitești: Paralela 45. Babu-Buznea, O. (1979). Dacii în conștiința romanticilor noștri: schiță la o istorie a dacismului. București: Minerva. Balibar, E. (1996
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Chicago: The University of Chicago Press. Merton, R.K. (1973). The Normative Structure of Science. În The Sociology of Science: Theoretical and Empirical Investigations (pp. 223-280), Chicago: The University of Chicago Press. Mihu, A. (1995a). Sociologia mișcării legionare. În E. Weber, Dreapta românească (pp. 5-39), Cluj-Napoca: Editura Dacia. Mitu, S. (1997). Geneza identității naționale la românii ardeleni. București: Humanitas. Mullaney, J. (2001). Like A Virgin: Temptation, Resistance, and the Construction of Identities Based on "Not Doings". Qualitative Sociology, 24(1), 3-24. Müller
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Teitel, R.G. (2000). Transitional Justice. Oxford și New York: Oxford University Press. Teodor, P. (1970). Evoluția gîndirii istorice românești. Cluj: Dacia. Tismăneanu, V. (2013). Diavolul în istorie: comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX. București: Humanitas. Tismăneanu, V. (2013a). Stânga, dreapta și catastrofa comunistă. Evenimentul zilei (13 mai 2013), disponibil online la adresa http://www.evz.ro/detalii/stiri/stanga-dreapta- si-catastrofa-comunista-1037058.html, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V. (2013b). Mărirea și decăderea religiilor seculare. Contributors.ro 25 octombrie 2013. Disponibil online
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
University of California Press. Verdery, K. (1999). The Political Lives of Dead Bodies. Reburial and Postsocialist Change. New York: Columbia University Press. Weber, E. (1976). Peasants into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914. Stanford: Stanford University Press. Weber, E. (1995). Dreapta românească. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Weber, M. (1946). From Max Weber: Essays in Sociology, tradusă, editată și prefațată de H.H. Gerth și C. Wright Mills, New York: Oxford University Press. Wertsch, J.V. (2004). Voices of Collective Remembering. Cambridge: Cambridge University Press. White
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
persoană sau de un grup restrâns de persoane; existența partidului unic care controlează societatea prin teroare; cultul personalității conducătorului; existența unei poliții politice pentru reprimarea disidenților; ateism; nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; Regimurile politice totalitare se împart în: regimuri de dreapta (fascismul, nazismul); regimuri de stânga (comunismul); c) Fascismul ideologia statului și a națiunii Termenul de fascism provine de la fascie, un mănunchi de nuiele cu o secure legată la mijloc. Fascia era purtată de romani ca semn al puterii. Fascia a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Mișcarea legionară procesul de formare a extremei drepte românești s-a desfășurat lent, dar mișcarea legionară a jucat un rol mai important în viața politică interbelică decât mișcarea de stânga; până spre sfârșitul deceniului al treilea, lozincile formațiunilor politice de dreapta, cerând schimbări economice și sociale radicale, nu au avut un impact considerabil asupra maselor din două motive principale: relativa stabilitate a economiei; încrederea populației în posibilitățile democrației de a rezolva problemele țării; în deceniul al patrulea, mișcarea legionară s-a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre exteriorul acestuia ,,împingând” atletul către dreapta. Mărimea forței centrifuge este direct proporțională cu pătratul vitezei de deplasare a sportivului și invers proporțională cu raza de curbură a turnantei. Diferențele tehnice ale pasului alergător, care sunt adoptate de alergătorii acestor probe de viteză, sunt expresia necesității de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
marginea interioară a culoarului (turnantă), iar spre sfârșitul distanței trec spre exteriorul culoarului, astfel încât la intrarea în spațiul de schimb să se afle în dreapta primitorului, ei au bățul în mâna stângă; * alergătorul nr. 2, după primirea ștafetei, traversează culoarul spre dreapta (exterior) și schimbă bățul de ștafetă din mâna dreaptă în mâna stângă; * alergătorul nr. 4 se menține tot timpul pe marginea internă a culoarului; * alergătorii nr. 1 și 4 sunt scutiți de trecerea bățului dintr-o mână în alta. Schimbul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cel de al IIlea semn de control tot cu piciorul stâng și începe elanul propriu-zis Primul pas se va efectua cu piciorul drept. Acesta este un pas normal ca e iar la contact laba piciorului se prezintă ușor răsucită spre dreapta. Întinderea completă a brațului pe pasul al doilea, contribuie la continuarea șoară răsucire spre dreapta înregistrează și axa bazinului. Brațul stâng se depărtează de trunchi. Executat într-un ritm crescut, razant, pasul al treilea, denumit și pasul încrucișat, este rodul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Primul pas se va efectua cu piciorul drept. Acesta este un pas normal ca e iar la contact laba piciorului se prezintă ușor răsucită spre dreapta. Întinderea completă a brațului pe pasul al doilea, contribuie la continuarea șoară răsucire spre dreapta înregistrează și axa bazinului. Brațul stâng se depărtează de trunchi. Executat într-un ritm crescut, razant, pasul al treilea, denumit și pasul încrucișat, este rodul ducerii coapsei piciorului stâng înainte flexat din genunchi, în același timp cu impulsia continuată în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se răsucește și ea, dar nu atât cât cea a umerilor. Trunchiul rămâne mult în urmă. Contactul cu solul se face pe partea externă a piciorului, iar vârful acestuia este de asemenea orientat spre exterior. Brațul stâng este dus spre dreapta. Ultimul pas al elanului se execută cu piciorul stâng întins și cu vârful orientat ușor spre interior. Piciorul drept suportă greutatea corpului fiind Axa umerilor și a bazinului sunt menținute ca în poziția anterioară. Pasul al patrulea, de “blocaj”, este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la început u v, se redresează la verticală. Pașii de aruncare, ultima parte a elanului, este mult mai complicată decât prima. În această fază a elanului, atletul trebuie să realizeze următoarele sarcini mai importante: * să răsucească axa umeri lor spre dreapta cu aproximativ 90; * să plaseze brațul cu sulița înapoia trunchiului, în prelungirea axei umerilor, dându-i o înclinare pronunțată; * să asigure plasarea trenului inferior îna * să coboare C.G.G. la un nivel neobișnuit în alergare, menținând viteza de deplasare aproape de valoarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de pașii precedenți. El este mai lung și măsoară 6 ½ -7 lungimi de talpă. De altfel este cel mai lung pas din tot elanul. Pe acest pas începe acțiunea de ducere (retragere) a suliței înapoi: axa umerilor se intoarce spre dreapta cu cca. 45°, proiectând umărul drept înapoia bustului, cu tendință de coborâre; * cotul brațului drept (aruncător) coboară puțin sub nivelul axilei și începe o mișcare de intindere a brațului spre înapoi; * brațul stâng, îndoit din cot, se ridică în fața pieptului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a piciorului stâng ia alura unui pas lateral. Contactul cu solul se face pe pingeaua piciorului stâng, cu vârful deviat imperceptibil spre interior. Pe acest pas atletul continuă ducerea suliței înapoi și realizează următoarele acțiuni: axa umerilor se întoarce spre dreapta la 90° față de direcția deplasării aruncăt ului și mâinii înspre sol; * * orului; * brațul cu sulița, relaxat, se întinde complet înapoi, în prelungirea liniei unerilor, executând, totodată, o mișcare de supinație, care orientează partea dorsală a antebraț * umerii, bustul și brațul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ele. Principalele caracteristici ale celui de-al treilea pas sunt următoarele: * impulsia prelungită și razantă a piciorului stâng pe sol imprimă bazinului o accele laturii picioare piciorul drept a unui nou contact ai redus; au pe partea externă cește spre dreapta, până ce axa acestuia ajunge la 25°-35° față de l l format de suliță cu planul orizontal este de 28°30° ; , în contactul său cu solul, oprește brusc atletul din alergare. Energia cinetică acumulată pe elan datorit ării corpului pe piciorul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
contribuie la menținerea unei poziții planate. Pe fondul acestor mișcări de bază, în faza de balans înapoi a brațului drept, produc și alte mișcări: * ridicarea ușoară a călcâiului stâng de pe sol; * transferarea greutății corpului pe piciorul drept, * torsiunea trunchiului spre dreapta fără întinderea maximă a musculaturii tatoare; * capul își păstrează poziția normală cu bărbia în dreptul sternului; în jurul axei transversale, în momentul lansării lui în zbor, mișcare la menținerea unei poziții planate pe toată traiectoria sa de zbor. Mișcările pregătitoare pentru elan
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
musculaturii rotatoare a trunchiului și umărului drept; * intrare în piruetă “din mișcare”, creând în prealabil un ritm specific în mișcarea de rotație a trunchiului și brațului drept; * ridicarea brațului, cu discul de la coapsa piciorului drept* axa umerilor se întoarce spre dreapta față de axa bazinului cu aproximativ 90°, iar brațul cu discul față de axa umerilor cu aproximativ 45°. Mișcările pregătitoare pentru începerea piruetei se mai numesc și “legănări” preliminare. II. Elanul (pirueta) ător - în jurul unei axe verticale ce trece prin piciorul stâng
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu discul față de axa umerilor cu aproximativ 45°. Mișcările pregătitoare pentru începerea piruetei se mai numesc și “legănări” preliminare. II. Elanul (pirueta) ător - în jurul unei axe verticale ce trece prin piciorul stâng umărul stâng suprapus ării brațului cu discul spre dreapta înapoi și începutul acțiunii de pivotare pe piciorul stâng. Pivotarea ențin depărtați; realizeaz nținut înapoia șoldului drept, cât mai departe posibil. Sprijinul unilateral continuare pe piciorul drept, ar constitui o frân constă dintr-o mișcare de rotație a sistemului “arunc
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ctiv pe sol (fără duritate), pe pingea, la o distanță de aproxim lui sistem; Cu contribuția nemijlocită a fondului inerțial din faza precedentă (pirueta), în această ultimă fază a aruncării se produc următoarele acțiuni motrice: * o mișcare de rotație, de la dreapta spre stânga, pornită de la nivelul piciorului drept (gleznă genunchi), preluată cu toată puterea de bazin, trunchi, umeri și braț aruncător; * o mișcare de translație a sistemului, în direcția aruncării po drept care împinge șoldurile înainte sus pe piciorul stâng. Din elementele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
marginea dinapoi a cercului pe diametrul acestuia în direcția aruncării. În contact cu solul piciorul drept declanșează debutul mișcării de rotare-înaintare întregu * brațul cu discul este întins, relaxat, în spatele aruncătorului, ridicat ușor peste nivelul umerilor; * axa umerilor ușor înclinată de la dreapta sus spre stânga jos, bustul înclinat pe coapsa piciorului drept, spatele drept întors spre direcția aruncării și se începe mișcarea de rotație a întregului sistem aruncător disc; intr-un echilibr șit al atletului. ului, genunch ul este înclinat spre înapoia
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
faza rotărilor preliminare se produc mai multe mișcări de bază: aruncarea are sub control următoarele elemente așezate paralel, depărtate ceva mai mult decât lățimea umerilor; din cele trei articulații; * greutatea corpului repartizat b) obiectul se pune în mi și la dreapta, mișcare provocat pe sol pe toată talpa, în tim dinapoi dreapta spre înainte, spre stânga și sus, mișcare provocată de întoarcerea a) aruncătorul ocupă poziția de plecare în interiorul cercului, la marginea posterioară a acestuia, cu spatele pe direc ente: * tălpile
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de întoarcerea a) aruncătorul ocupă poziția de plecare în interiorul cercului, la marginea posterioară a acestuia, cu spatele pe direc ente: * tălpile picioarelor a * membrele inferioare flexate egal pe ambele picioare. șcare printr-o balansare spre înapoi de întoarcerea umerilor spre dreapta concomitent cu întinderea brațelor și trecerea greutății corpului pe piciorul drept care se sprijin p ce călcâiul piciorului stâng se ridică de pe sol. Prima rotare preliminară începe printr-o aducere (tragere) a ciocanului umerilor de la dreapta spre stânga (brațele întinse sunt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
înapoi de întoarcerea umerilor spre dreapta concomitent cu întinderea brațelor și trecerea greutății corpului pe piciorul drept care se sprijin p ce călcâiul piciorului stâng se ridică de pe sol. Prima rotare preliminară începe printr-o aducere (tragere) a ciocanului umerilor de la dreapta spre stânga (brațele întinse sunt trase de umeri în aceeași direcție) și de deplasarea greutății corpului de pe piciorul drept pe piciorul stâng. * ciocanul, sub impulsul acțiunii picioarelor, trunchiului și brațelor din faza e o traiectorie stânga sus; rotatoare a trunchiu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]