22,345 matches
-
are mai multe semnificații. Pentru H. Solnes drogul este o substanța psihotropă de origine naturală sau sintetică, având sau nu o utilizare terapeutica și care este utilizat în doze „ne-terapeutice” și în scopuri „ne-medicale”. În scopul transformării utilizării drogurilor în sfera toxicomaniilor, au rol următorii factori: - tipul de acțiune psihotropă a dresului și scopul urmărit prin administrarea acestuia; - modul de interacțiune dintre „drog/subiect” și dintre „drog/societate”; - efectul drogului asupra individului dar și al mediului social și anturajul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care este utilizat în doze „ne-terapeutice” și în scopuri „ne-medicale”. În scopul transformării utilizării drogurilor în sfera toxicomaniilor, au rol următorii factori: - tipul de acțiune psihotropă a dresului și scopul urmărit prin administrarea acestuia; - modul de interacțiune dintre „drog/subiect” și dintre „drog/societate”; - efectul drogului asupra individului dar și al mediului social și anturajul acestuia ca factori cauzali; - apariția unei stări de dependență de aportul de drog la individul respectiv; - obținerea unei stări de beatitudine, de reverie, de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
doze „ne-terapeutice” și în scopuri „ne-medicale”. În scopul transformării utilizării drogurilor în sfera toxicomaniilor, au rol următorii factori: - tipul de acțiune psihotropă a dresului și scopul urmărit prin administrarea acestuia; - modul de interacțiune dintre „drog/subiect” și dintre „drog/societate”; - efectul drogului asupra individului dar și al mediului social și anturajul acestuia ca factori cauzali; - apariția unei stări de dependență de aportul de drog la individul respectiv; - obținerea unei stări de beatitudine, de reverie, de plenitudine și de satisfacție
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și în scopuri „ne-medicale”. În scopul transformării utilizării drogurilor în sfera toxicomaniilor, au rol următorii factori: - tipul de acțiune psihotropă a dresului și scopul urmărit prin administrarea acestuia; - modul de interacțiune dintre „drog/subiect” și dintre „drog/societate”; - efectul drogului asupra individului dar și al mediului social și anturajul acestuia ca factori cauzali; - apariția unei stări de dependență de aportul de drog la individul respectiv; - obținerea unei stări de beatitudine, de reverie, de plenitudine și de satisfacție interioară a individului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dresului și scopul urmărit prin administrarea acestuia; - modul de interacțiune dintre „drog/subiect” și dintre „drog/societate”; - efectul drogului asupra individului dar și al mediului social și anturajul acestuia ca factori cauzali; - apariția unei stări de dependență de aportul de drog la individul respectiv; - obținerea unei stări de beatitudine, de reverie, de plenitudine și de satisfacție interioară a individului care consumă droguri („paradisurile artificiale” ale lui Ch. Baudelaire și H. Michaux, J. Cocteau etc.); - conduite de refugiu ca „soluții” la situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dar și al mediului social și anturajul acestuia ca factori cauzali; - apariția unei stări de dependență de aportul de drog la individul respectiv; - obținerea unei stări de beatitudine, de reverie, de plenitudine și de satisfacție interioară a individului care consumă droguri („paradisurile artificiale” ale lui Ch. Baudelaire și H. Michaux, J. Cocteau etc.); - conduite de refugiu ca „soluții” la situațiile de impas ale vieții cărora individul respectiv nu le poate face față. Din cele expuse mai sus se desprind câteva caracteristici
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de impas ale vieții cărora individul respectiv nu le poate face față. Din cele expuse mai sus se desprind câteva caracteristici psihopatologice legate de toxicomanii: a) conceptul clinic de toxicomanie exprimă nevoia permanentă de consum continuu sau periodic al unui drog, natural sau sintetic, cu tendința de a crește doza inițial administrată; b) conceptul de dependență desemnează faptul că în decursul timpului persoana care consumă droguri, devine dependentă fizic și psihic de aportul acestora; c) conceptul de obișnuință, corelat cu precedentul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a) conceptul clinic de toxicomanie exprimă nevoia permanentă de consum continuu sau periodic al unui drog, natural sau sintetic, cu tendința de a crește doza inițial administrată; b) conceptul de dependență desemnează faptul că în decursul timpului persoana care consumă droguri, devine dependentă fizic și psihic de aportul acestora; c) conceptul de obișnuință, corelat cu precedentul, exprimă faptul că individul care consumă droguri se obișnuiește cu aportul acestora din punct de vedere fizic și psihic și nu mai poate renunța la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a crește doza inițial administrată; b) conceptul de dependență desemnează faptul că în decursul timpului persoana care consumă droguri, devine dependentă fizic și psihic de aportul acestora; c) conceptul de obișnuință, corelat cu precedentul, exprimă faptul că individul care consumă droguri se obișnuiește cu aportul acestora din punct de vedere fizic și psihic și nu mai poate renunța la utilizarea lor, devenind dependent de ele; d) sindromul de abstinență cuprinde totalitatea manifestărilor psihopatologice și fiziologice care apar în cazul întreruperii bruște
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din punct de vedere fizic și psihic și nu mai poate renunța la utilizarea lor, devenind dependent de ele; d) sindromul de abstinență cuprinde totalitatea manifestărilor psihopatologice și fiziologice care apar în cazul întreruperii bruște a consumului sau aportului de droguri la persoanele devenite dependente de acestea; e) utilizarea îndelungată a drogurilor duce la degradarea fizică, psihică, morală și socială a individului respectiv. În ceea ce privește caracteristicile și natura drogurilor utilizate de toxicomani, J. de Ajuriaguerra propune următoarea clasificare: a) Droguri magice, capabile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
renunța la utilizarea lor, devenind dependent de ele; d) sindromul de abstinență cuprinde totalitatea manifestărilor psihopatologice și fiziologice care apar în cazul întreruperii bruște a consumului sau aportului de droguri la persoanele devenite dependente de acestea; e) utilizarea îndelungată a drogurilor duce la degradarea fizică, psihică, morală și socială a individului respectiv. În ceea ce privește caracteristicile și natura drogurilor utilizate de toxicomani, J. de Ajuriaguerra propune următoarea clasificare: a) Droguri magice, capabile de a induce forme particulare de beție, stări onirice și de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și fiziologice care apar în cazul întreruperii bruște a consumului sau aportului de droguri la persoanele devenite dependente de acestea; e) utilizarea îndelungată a drogurilor duce la degradarea fizică, psihică, morală și socială a individului respectiv. În ceea ce privește caracteristicile și natura drogurilor utilizate de toxicomani, J. de Ajuriaguerra propune următoarea clasificare: a) Droguri magice, capabile de a induce forme particulare de beție, stări onirice și de extaz, veritabile noi experiențe sufletești și somatice, iluzii sau halucinații, stări de derealizare și depersonalizare, călătorii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aportului de droguri la persoanele devenite dependente de acestea; e) utilizarea îndelungată a drogurilor duce la degradarea fizică, psihică, morală și socială a individului respectiv. În ceea ce privește caracteristicile și natura drogurilor utilizate de toxicomani, J. de Ajuriaguerra propune următoarea clasificare: a) Droguri magice, capabile de a induce forme particulare de beție, stări onirice și de extaz, veritabile noi experiențe sufletești și somatice, iluzii sau halucinații, stări de derealizare și depersonalizare, călătorii imaginare în timp și spațiu etc. b) Droguri psihostimulante, care antrenează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarea clasificare: a) Droguri magice, capabile de a induce forme particulare de beție, stări onirice și de extaz, veritabile noi experiențe sufletești și somatice, iluzii sau halucinații, stări de derealizare și depersonalizare, călătorii imaginare în timp și spațiu etc. b) Droguri psihostimulante, care antrenează o diminuare a stării de oboseală, o senzație de creștere a energiei personale și a activității, o stare de excitație euforică. c) Droguri ce reduc starea de tensiune psihică, de suferință, de durere, înlocuindu-le cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
halucinații, stări de derealizare și depersonalizare, călătorii imaginare în timp și spațiu etc. b) Droguri psihostimulante, care antrenează o diminuare a stării de oboseală, o senzație de creștere a energiei personale și a activității, o stare de excitație euforică. c) Droguri ce reduc starea de tensiune psihică, de suferință, de durere, înlocuindu-le cu o stare de beatitudine, euforică de diferite grade, de uitare și somn. Din cele de mai sus se poate desprinde marele polimorfism psihopatologic pe care-l produce
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
starea de tensiune psihică, de suferință, de durere, înlocuindu-le cu o stare de beatitudine, euforică de diferite grade, de uitare și somn. Din cele de mai sus se poate desprinde marele polimorfism psihopatologic pe care-l produce aportul de droguri. Acesta are cauze multiple și ele configurează un anumit profil de personalitate a toxicomanului. B. Ball afirma că „intrarea în toxicomanie se face prin poarta durerii, a voluptății și a grijilor”. Prin aceasta este subliniat factorul emoțional-afectiv, aspectul moral și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
multiple și ele configurează un anumit profil de personalitate a toxicomanului. B. Ball afirma că „intrarea în toxicomanie se face prin poarta durerii, a voluptății și a grijilor”. Prin aceasta este subliniat factorul emoțional-afectiv, aspectul moral și socio-cultural al utilizării drogurilor de către umanitatea suferindă. Psihanalitic pusă problema, toxicomaniile sunt forme sublimate ale unor pulsiuni refulate; o formă particulară de realizare a „principiului plăcerii” caracteristică Eurilor imature, slabe, narcisice și masochiste. În configurarea personalității toxicomanului au rol următorii factori etio-patogenetici și de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
practică prohibită de adulți adolescenților, - fascinația legată de percepția unui pericol potențial și care conferă experienței toxicomanice o valoare inițiatică, înlocuind în felul acesta ritualurile de trecere de la copilărie la vârsta adultă, - conotația antisocială a abuzurilor de substanțe toxice, de droguri, fapt care dă semnificația unui refuz al valorilor tradiționale, integrându-se astfel într-o mișcare de contestare caracteristică crizei de adolescență, - evaziunea dintr-o lume percepută ca ostilă sau fuga de o realitate considerată ca restrictivă, - căutarea naivă a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care împărtășesc aceleași speranțe și aceleași poziții ideologice contestatare, - conduita toxicomanică are caracter de provocare, putând, în felul acesta, constitui o tentativă disperată de a relua comunicarea ruptă cu niște părinți indiferenți sau inaccesibili datorită principiilor morale rigide ale acestora, - drogul poate oferi iluzia temporară a unei creșteri a performanțelor intelectuale sau a capacității de creație artistică individului, - nevoia de afirmare narcisică prin satisfacerea produsă de efectul drogului, - compensarea dificultăților unor subiecți de a tolera frustrările și, legat de acestea, maturizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ruptă cu niște părinți indiferenți sau inaccesibili datorită principiilor morale rigide ale acestora, - drogul poate oferi iluzia temporară a unei creșteri a performanțelor intelectuale sau a capacității de creație artistică individului, - nevoia de afirmare narcisică prin satisfacerea produsă de efectul drogului, - compensarea dificultăților unor subiecți de a tolera frustrările și, legat de acestea, maturizarea lor afectivă și sexuală deficitară. După expunerea factorilor de mai sus, putem trece acum la descrierea personalității toxicomanului. Fenomenul toxicomaniei privește atât persoana individuală, cât și societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoana individuală, cât și societatea căreia îi aparține. Toxicomania se dezvoltă în contextul unei societăți în criză care pune probleme noi, dificile, diferite și fluctuante de adaptare ale individului, și în special adolescenților care își fac intrarea în viață. Utilizarea drogurilor de către adolescenți este, în primul rând, legată de dorințele și modelele lor de gândire diferite în raport cu normele și idealurile morale ale adulților. Pentru adolescenți drogurile reprezintă un mijloc de mediere sau de transfer, efortul de a se uni cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de adaptare ale individului, și în special adolescenților care își fac intrarea în viață. Utilizarea drogurilor de către adolescenți este, în primul rând, legată de dorințele și modelele lor de gândire diferite în raport cu normele și idealurile morale ale adulților. Pentru adolescenți drogurile reprezintă un mijloc de mediere sau de transfer, efortul de a se uni cu ceilalți sau, dimpotrivă, dorința de a se separa de ceilalți, sau chiar de identificare cu modelul generației lor. Pentru tineri drogul devine un obiect de cult
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morale ale adulților. Pentru adolescenți drogurile reprezintă un mijloc de mediere sau de transfer, efortul de a se uni cu ceilalți sau, dimpotrivă, dorința de a se separa de ceilalți, sau chiar de identificare cu modelul generației lor. Pentru tineri drogul devine un obiect de cult și un ritual psiho-social. El creează o nouă ambianță, o nouă lume cu regulile sale, un tip de organizare ce presupune următoarele aspecte: - căutarea drogului, alegerea preferențială a acestuia, - pregătirea în vederea administrării sau utilizării sale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau chiar de identificare cu modelul generației lor. Pentru tineri drogul devine un obiect de cult și un ritual psiho-social. El creează o nouă ambianță, o nouă lume cu regulile sale, un tip de organizare ce presupune următoarele aspecte: - căutarea drogului, alegerea preferențială a acestuia, - pregătirea în vederea administrării sau utilizării sale, - erotizarea injectării drogului („toxicomania seringii”), - dependența de drog ca urmare a „nevoii” și a „obișnuinței” în raport cu acesta („ritualizare biologică”). Dacă consumul de droguri poate domina angoasa și problemele create de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiect de cult și un ritual psiho-social. El creează o nouă ambianță, o nouă lume cu regulile sale, un tip de organizare ce presupune următoarele aspecte: - căutarea drogului, alegerea preferențială a acestuia, - pregătirea în vederea administrării sau utilizării sale, - erotizarea injectării drogului („toxicomania seringii”), - dependența de drog ca urmare a „nevoii” și a „obișnuinței” în raport cu acesta („ritualizare biologică”). Dacă consumul de droguri poate domina angoasa și problemele create de aceasta, toxicomanul va deveni sclavul „ritualurilor”, al nevoii, al traficanților. El se va
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]